Decizia nr. 905/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 554/2004 2 decembrie 2004 (prevederi anume) contenciosului administrativ
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Antonia Constantin - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstitu-ționalitate a dispozițiilor
art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Zsibrita Alina în Dosarul nr. 1.275/59/2006 al Curții de Apel Timișoara - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, arătând că dispozițiile legale criticate au fost constatate ca fiind neconstituționale prin
Decizia nr. 647 din 5 octombrie 2006 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 22 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.275/59/2006, Curtea de Apel Timișoara - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Zsibrita Alina într-un litigiu având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă o excepție de nelegalitate.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate, care stabilesc un termen de 48 de ore pentru motivarea recursului împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de contencios administrativ referitoare la excepțiile de nelegalitate, încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție. Se arată că termenul de 48 de ore nu asigură cunoașterea de către părți a motivării hotărârii judecătorești pronunțate, ceea ce este contrar dreptului constituțional la apărare. Totodată, se apreciază că sunt încălcate și dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât în alte cauze recursul trebuie motivat în 15 zile, pe când, în cauzele ce cad sub incidența
art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 , recursul trebuie motivat într-un termen mult prea scurt, respectiv de 48 de ore.
Curtea de Apel Timișoara - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, se arată că, în realitate, critica de neconstitu-ționalitate vizează
art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 , text care asigură accesul concret și efectiv la un tribunal, precum și posibilitatea de a se adresa unei jurisdicții superioare. Termenul de 48 de ore este justificat din motive de celeritate a procedurii, justițiabilul având asigurată posibilitatea clară și concretă de a contesta un act ce aduce atingere drepturilor sale. În acest sens, este invocată cauza Bellet împotriva Franței, 1995.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Se arată că textul criticat reglementează un mijloc procedural eficient pus la îndemâna persoanei pentru a putea contesta eventuala nelegalitate a actului administrativ și constituie o concretizare a dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție. Totodată, se arată că dispozițiile legale criticate reprezintă norme de procedură și au fost adoptate în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile
art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Curtea observă că, în realitate, astfel cum rezultă din motivarea excepției, autorul acesteia critică doar neconstituționalitatea alin. 3 al
art. 4 din Legea nr. 554/2004 , care are următorul cuprins: "(3) Soluția instanței de contencios administrativ este supusă recursului, care se declară în 48 de ore de la pronunțare ori de la comunicare și se judecă în 3 zile de la înregistrare, cu citarea părților prin publicitate."
Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil soluționat într-un termen rezonabil și ale art. 24 privind dreptul la apărare.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:
Prin
Decizia nr. 647 din 5 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 14 noiembrie 2006, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile
art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
sunt neconstituționale. Cu acel prilej, Curtea a constatat că textul criticat încalcă art. 21 și art. 24 din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, datorită impreciziei și ambiguității ce rezultă din curgerea termenului de recurs de la pronunțare ori de la comunicare, a termenelor scurte de soluționare pe care le stabilește, precum și sub aspectul modalității de citare.
În consecință, Curtea reține că în cauză sunt incidente dispozițiile
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. Excepția urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă, întrucât motivul de inadmisibilitate care determină soluția a intervenit ulterior sesizării Curții.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Zsibrita Alina în Dosarul nr. 1.275/59/2006 al Curții de Apel Timișoara - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 decembrie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Benke Karoly
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.