Normele din 24 ianuarie 2007

Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații de natura sa determine existenta unui conflict de interese și/sau manifestarea concurentei neloiale.

În cazul în care constata apariția unor astfel de situații, cum ar fi cele prevăzute la art. 67-70 din ordonanța de urgență, autoritatea contractantă are obligația de a elimina, în cel mai scurt timp cu putinta, efectele rezultate dintr-o astfel de împrejurare, adoptând potrivit competentelor, după caz, măsuri corective de modificare, încetare, revocare, anulare și altele asemenea ale actelor care au afectat aplicarea corecta a procedurii de atribuire sau ale activităților care au legătură cu acestea.

Distincția dintre contractul de concesiune și contractul de achiziție publică se realizează în funcție de distribuția riscurilor, după cum urmează:

a) contractul prin intermediul căruia contractantul, în calitate de concesionar, primește dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor executate, preluand astfel și cea mai mare parte din riscurile aferente realizării și exploatării lucrărilor respective, este considerat a fi contract de concesiune de lucrări publice, în caz contrar fiind considerat contract de achiziție publică de lucrări;

b) contractul prin intermediul căruia contractantul, în calitate de concesionar, primește dreptul de a exploata serviciile, preluand astfel și cea mai mare parte din riscurile aferente exploatării acestora, este considerat a fi contract de concesiune de servicii, în caz contrar fiind considerat contract de achiziție publică de servicii.

Stabilirea tipurilor de contracte de concesiune, respectiv distincția dintre contractul de concesiune de lucrări publice și contractul de concesiune de servicii, se realizează în mod similar cu prevederile cap. I secțiunea a 3-a din ordonanța de urgență.

Autoritatea contractantă are obligația de a desemna un colectiv de coordonare și supervizare pentru atribuirea fiecărui contract de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii.

Membrii colectivului de coordonare și supervizare prevăzut la alin. (1) sunt numiți de autoritatea contractantă din cadrul specialiștilor proprii, la care se pot adauga, după necesitați, experți externi.

Principalele responsabilități ale colectivului prevăzut la alin. (1) constau în:

a) fundamentarea deciziei de concesionare, astfel cum este prevăzut la cap. II;

b) elaborarea documentației de atribuire conform prevederilor cap. III;

c) stabilirea procedurii de atribuire a contractului de concesiune în conformitate cu prevederile art. 26-28.

Contractantul care a devenit parte într-un contract de concesiune de lucrări publice sau într-un contract de concesiune de servicii are calitatea de concesionar.

Calitatea de concesionar o poate avea orice persoană fizica sau juridică de drept privat, română ori străină.

Durata unui contract de concesiune de lucrări publice sau a unui contract de concesiune de servicii se stabilește astfel încât:

a) să se evite restrictionarea artificiala a accesului la competiție;

b) să se asigure un minimum de profit ca urmare a exploatării într-o perioadă dată;

c) să se asigure un nivel rezonabil al prețurilor pentru prestațiile care vor fi efectuate pe durata contractului și ale căror costuri urmează să fie suportate de utilizatorii finali.

Durata maxima a unui contract de concesiune de lucrări publice sau a unui contract de concesiune de servicii, care poate fi acceptată de autoritatea contractantă, trebuie să poată fi argumentata în baza elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) și trebuie asumată prin act administrativ al conducătorului autorității contractante.

Autoritatea contractantă are obligația de a elabora un studiu de fundamentare a deciziei de concesionare în orice situație în care intenționează sa atribuie un contract de concesiune de lucrări publice sau un contract de concesiune de servicii.

Studiul de fundamentare se aproba prin hotărâre, ordin, decizie a autorității contractante, după caz.

Studiul prevăzut la art. 8 trebuie să se axeze pe analiza unor elemente relevante în care se includ: aspectele generale, fezabilitatea tehnica, fezabilitatea economică și financiară, aspectele de mediu, aspectele sociale și aspectele instituționale ale proiectului în cauza. În cazul unui proiect care presupune realizarea de lucrări publice, la baza studiului de fundamentare a deciziei de concesionare va sta studiul de fezabilitate.

În sensul prevederilor alin. (1), prin proiect se înțelege ansamblul lucrărilor/construcțiilor care urmează să fie executate și/sau al serviciilor care urmează să fie prestate pe parcursul derulării contractului de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii.

Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare trebuie să cuprindă o analiza care să permită definirea și cuantificarea în termeni economici și financiari a riscurilor de proiect, luând în considerare, totodată, și variantele identificate de repartiție a riscurilor între părțile viitorului contract. În acest scop, autoritatea contractantă poate să utilizeze, ca model, matricea preliminară de repartiție a riscurilor de proiect prevăzută în anexa nr. 1.

Autoritatea contractantă are obligația de a verifica, pe baza rezultatului analizei prevăzute la alin. (1), corectitudinea stabilirii distinctiei prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) sau b), după caz.

În cazul prevăzut la art. 12, autoritatea contractantă, prin colectivul de coordonare și supervizare prevăzut la art. 4, are obligația de a lua toate măsurile prin care să se asigure ca elaborarea studiului de fundamentare a deciziei de concesionare se realizează la un nivel corespunzător și ca reflecta în totalitate cerințele și condițiile solicitate.

În aplicarea prevederilor alin. (1), principalele atribuții ale colectivului de coordonare și supervizare sunt următoarele:

a) facilitarea accesului la documente, rapoarte, baze de date, măsurători și, în general, la orice informație disponibilă care ar putea servi la elaborarea studiului de fundamentare a deciziei de concesionare;

b) facilitarea contractelor consultantului cu alte autorități publice și/sau cu persoane de drept privat;

c) analizarea fiecărui raport intermediar și a raportului final, precum și formularea observațiilor și propunerilor de modificare;

d) avizarea îndeplinirii de către consultant a activităților desfășurate în fiecare faza;

e) elaborarea unui raport de avizare a finalizarii studiului de fundamentare a deciziei de concesionare și prezentarea acestuia conducătorului autorității contractante în vederea aprobării.

După aprobarea studiului de fundamentare, autoritatea contractantă, prin colectivul de coordonare și supervizare prevăzut la art. 4 din prezentele norme, are obligația să asigure întocmirea documentației de atribuire, cu respectarea regulilor de elaborare prevăzute la art. 33 din ordonanța de urgență.

Autoritatea contractantă are dreptul de a achizitiona servicii de consultanța în scopul elaborării documentației de atribuire.

În mod specific pentru contractele de concesiune de lucrări publice și de servicii, caietul de sarcini trebuie să conțină:

a) obiectivele pe termen lung, mediu și imediate ale proiectului;

b) modul de operare vizat pentru derularea proiectului, inclusiv, dacă este cazul, investițiile pe care concesionarul va fi obligat să le realizeze și termenul de realizare a acestora;

c) descrierea activităților, condiții generale tehnice și de calitate;

d) dacă exista, condiții speciale impuse de natura activităților care vor intra în obiectul contractului de concesiune, cum ar fi condiții de siguranță în exploatare, protecția mediului, protecția muncii, condiții privind folosirea și conservarea patrimoniului sau privind protejarea și punerea în valoare a patrimoniului național, condiții privind protejarea secretului de stat, utilizarea unor materiale cu regim special, condiții speciale impuse de acorduri și convenții la care România este parte;

e) propunerea autorității contractante de distribuție a riscurilor de proiect;

f) dacă este cazul, opțiunea concedentului pentru forma de organizare a concesionarului;

g) dacă este cazul, opțiunea pentru crearea unei companii de proiect;

h) clauze financiare și de asigurări;

i) dacă este cazul, regimul bunurilor utilizate și/sau realizate de concesionar în timpul derulării contractului de concesiune;

j) cuantumul garanțiilor care urmează a fi constituite, după caz.

În sensul prevederilor alin. (1) lit. g), prin companie de proiect se înțelege o societate comercială rezidență în România, constituită de concedent, prin unități aflate în subordinea sau sub autoritatea sa, și concesionar, funcționând în baza legii și având ca unic scop realizarea obiectivelor concesiunii de lucrări publice sau de servicii.

Autoritatea contractantă are obligația de a anunta criteriile de calificare și selecție în anunțul de participare. Modul detaliat de aplicare a acestor criterii se prezintă în cadrul documentației de atribuire.

Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica criterii de calificare și selecție referitoare numai la:

a) situația personală a candidatului sau a ofertantului;

b) capacitatea de exercitare a activității profesionale;

c) situația economică și financiară;

d) capacitatea tehnica și/sau profesională;

e) standarde de asigurare a calității;

f) standarde de protecție a mediului.

Aplicarea criteriilor de calificare și selecție se realizează potrivit prevederilor paragrafelor 2-5 din secțiunea a 2-a a cap. V din ordonanța de urgență.

Autoritatea contractantă are obligația de a anunta criteriile de atribuire a contractului de concesiune a lucrărilor publice și a serviciilor în anunțul de participare. Modul detaliat de aplicare a acestor criterii se prezintă în cadrul documentației de atribuire.

Criteriile de atribuire se pot referi, după caz, la:

a) nivelul tarifelor de utilizare plătibile de către beneficiarii finali;

b) nivelul redeventei;

c) gradul de preluare a riscului de către concesionar;

d) planurile de finanțare și dezvoltare prezentate;

e) nivelul calitativ, tehnic și funcțional al soluțiilor tehnice propuse;

f) modul de asigurare a protecției mediului;

g) modul de rezolvare a unor probleme sociale;

h) termenele de realizare a unor investiții;

i) durata concesiunii.

Atunci când stabilește criteriile de atribuire a contractului, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza criterii care:

a) nu au o legătură directa cu natura și obiectul contractului de concesiune de lucrări publice sau de servicii care urmează să fie atribuit;

b) nu reflecta un avantaj real și evident pe care autoritatea contractantă îl poate obține, în numele sau sau al beneficiarilor finali, prin utilizarea criteriului respectiv.

Ponderea stabilită pentru fiecare criteriu nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică. Pentru fiecare criteriu autoritatea contractantă are obligația de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect cuantumul valoric al avantajelor de natura financiară pe care ofertanții le oferă sau importanța tehnica/funcțională a soluțiilor propuse.

Autoritatea contractantă va aplica procedura de licitație restrânsă sau de licitație deschisă atunci când poate defini clar specificățiile tehnice capabile să-i satisfacă necesitățile și exigențele și poate stabili cu precizie montajul financiar și/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.

În cazul în care condițiile prevăzute la alin. (1) nu pot fi îndeplinite, autoritatea contractantă va aplica procedura de dialog competitiv.

Autoritatea contractantă are obligația de a desemna, pentru atribuirea fiecărui contract de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii, persoanele responsabile pentru evaluarea ofertelor, care se constituie într-o comisie de evaluare.

Membrii comisiei de evaluare trebuie să fie în număr de minimum 5 și se nominalizeaza, de regula, din cadrul colectivului de coordonare și supervizare prevăzut la art. 4 alin. (1).

Autoritatea contractantă desemnează, prin hotărâre, ordin sau decizie, președintele comisiei de evaluare dintre membrii acesteia.

Autoritatea contractantă are obligația de a nominaliza membri de rezerva pentru membrii comisiei de evaluare.

Autoritatea contractantă are dreptul de a înlocui un membru al comisiei de evaluare cu un membru de rezerva numai dacă persoana care urmează să fie înlocuită nu are posibilitatea, din motive obiective, de a-și îndeplini atribuțiile care rezultă din calitatea de membru al comisiei de evaluare. După producerea înlocuirii, calitatea de membru al comisiei de evaluare este preluată de către membrul de rezerva care își va exercita atribuțiile aferente până la finalizarea procedurii de atribuire.

Președintele comisiei de evaluare are dreptul de a propune conducerii autorității contractante cooptarea în cadrul comisiei de evaluare a unor experți externi.

Propunerea prevăzută la alin. (1) trebuie să precizeze atribuțiile și responsabilitățile specifice ale experților care urmează să fie cooptati în comisia de evaluare și să justifice necesitatea participării lor la procesul de evaluare.

Experții cooptati pot fi nominalizați odată cu numirea comisiei de evaluare, dintre experții externi prevăzuți la art. 4 alin. (2), sau ulterior, în funcție de problemele specifice care ar putea impune expertiza acestora.

Experții cooptati pentru probleme specifice nu au drept de vot în cadrul comisiei de evaluare, însă au obligația de a elabora un raport de specialitate cu privire la aspectele tehnice, financiare sau juridice, asupra cărora își exprima punctul de vedere.

Raportul de specialitate prevăzut la alin. (4) este destinat sa faciliteze comisiei de evaluare adoptarea deciziilor în cadrul procesului de analiza a ofertelor și de stabilire a ofertei/ofertelor câștigătoare. Raportul de specialitate se atașează la raportul de atribuire și devine parte a dosarului de concesiune.

Atribuțiile comisiei de evaluare sunt următoarele:

a) deschiderea ofertelor și, după caz, a altor documente care însoțesc oferta;

b) verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanți/candidați, astfel cum au fost acestea solicitate prin documentația de atribuire;

c) realizarea selecției/preselecției candidaților, dacă este cazul;

d) realizarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;

e) realizarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurilor de negociere;

f) verificarea propunerilor tehnice prezentate de ofertanți, din punct de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor minime din caietul de sarcini sau din documentația descriptivă;

g) verificarea propunerilor financiare prezentate de ofertanți;

h) stabilirea ofertelor admisibile;

i) aplicarea criteriilor de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentația de atribuire, și stabilirea ofertei câștigătoare;

j) în cazuri justificate conform prevederilor art. 209 din ordonanța de urgență, elaborarea unei propuneri de anulare a procedurii de atribuire;

k) elaborarea raportului procedurii de atribuire, potrivit prevederilor art. 213 alin. (2) din ordonanța de urgență.

În sensul prevederilor alin. (1), oferta este considerată admisibilă dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, următoarele condiții:

a) nu se încadrează în niciuna dintre situațiile prevăzute la

art. 33 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 , cu modificările și completările ulterioare;

b) a fost depusa de un ofertant care îndeplinește cerințele minime de calificare;

c) îndeplinește cerințele caietului de sarcini;

d) nu conține propuneri dezavantajoase pentru autoritatea contractantă, referitoare la clauzele contractuale;

e) propunerea financiară este realista și nu implica din partea autorității contractante o contribuție de natura sa producă o distribuire majoritara a riscului de exploatare către ea însăși.

Oferta poate fi considerată inadmisibila și dacă a fost depusa de un ofertant care, în ultimii 2 ani, din motive imputabile acestuia, nu și-a îndeplinit sau a îndeplinit în mod defectuos obligațiile contractuale, fapt care a produs sau este de natura sa producă grave prejudicii beneficiarilor acestuia.

Modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale se dovedește prin mijloace precum certificatele/documentele prevăzute la art. 188 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) și alin. (3) lit. a) din ordonanța de urgență.

Pe parcursul desfășurării procesului de evaluare, comisia și experții cooptati au obligația de a păstra confidențialitatea asupra conținutului ofertelor, precum și asupra oricăror alte informații prezentate de candidați/ofertanți, a căror dezvaluire ar putea aduce atingere dreptului acestora de a-și proteja proprietatea intelectuală sau secretele comerciale.

Încălcarea angajamentelor referitoare la confidențialitate se sancționează potrivit legii.

Cu excepția ședinței de deschidere a ofertelor, la întrunirile comisiei de evaluare au dreptul de a participa numai membrii acesteia și experții cooptati, după caz.

Regulile de evitare a conflictului de interese, astfel cum au fost prevăzute la cap. II secțiunea a 8-a din ordonanța de urgență, sunt egal aplicabile atât comisiei de evaluare, cat și experților cooptati.

Comisia de evaluare și membrii cooptati au obligația de a semna pe propria răspundere o declarație de confidențialitate și imparțialitate prin care se angajează să respecte prevederile art. 34 alin. (1) și prin care confirma că nu se afla într-o situație care implica existenta unui conflict de interese.

Declarația prevăzută la alin. (1) trebuie semnată înainte de preluarea atribuțiilor specifice în cadrul procesului de evaluare.

În cazul în care unul dintre membrii desemnați în comisia de evaluare sau unul dintre experții cooptati constata ca se afla într-o situație de incompatibilitate, atunci acesta are obligația de a solicita de îndată înlocuirea sa din componenta comisiei respective cu o altă persoană. Situațiile de incompatibilitate pot fi sesizate autorității contractante și de către orice altă persoană.

În cazul în care sunt sesizate astfel de situații, autoritatea contractantă are obligația de a verifica cele semnalate și, dacă este cazul, de a adopta măsurile necesare pentru evitarea/remedierea oricăror aspecte care pot determina apariția unui conflict de interese.

În cazul aplicării procedurii de dialog competitiv, pe parcursul dialogului desfășurat în etapa a doua a acestei proceduri, comisia de evaluare trebuie să discute și sa clarifice, în conformitate și în limitele mandatului acordat de conducătorul autorității contractante, elemente esențiale cum ar fi:

a) identificarea responsabilităților de natura tehnica, financiară și juridică ale concedentului și ale concesionarului;

b) modul de distribuire a riscurilor și beneficiilor între concesionar și concedent, fără ca prin aceasta distribuție să se depășească limita care stabilește distincția dintre contractul de concesiune și contractul de achiziție publică, astfel cum s-a prevăzut la art. 3 alin. (1);

c) modificarea, revizuirea sau adaptarea studiilor existente, în funcție de condițiile de realizare propuse de participanții la dialog și în măsura în care sunt agreate de autoritatea contractantă;

d) identificarea clara a standardelor de performanță, a facilităților, a echipamentelor care urmează să fie asigurate pe parcursul derulării contractului, precum și a cerințelor de predare la sfârșitul perioadei de contract;

e) modul de efectuare a controlului și identificarea mecanismelor de urmărire a costurilor, calității și siguranței prestațiilor, a relațiilor cu terții, precum și a altor cerințe specifice de operare și întreținere;

f) aranjamentele alternative pentru cazurile în care concesionarul intră în stare de insolventa sau lichidare ori în cazul în care, din motive care nu țin de voința părților, concesiunea încetează înainte de termen;

g) stabilirea mecanismelor de rezolvare a conflictelor;

h) elemente referitoare la forta de muncă preluată sau angajata pentru realizarea proiectului;

i) clauzele generale ale contractului care urmează să fie încheiat;

j) stabilirea categoriilor de bunuri:

- bunuri de retur - acele bunuri publice transmise cu titlu gratuit în administrarea concesionarului, inclusiv cele realizate pe durata proiectului în scopul îndeplinirii obiectivelor concesiunii și care, la încetarea contractului, revin de plin drept, gratuit, în buna stare, exploatabile și libere de orice sarcini sau obligații concedentului;

- bunuri proprii - acele bunuri care, la încetarea contractului, rămân în proprietatea concesionarului;

k) alte obiective stabilite de autoritatea contractantă.

În cazul în care etapa a doua a procedurii de dialog competitiv nu se poate finaliza prin identificarea niciunei soluții corespunzătoare necesităților sale obiective, autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura de atribuire, considerându-se, implicit, îndeplinite condițiile prevăzute la art. 209 alin. (1) lit. b) din ordonanța de urgență.

Orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi.

În cazul stabilirii ofertei câștigătoare pe bază de punctaj, votul membrilor comisiei de evaluare se reflecta prin punctajul individual acordat fiecărei oferte.

Membrii comisiei de evaluare care nu sunt de acord cu decizia adoptată au obligația de a-și prezenta punctul de vedere în scris, elaborand în acest sens o nota individuală, care se atașează la raportul procedurii de atribuire.

Garanția de participare se constituie prin scrisoare de garanție bancară, care se prezintă în original, în cuantumul, până la data și pentru perioada prevăzute în documentația de atribuire.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune eliberarea scrisorii de garanție bancară de către o anumită banca, nominalizată în mod expres în documentația de atribuire.

Garanția de participare, constituită de ofertantul a cărui oferta a fost stabilită ca fiind câștigătoare, se restituie de către autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data semnării contractului.

Garanția de participare, constituită de ofertanții a căror oferta nu a fost stabilită câștigătoare, se returnează de către autoritatea contractantă după semnarea contractului cu ofertantul a cărui oferta a fost desemnată câștigătoare, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei.

Autoritatea contractantă are obligația de a finaliza procedura de atribuire, prin încheierea contractului de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii.

Prin excepție de la prevederile alin. (1), autoritatea contractantă are dreptul de a finaliza procedura de atribuire, prin anularea acesteia, dar numai în circumstanțele prevăzute la art. 209 din ordonanța de urgență.

Autoritatea contractantă are obligația de a comunică tuturor candidaților/ofertanților rezultatul aplicării procedurii, potrivit prevederilor cap. V secțiunea a 5-a din ordonanța de urgență.

Comunicarea către ofertantul declarat câștigător trebuie să conțină și invitația pentru semnarea contractului.

Data stabilită în invitația prevăzută la alin. (2) nu poate fi anterioară datei de împlinire a termenelor prevăzute la art. 205 alin. (1) lit. a) și b) din ordonanța de urgență.

Contractul de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii trebuie să cuprindă clauze clare referitoare la drepturile și obligațiile fiecărei părți.

Caietul de sarcini și oferta concesionarului reprezintă parte integrantă a contractului de concesiune. Clauzele generale sau specifice ale contractului de concesiune nu trebuie să contravină cerințelor esențiale ale caietului de sarcini și nici angajamentelor asumate de concesionar în cadrul ofertei.

În temeiul contractului de concesiune, concesionarul dobândește dreptul de a exploata, în tot sau în parte, rezultatul lucrărilor sau de a presta serviciile care fac obiectul contractului, potrivit obiectivelor și standardelor de calitate stabilite de concedent. Concesionarul are dreptul de a folosi și de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul concesiunii, potrivit naturii bunului și scopului stabilit de părți prin contractul de concesiune.

În temeiul contractului de concesiune, concesionarul are obligația de a asigura exploatarea eficace, în regim de continuitate și permanenta, a lucrărilor publice sau a serviciilor care fac obiectul concesiunii, în conformitate cu cerințele și destinația impuse de concedent.

Scopul principal al contractului este să asigure, pe baza unei gestionari optime, efectuarea la un nivel corespunzător a activităților, la prețuri accesibile pentru utilizatorii finali, precum și întreținerea și dezvoltarea oricăror bunuri de retur încredințate concesionarului pentru efectuarea respectivelor activități. În acest sens, indiferent de modul de distribuire a riscurilor, modul de recuperare a costurilor de către concesionar trebuie stabilit astfel încât sa îl determine pe acesta să depună toate diligențele necesare pentru reducerea costurilor respective.

Modul în care se realizează recuperarea costurilor de către concesionar trebuie să includă, în mod obligatoriu, preluarea celei mai mari părți din riscurile exploatării aferente contractului de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii.

În sensul prevederilor alin. (2), riscul exploatării este constituit din:

a) riscul de disponibilitate, respectiv nerespectarea unor parametri de performanță și calitate ai construcției/serviciului, clar determinati și masurabili, pe întreaga durata de viața a proiectului;

b) riscul de piața, respectiv neintrebuintarea de către utilizatorii finali a rezultatului lucrărilor executate/serviciilor puse la dispoziția acestora, în condițiile în care parametrii de performanță și calitate sunt integral respectati.

Concedentul nu se obliga la plata niciunei sume de bani dacă prin contract se stabilește faptul ca riscul de exploatare este preluat integral de concesionar. În cazul în care contractul conține clauze în acest sens, concedentul are dreptul de a primi și o redeventa care poate fi stabilită la un nivel fix sau într-un anumit procent din cuantumul veniturilor încasate de concesionar de la beneficiarii finali ca urmare a activităților realizate.

Fără a afecta prevederile art. 3, în cazul în care riscul de exploatare este distribuit între concedent și concesionar, prin contractul de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii trebuie să se stabilească în mod explicit contribuția financiară a concedentului pe parcursul derulării contractului, precum și alte angajamente ale acestuia, ca sprijin complementar.

Contractul de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii trebuie să cuprindă clauze prin care se stabilește în mod explicit modul de distribuire a riscurilor pe întreaga durata a acestuia.

Concedentul nu are dreptul ca, pe parcursul îndeplinirii contractului de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii, sa accepte sau să solicite modificări ale clauzelor contractuale care ar avea ca efect o diminuare a responsabilităților concesionarului în asemenea măsura încât cea mai mare parte a riscurilor să fie redistribuita concedentului.

Concedentul trebuie să definească prin contract nivelul de performanță și de calitate al activităților pe care concesionarul urmează să le efectueze, precum și modul în care acesta trebuie să răspundă în eventuale situații de urgenta, stabilind în acest sens indicatori relevanti și masurabili pe baza cărora se va realiza verificarea modului de respectare a obligațiilor contractuale.

Clauzele contractuale trebuie să prevadă dreptul concedentului de a verifica îndeplinirea cerințelor de performanță și calitate a activităților realizate de concesionar, asigurându-se în acest sens inclusiv dreptul de a verifica documente relevante cu privire la aceste aspecte.

Clauzele contractuale trebuie să prevadă, de asemenea, modul în care concesionarul se obliga să prezinte concedentului rapoarte, periodice sau la simpla solicitare a acestuia din urma, cu privire la modul de realizare a anumitor parametri pe parcursul derulării contractului.

În contractul de concesiune de lucrări publice sau de concesiune de servicii trebuie precizată procedura prin care, la momentul începerii proiectului, se realizează transferul de la concedent la concesionar al infrastructurii sau al oricăror bunuri ce vor fi utilizate în derularea concesiunii.

Contractul trebuie să stabilească distincția dintre bunurile de retur și bunurile proprii, precum și regimul juridic al acestora.

Contractul trebuie să precizeze, de asemenea, procedura prin care, la momentul finalizarii proiectului, se realizează transferul obiectului concesiunii de la concesionar la concedent.

Contractul trebuie să prevadă situațiile în care acesta poate inceta, după cum urmează:

a) la expirarea duratei stabilite conform angajamentelor din oferta prezentată de concesionar și a clauzelor contractuale specifice;

b) în cazul constatării unor abateri grave ale concesionarului de la îndeplinirea obligațiilor contractuale, prin rezilierea unilaterala de către concedent și cu plata unei despăgubiri în sarcina concesionarului;

c) în cazul constatării unor abateri grave ale concedentului de la îndeplinirea obligațiilor contractuale, prin rezilierea unilaterala de către concesionar și cu plata unei despăgubiri în sarcina concedentului;

d) în cazul în care interesul național sau local o impune, prin denunțarea unilaterala de către concedent, dar numai cu plata de despăgubiri juste și prealabile în sarcina concedentului;

e) în cazuri de forta majoră sau caz fortuit, când concesionarul se afla în imposibilitatea de a continua contractul, prin renunțare fără plata unei despăgubiri.

Suplimentar prevederilor alin. (1) lit. b), contractul trebuie să conțină proceduri adecvate de rezolvare a neconformitatilor în îndeplinirea cerințelor de performanță și calitate stabilite în situația prevăzută la art. 51 alin. (1), inclusiv penalități aplicabile în cazul constatării unor astfel de neconformități, până la corectarea acestora.

Părțile vor stabili în mod obligatoriu mecanismele de soluționare a divergentelor care pot să apară pe parcursul derulării contractului și instanțele investite cu soluționarea acestor diferende.

Părțile pot insera în contract clauza arbitrală sau compromisorie care atribuie competența de soluționare a litigiilor izvorâte din executarea contractului instanțelor arbitrale.

Monitorizarea atribuirii contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii de realizează de către Autoritatea Naționala pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice pe baza informațiilor cuprinse în anunțurile de participare și în rapoartele anuale transmise de autoritățile contractante.

Autoritățile contractante au obligația transmiterii către Autoritatea Naționala pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice a unui raport anual privind contractele atribuite în anul anterior.

Informațiile solicitate se transmit conform modelului de raport prevăzut în anexa nr. 3, de regula în format electronic sau, în cazuri excepționale, pe suport hârtie, cel mai târziu până la data de 31 martie a fiecărui an.

Raportul anual în format electronic se transmite la adresa de e-mail monitorizare@anrmap.ro

Raportul anual în format fizic se depune la registratura Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, autoritatea contractantă având obligația de a solicita numărul de înregistrare pe copia-martor a acestuia.

Omisiunea transmiterii raportului anual sau transmiterea unui raport incomplet ori conținând informații eronate intra sub incidența prevederilor art. 293 lit. m) din ordonanța de urgență.

În aplicarea prevederilor art. 33 alin. (2), concedentul are obligația de a elibera concesionarului documente constatatoare care conțin informații referitoare la îndeplinirea obligațiilor contractuale de către acesta și la eventualele prejudicii, în termen de 14 zile de la data finalizarii contractului respectiv.

Documentele constatatoare prevăzute la alin. (1) se întocmesc în 3 exemplare, concedentul având, suplimentar obligațiilor prevăzute la alin. (1), și următoarele obligații:

a) să depună un exemplar la dosarul concesiunii; și

b) sa transmită un exemplar Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, în scopul monitorizarii, în cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut la alin. (1).

Omisiunea transmiterii documentului constatator prevăzut la alin. (2) lit. b) sau transmiterea unui document care conține informații eronate intra sub incidența prevederilor art. 293 lit. m) din ordonanța de urgență.

Documentele constatatoare emise de autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile alin. (1) pot fi contestate în contencios administrativ, potrivit legii.