Instrucțiunile din 1 februarie 2007

Anexa 1 -------

la instrucțiuni

---------------

STATUTUL DE TERITORIU INDEMN DE BOALA

Cerințe pentru statutul de teritoriu indemn de boala

A. Țara indemna de boala

România poate fi considerată indemna de o boala în cazul în care niciuna dintre speciile sensibile nu este prezenta sau în cazul în care îndeplinește condițiile enumerate la pct. 1 sau 2. În cazul în care România împarte un bazin hidrografic cu unul sau mai multe alte state membre ale Uniunii Europene, acesta nu poate fi declarat indemn de boala decât atunci când toate zonele comune ale bazinului hidrografic sunt declarate zone indemne de boala în toate statele membre respective ale Uniunii Europene.

1. Un stat membru al Uniunii Europene în care niciun caz de boala nu a fost observat de cel puțin 25 de ani, în ciuda condițiilor propice unei manifestări clinice, poate fi considerat indemn de boala în măsura în care:

1.1. au fost respectate timp de cel puțin 10 ani, în permanenta, condițiile de biosecuritate de baza față de boala; aceste condiții se referă cel puțin la următoarele aspecte:

a) boala se declara în mod obligatoriu la autoritatea competentă, inclusiv în cazuri de simpla suspiciune;

b) este funcțional în țara un sistem de detectare precoce, care asigura depistarea rapida a semnelor care lasă să se banuiasca prezenta unei boli existente sau apariția unei boli emergente ori a unei mortalitati anormale la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de acvacultura sau în stare sălbatică, precum și comunicarea rapida a faptelor autorității competente, în vederea declanșării unei anchete diagnostice într-un termen minim; aceasta presupune în special:

(i) accesul la laboratoare capabile sa diagnosticheze și sa diferentieze bolile care trebuie luate în considerare;

(îi) formarea de medici veterinari sau de specialiști în sănătatea pestilor în domeniul detectarii și declarării cazurilor de boala.

Sistemul de detectare precoce trebuie să dispună de cel puțin următoarele elemente:

(i) cunoașterea semnelor caracteristice ale bolilor constatate în rândul personalului din unitățile de acvacultura sau care lucrează la procesarea animalelor acvatice;

(îi) formarea de medici veterinari sau de specialiști în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoașterii și declarării cazurilor de boala;

(iii) capacitatea autorității competente de a întreprinde investigații rapide și eficiente asupra bolilor specifice;

(iv) accesul autorității competente la laboratoarele care dispun de mijloace permitand diagnosticarea și diferentierea bolilor existente și a bolilor emergente;

1.2. infectia nu a cuprins populatiile sălbatice;

1.3. se aplică măsuri în domeniul schimburilor comerciale de import și export pentru a împiedica introducerea bolii în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene.

2. Un stat membru al Uniunii Europene în care ultima manifestare clinica cunoscută a fost înregistrată pe parcursul ultimilor 25 de ani sau în care statutul infectios nu era cunoscut înainte de aplicarea supravegherii-ținta, de exemplu, datorită absentei condițiilor propice unei manifestări clinice, poate fi considerat indemn de boala în măsura în care:

2.1. îndeplinește condițiile de siguranță de baza față de boala descrise la pct. 1.1;

2.2. un sistem de supraveghere-ținta este funcțional de cel puțin 2 ani în unitățile de acvacultura care dețin una dintre speciile sensibile, fără ca agentul patogen sa fi fost detectat. În cazul în care țara are regiuni unde simpla supraveghere din unitățile de acvacultura nu permite colectarea unor date epidemiologice suficiente (atunci când numărul de unități de acvacultura este restrâns) și care adapostesc una dintre speciile sensibile în stare sălbatică, supravegherea-ținta trebuie să se refere și la aceste populații sălbatice. Este necesar ca metodele de esantionare și dimensiunile esantioanelor să fie cel puțin echivalente cu cele prevăzute de

Decizia Comisiei 2001/183/CE

sau în capitolele corespunzătoare din Codul sanitar internațional pentru animalele acvatice și din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicate de Organizația Internationala de Epizootii (OIE). Este necesar ca metodele de diagnostic să fie cel puțin echivalente cu cele stabilite în capitolele corespunzătoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.

B. Zona indemna de boala

O zona indemna de boala poate fi stabilită pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene cu statut de infectat sau necunoscut față de o boala, în măsura în care niciuna dintre speciile sensibile nu este prezenta în zona sau în măsura în care zona îndeplinește condițiile menționate la pct. 1 sau 2. O zona indemna de boala trebuie să cuprindă unul sau mai multe bazine hidrografice întregi, de la izvorul unei ape la mare, sau o parte a unui bazin hidrografic, de la izvor la o bariera naturala ori artificiala care împiedica migrarea către amonte a pestilor provenind din secțiuni aflate pe cursul de apa în aval. Aceasta zona trebuie să fie clar delimitata de către autoritatea competentă, pe o harta a teritoriului tarii respective.

În cazul în care acoperă teritoriul mai multor state membre ale Uniunii Europene, un bazin hidrografic nu poate fi declarat zona indemna de boala decât în cazul în care condițiile enunțate în continuare se aplică pentru toate părțile zonei. Este necesar ca totalitatea statelor membre interesate ale Uniunii Europene sa ceara autorizarea zonei.

1. O zona în care:

1.1. au fost respectate timp de cel puțin 10 ani, în permanenta, condițiile de biosecuritate de baza față de boala. Aceste condiții se referă cel puțin la următoarele aspecte:

a) boala se declara obligatoriu la autoritatea competentă, inclusiv în cazuri de simpla suspiciune;

b) este funcțional în țara un sistem de detectare precoce, care asigura depistarea rapida a semnelor care lasă să se banuiasca prezenta unei boli existente sau apariția unei boli emergente ori a unei mortalitati anormale la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de acvacultura sau în stare sălbatică, precum și comunicarea rapida a faptelor autorității competente, în vederea declanșării unei anchete diagnostice într-un termen minim. Aceasta presupune în special:

(i) accesul la laboratoare capabile sa diagnosticheze și sa diferentieze bolile care trebuie luate în considerare;

(îi) formarea de medici veterinari sau de specialiști în sănătatea pestilor în domeniul detectarii și declarării cazurilor de boala.

Sistemul de detectare precoce trebuie să dispună de cel puțin următoarele elemente:

(i) cunoașterea semnelor caracteristice ale bolilor constatate în rândul personalului din unitățile de acvacultura sau care lucrează la procesarea animalelor acvatice;

(îi) formarea de medici veterinari sau de specialiști în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoașterii și declarării cazurilor de boala;

(iii) capacitatea autorității competente de a întreprinde investigații rapide și eficiente asupra bolilor specifice;

(iv) accesul autorității competente la laboratoarele care dispun de mijloace permitand diagnosticarea și diferentierea bolilor existente și a bolilor emergente;

1.2. infectia nu a cuprins populatiile sălbatice;

1.3. se aplică măsuri în domeniul schimburilor comerciale de import și export pentru a împiedica introducerea bolii în zona.

2. O zona în care ultima manifestare clinica cunoscută a fost înregistrată pe parcursul ultimilor 25 de ani sau în care statutul infectios nu era cunoscut înainte de aplicarea supravegherii ținta, de exemplu, datorită absentei condițiilor propice unei manifestări clinice, poate fi considerată indemna de boala în măsura în care:

2.1. îndeplinește condițiile de biosecuritate de baza față de boala, descrise la pct. 1.1;

2.2. este funcțional un sistem de supraveghere ținta de cel puțin 2 ani în unitățile de acvacultura care dețin una dintre speciile sensibile, fără ca agentul patogen sa fi fost detectat. În cazul în care țara are regiuni unde simpla supraveghere din unitățile de acvacultura nu permite colectarea unor date epidemiologice suficiente (atunci când numărul de unități de acvacultura este restrâns) și care adapostesc una dintre speciile sensibile în stare sălbatică, supravegherea ținta trebuie să se refere și la aceste populații sălbatice. Este necesar ca metodele de esantionare și dimensiunile esantioanelor să fie cel puțin echivalente cu cele prevăzute în

Decizia Comisiei 2001/183/CE

sau în capitolele corespunzătoare din Codul sanitar internațional pentru animalele acvatice și din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicate de OIE. Este necesar ca metodele de diagnostic să fie cel puțin echivalente cu cele stabilite în capitolele corespunzătoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.

Anexa 2 --------

la instrucțiuni

---------------

PROGRAME DE SUPRAVEGHERE ȘI DE ERADICARE

Criterii minime ce se aplică în cadrul unui program de supraveghere

și de eradicare privind anumite boli menționate în lista III din

anexa nr. 1 la norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul

președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru

Siguranța Alimentelor nr. 82/2006

A. Criterii minime ce se aplică de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor în cadrul unui program aprobat de supraveghere și de eradicare

1. Boala se declara obligatoriu la autoritatea competentă, inclusiv în cazuri de simpla suspiciune.

2. Este funcțional în țara un sistem de detectare precoce, care asigura depistarea rapida a semnelor care lasă să se banuiasca prezenta unei boli existente sau apariția unei boli emergente ori a unei mortalitati anormale la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de acvacultura sau în stare sălbatică, precum și comunicarea rapida a faptelor autorității competente în vederea declanșării unei anchete diagnostice într-un termen minim. Aceasta presupune în special:

(i) accesul la laboratoare capabile sa diagnosticheze și sa diferentieze bolile care trebuie luate în considerare;

(îi) formarea de medici veterinari sau de specialiști în sănătatea pestilor în domeniul detectarii și declarării cazurilor de boala.

Sistemul de detectare precoce se sprijină cel puțin pe următoarele elemente:

2.1. cunoașterea semnelor caracteristice ale bolilor constatate în rândul personalului din unitățile de acvacultura sau care lucrează la procesarea animalelor acvatice;

2.2. formarea de medici veterinari sau de specialiști în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoașterii și declarării cazurilor de boala;

2.3. capacitatea autorității competente de a întreprinde investigații rapide și eficiente asupra bolilor specifice;

2.4. accesul autorității competente la laboratoarele care dispun de mijloace permitand diagnosticarea și diferentierea bolilor existente și a bolilor emergente.

3. Se aplica măsuri în domeniul schimburilor comerciale de import și export, pentru a împiedica introducerea bolii în România.

4. Este funcțional un sistem de supraveghere ținta în unitățile de acvacultura care dețin una dintre speciile sensibile. În cazul în care țara are regiuni unde simpla supraveghere din unitățile de acvacultura nu permite colectarea unor date epidemiologice suficiente atunci când numărul de unități de acvacultura este restrâns și care adapostesc una dintre speciile sensibile în stare sălbatică, supravegherea ținta trebuie să se refere și la aceste populații sălbatice. Este necesar ca metodele de esantionare și dimensiunile esantioanelor să fie cel puțin echivalente cu cele prevăzute de

Decizia Comisiei 2001/183/CE

sau în capitolele corespunzătoare din Codul sanitar internațional pentru animalele acvatice și din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicate de OIE. Este necesar ca metodele de diagnostic să fie cel puțin echivalente cu cele stabilite în capitolele corespunzătoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.

5. Este necesar ca programul de supraveghere și de eradicare să fie pus în aplicare până când sunt îndeplinite cerințele prevăzute în anexa nr. 1 și toată România sau o parte a ei pot fi considerate indemne de boala.

6. În fiecare an, până la data de 1 mai, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor prezintă Comisiei Europene un raport care furnizează informații privind numărul de suspiciuni, numărul de confirmări, numărul de exploatații și de amplasamente supuse unor restrictii, numărul de restrictii ridicate și rezultatul tuturor programelor de supraveghere activa aplicate în anul calendaristic precedent. Aceste informații sunt prezentate cu ajutorul urmatorului tabel:

Statul membru și boala

Număr de suspiciuni

Număr de confirmări

Număr de exploatații și de amplasamente supuse unor restricții

Număr de restricții ridicate

Număr de exploatații și de pești/pooluri de pește eșantionate

Număr de pești în stare sălbatică/pooluri de pește eșantionate și în ce bazine hidrografice

Rezultatul eșantionării

B. Măsurile aplicate de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor în cazul apariției suspiciunii unei boli

1. Sunt prelevate esantioane corespunzătoare în vederea efectuării testelor de depistare a prezentei agentului patogen respectiv.

2. În asteptarea rezultatelor testelor menționate la pct. 1, autoritatea competentă pune exploatatia sub supraveghere oficială, sunt puse în aplicare toate măsurile de combatere care se impun și niciun peste nu părăsește exploatatia respectiva decât cu autorizația serviciului oficial.

3. În cazul în care testele menționate la pct. 1 pun în evidenta prezenta unui agent patogen sau semne clinice, se efectuează o ancheta epizootica de către serviciul oficial pentru a identifica posibilele cai de contaminare și pentru a stabili dacă unii pești au părăsit exploatatia în perioada care a precedat constatarea suspiciunii.

4. În cazul în care ancheta epizootica arata ca boala a fost introdusă în una sau mai multe exploatații sau în intinderile de apa nedelimitate, dispozițiile de la pct. 1 se aplică acestor zone și:

4.1. toate exploatatiile situate în același bazin hidrografic sau în aceeași zona litorala sunt puse sub supraveghere oficială;

4.2. niciun peste, ou sau gamet nu părăsește aceste exploatații fără autorizația serviciului oficial.

5. În ceea ce privește bazinele hidrografice și zonele litorale de mare întindere, serviciul oficial poate decide sa limiteze această măsură la o zona mai restrânsă, apropiată de exploatatia suspecta de a fi infectata, în cazul în care considera ca aceasta zona prezintă toate garanțiile pentru a împiedica propagarea bolii.

C. Măsurile aplicate de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor în cazul confirmării unei boli

1. Exploatatia sau locul care adaposteste pestii infectati este supusă/supus de îndată unor restrictii, niciun peste viu nu este introdus în locurile respective și niciun peste nu părăsește exploatatia decât cu autorizația data de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor.

2. Restricțiile sunt menținute până ce boala a fost eradicata datorită aplicării dispozițiilor de la pct. 2.1 sau de la pct. 2.2.

2.1. Blocarea imediata a tuturor stocurilor de peste existente în unitate prin:

a) sacrificarea tuturor pestilor vii sub supravegherea serviciului oficial sau, în cazul pestilor care au atins dimensiunea comercială și care nu prezintă niciun semn clinic de boala, prin sacrificare sub supravegherea serviciului oficial însărcinat cu comercializarea ori prelucrarea pentru consumul uman. În acest din urmă caz, serviciul oficial se asigura ca pestii să fie sacrificati și eviscerati de îndată și ca aceste operații să se efectueze în condiții care să împiedice propagarea agenților patogeni. Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor poate să permită, de la caz la caz și ținând seama de riscul de propagare a bolii la alte exploatații sau populații sălbatice, ca pestii care nu au dimensiunea comercială sa rămână în exploatatie până ce ating aceasta dimensiune;

b) vidarea tuturor bazinelor din unitate sau a ecosistemului (și, după caz, dezinfectia), pe parcursul unei perioade suficiente de sanitatie, ținând seama de secțiunea 1.7 din ultima editie a Codului sanitar internațional pentru animalele acvatice al OIE.

2.2. Măsuri progresive destinate sa elimine infectia din unitățile sau ecosistemele infectate:

a) îndepărtarea și distrugerea pestilor morți și a pestilor care prezintă semne clinice ale bolii și prin recoltarea pestilor care nu prezintă semne clinice ale bolii, până ce toate unitățile epidemiologice ale ecosistemului afectat de boala sunt golite de pești și dezinfectate;

b) îndepărtarea și distrugerea pestilor morți și a pestilor care prezintă semne clinice ale bolii, în cazul în care retragerea și/sau dezinfectia sunt dificile din cauza naturii amplasamentului (de exemplu, bazin fluvial sau lac cu o întindere vasta).

3. Pentru a favoriza igienizarea și eradicarea rapida a bolii în locurile infectate, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor poate să permită ca pestii care nu prezintă semne clinice ale bolii să fie transportați, sub supravegherea sa, în alte exploatații sau în zone din statul membru respectiv, care nu sunt declarate indemne de boala ori care nu fac obiectul unui program aprobat de combatere și de eradicare.

4. Pestii îndepărtați prin aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 2.1 și 2.2 sunt eliminati în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.774/2002.

5. Pestii utilizați pentru repopularea amplasamentelor trebuie să provină din surse oficial recunoscute ca indemne de boala.

6. Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor ia măsurile necesare pentru a împiedica propagarea bolii la alte unități de acvacultura sau la pești în stare sălbatică.

Anexa 3 -------

la instrucțiuni

---------------

CERTIFICAT DE SĂNĂTATE

privind introducerea pe piață(1) [de pești vii]^1, [icre]^1 și [gameți] aparținând speciilor susceptibile^1 [la viremia de primavară a crapului]^1, [necroza pancreatică infecțioasă]^1, [boala bacteriană a rinichiului]^1 [și]^1 la [Gyrodactylus salaris], destinați crescătoriei sau reproducerii în teritoriile declarate indemne de către Comunitate sau care fac obiectul unui program de combatere și de eradicare privind una sau mai multe dintre aceste boli

- Model -

Cod de referință nr.:

ORIGINAL

1. Locul de origine al transportului

2. Destinația lotului

1.1. Statul membru de origine: . . . . . . . . . . . .

2.1. Statul membru: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.2. Zona sau partea din statul membru: . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1.2. Exploatația de origine, nume: . . . . . . . . . .

2.3. Exploatația de destinație, nume: . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.4. Adresa sau locația exploatației: . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1.3. Adresa sau locația exploatației: . . . . . . . .

(3) 2.5. Locul de destinație: . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2.6. Numele, adresa și numărul de telefon ale destinatarului: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

(2) 1.4. Locul recoltării: . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

1.5. Numele, adresa și numărul de telefon ale expeditorului: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Modul de transport și identificarea lotului (4)

3.1. Modul de transport: (1) [camion] (1) [cale ferată] (1) [navă] (1) [avion]

3.2. (1) [Numărul (numerele) de înmatriculare] (1) [Numele navei] (1) [Numărul zborului]: . . . . . . . . . . . .

3.3. Date privind identificarea lotului: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Descrierea lotului

[ ] Proveniență de crescătorie [ ] Proveniență sălbatică [ ] Gameți [ ] Icre fecundate [ ] Icre nefecundate [ ] Larve/alevini

Specie

Greutatea totală

Volumul

Vârsta animalelor

a lotului

(1) [icrelor]

vii

Nume științific

Nume comun

(1) [Număr de pești]

(1) [gameților]

[ ] > 24 de luni

[ ] 12-24 de luni

[ ] 0-12 luni

[ ] necunoscută

5. Atestare de sănătate

Subsemnatul certific că (1) [peștii] (1) [și] (1) [icrele] (1) [și] (1) [gameții] care constituie prezentul lot și care aparțin speciilor sensibile (5) la (1) [viremia de primăvară a crapului] (1) [și] (1) [necroza pancreatică infecțioasă] (1) [și] (1) [renibacterioză] (1) [și] (1) [Gyrodactylus salaris], menționate la pct. 4 din prezentul certificat, îndeplinesc următoarele condiții:

5.1.

fie: (1) [provin din următorul teritoriu: . . . . . . . . , care este considerat indemn de (1) [VPC] (1) [și] (1) [NPI] (1) [și] (1) [BKD] (1) și (1) [G. salaris], în conformitate cu anexa nr. I la Decizia 2004/453/CE(6), și ale cărui exploatații cu crescătorii de specii sensibile (5) la (1) [VPC] (1) [și] (1) [NPI] (1) [și] (1) [BKD] (1) [și] (1) [G. salaris] sunt în totalitate sub supravegherea autorității competente și]

sau: (1) [provin din următoarea exploatație: . . . . . . . . . . . . . . . . (7), care este pusă sub supravegherea autorității competente și care, în anul în care sunt susceptibile să apară cazuri de (1) [VPC] (1) [și] (1) [NPI] (1) [și] (1) [de BKD], a făcut, de cel puțin 2 ani, obiectul unor inspecții efectuate de autoritatea competentă în sprijinul programelor de eșantionare cel puțin echivalente cu cele prevăzute de Decizia Comisiei 2001/183/CE(8) sau în sprijinul metodelor de supraveghere descrise în cap. 1.1.4 și în capitolele corespunzătoare bolii respective din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE, fiind efectuate teste de laborator în conformitate cu capitolele corespunzătoare din ultima ediție a Manualului de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE și toate testele având rezultate negative și]

sau: (9) [provin din următoarea exploatație continentală: . . . . . . . . (7), care este pusă sub supravegherea autorității competente și în care au fost observate pe parcursul ultimilor 2 ani cazuri de [VPC] (1) [și] (1) [de NPI] (1) [și] (1) [de BKD], dar în care totalitatea peștilor a fost retrasă, toate iazurile, rezervoarele sau alte instalații și echipamente au fost dezinfectate sub supravegherea autorității competente și a fost efectuată repopularea cu pești provenind dintr-o sursă recunoscută oficial ca indemnă de către autoritatea competentă după punerea în aplicare a unui program de eșantionare cel puțin echivalent cu cele prevăzute de Decizia Comisiei 2001/183/CE(8) sau a metodelor de supraveghere descrise în cap. 1.1.4 și în capitolele corespunzătoare bolii respective din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE, fiind efectuate teste de laborator în conformitate cu capitolele corespunzătoare din ultima ediție a Manualului de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE și toate testele având rezultate negative și]

sau: (10) [provin din următoarea exploatație continentală: . . . . . . . (7), care este pusă sub supravegherea autorității competente și care, în anul în care sunt susceptibile să apară cazuri de boală datorată G. salaris, a făcut, de cel puțin 2 ani, obiectul unor inspecții efectuate de autoritatea competentă, dimensiunea eșantionului fiind cel puțin echivalentă cu cea prevăzută pentru programele de eșantionare definite prin Decizia Comisiei 2001/183/CE(8), fiind efectuate o eșantionare și teste de laborator în conformitate cu capitolele corespunzătoare din ultima ediție a Manualului de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE și toate testele având rezultate negative; exploatația este situată fie într-o parte (11) a bazinului hidrografic declarată indemnă (12) de G. salaris, fie într-un bazin hidrografic declarat indemn (12) de G. salaris, toate celelalte bazine hidrografice care dau în același estuar fiind declarate indemne (12), (13) de G. salaris și]

sau: (10) [provin din următoarea exploatație de coastă: . . . . . . . . . (7), care este pusă sub supravegherea autorității competente și este situată într-o zonă litorală a cărei salinitate este mai mică de 2,5% și în care toate bazinele hidrografice care dau în același estuar sunt declarate indemne (12), (13) de G. salaris și]

sau: (10) [provin din următoarea exploatație de coastă: . . . . . . . . . (7), care este pusă sub supravegherea autorității competente și este situată într-o zonă litorală în care apa de mare prezintă o salinitate mai mare de 2,5% și în care niciun pește viu din speciile sensibile (5) nu a fost introdus în ultimele 14 zile și]

sau: (14) [provin din următoarea exploatație: . . . . . . . . . . . . . . . . (7), care este pusă sub supravegherea autorității competente și în care icrele au fost dezinfectate în conformitate cu anexa nr. 5.2.1 la Codul sanitar internațional pentru animalele acvatice al OIE, ediția a 6-a (2003), pentru a asigura eliminarea paraziților aparținând speciei G. salaris și]

- în care (1) [VPC] (1) [și] (1) [NPI] (1) [și] (1) [BKD] [și] (1) [G. salaris] sunt cu declarare obligatorie la autoritatea competentă, cazurile notificate de suspiciune de infecție trebuind să facă de îndată obiectul unei anchete din partea serviciilor oficiale; și

- în care orice introducere a speciilor sensibile5 (1) [la VPC] (1) [și] (1) [la NPI] (1) [și] (1) [la BKD] [și] (1) [la G. salaris] a fost efectuată provenind dintr-o zonă sau dintr-o exploatație recunoscută oficial ca fiind indemnă de (1) [VPC] (1) [și] (1) [NPI] (1) [și] (1) [BKD] [și] (1) [G. salaris]; și

- (15) [- în care peștii nu au fost vaccinați contra (1) [NPI] (1) [și] (1) [BKD] [și]

5.2. îndeplinesc următoarele condiții:

a) nu au fost, de la (1) [colectare] (1) [capturare] puși în contact cu alte animale acvatice vii și nici cu icrele sau gameții lor, cu un statut sanitar inferior;

b) nu sunt destinați să fie distruși sau sacrificați în cadrul unui plan de eradicare a bolilor enumerate în coloana 1 din anexa A la Directiva 91/67/CEE;

c) nu provin dintr-o exploatație care face obiectul unor interdicții legate de motive de sănătate animală;

d) nu prezintă niciun semn clinic de boală în ziua îmbarcării;

e) au făcut obiectul unui examen vizual practicat pe un eșantion reprezentativ prelevat din lot în mod aleatoriu, incluzând toate părțile lotului de origini diferite, fără să fie detectată nicio altă specie în afară de cele indicate la pct. 4 din prezentul certificat;

f) au fost puși în (1) [apă] (1) [gheață] de o calitate care nu este susceptibilă să modifice statutul lor sanitar; și

g) au fost puși (1) [în containere etanșe curate, în prealabil dezinfectate cu un dezinfectant autorizat și identificați pe fața lor exterioară printr-o etichetă lizibilă] (1) [într-o navă cu vivieră de pește, ale cărei cală și sistem de pompare au fost în prealabil debarasate de orice pește, curățate și dezinfectate cu un dezinfectant autorizat, prevăzută cu un certificat] purtând indicațiile utile menționate la pct. 1 și 2 din prezentul certificat, precum și următoarea mențiune:

"(1) [Pești vii] (1) [și] (1) [icre] (1) [și] (1) [gameți] aparținând speciilor sensibile la (1) [VPC] (1) [și] (1) [NPI] (1) [și] (1) [BKD] [și] (1) [Gyrodactylus salaris], a căror introducere pe piață este autorizată în zonele Comunității care au un statut desemnat sau un program aprobat de combatere și de eradicare în ceea ce privește (1) [viremia de primăvară a crapului] (1) [și] (1) [necroza pancreatică infecțioasă] (1) [și] (1) [boala bacteriană a rinichiului] (1) [și] (1) [G. salaris]."

Întocmit la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ,

la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

(locul)

(data)

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

(semnătura inspectorului oficial)

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

(numele cu majuscule, calificările și titlul)

Ștampila oficială

NOTE

(1) Se elimină mențiunile inutile.

(2) Se indică în cazul în care este diferit de locul de origine.

(3) Se indică în cazul în care este diferit de exploatația de destinație.

(4) Pentru vagoane sau camioane, se indică numărul de înmatriculare, iar pentru nave, numele. Pentru avioane, se indică numărul zborului (dacă este cunoscut). În cazul în care transportul se efectuează în containere sau în lăzi, se indică la rubrica 3.3 numărul lor total, precum și, după caz, numerele lor.

(5) A se vedea în continuare lista speciilor sensibile cunoscute.

Boală

Specii sensibile*)

Viremia de primăvară a crapului (VPC)

Crap comun și crap japonez Koy (Cyprinus carpio), cosaș (Ctenopharyngodon idellus), sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), caras (Carassius carassius), caras auriu (C. auratus), babușcă (Rutilus rutilus), văduviță (Leuciscus idus), lin (Tinca tinca) și somn (Silurus glanis)

Necroza pancreatică infecțioasă (NPI)

Păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), păstrăv fântânel (Salvelinus fontinalis), păstrăv indigen (Salmo trutta), somon de Atlantic (Salmo salar) și mai multe specii de somon de Pacific (Oncorhynchus spp.)

Boala bacteriană a rinichiului sau BKD Gyrodactylus salaris

Pești din familia salmonidelor Somon de Atlantic (Salmo salar), păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), păstrăv arctic (Salvelinus alpinus), păstrăv fântânel (S. fontinalis), lipan (Thymallus thymallus), păstrăv de lac din America de Nord (Salvelinus namaycush) și păstrăv indigen (Salmo trutta). Celelalte specii de pește care se găsesc în locuri în care una dintre speciile citate anterior este prezentă sunt, de asemenea, considerate ca fiind specii sensibile.

--------- (6) JO L 156 din 30 aprilie 2004.

(7) Numele și adresa exploatației.

(8) Decizia 2001/183/CE ce stabilește Modelul A-CE (absența semnelor clinice dovedită de cel puțin 4 ani, dintre care 2 ani de supraveghere activă țintă) sau Modelul B-CE (absența semnelor clinice dovedită de cel puțin 6 ani, dintre care 2 ani de supraveghere activă țintă) și metodele de supraveghere descrise în cap. 1.1.4 și în capitolele corespunzătoare bolii respective în Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.

(9) Se aplică numai la exploatațiile continentale pentru care anchetele epizootiologice au arătat că boala nu s-a propagat la alte exploatații sau în mediul natural. Se elimină mențiunile inutile.

(10) Se aplică numai la zonele care corespund unor garanții suplimentare față de Gyrodactylus salaris. Se elimină mențiunile inutile.

(11) În conformitate cu anexa B litera A la Directiva 91/67/CEE, o parte a bazinului hidrografic poate fi declarată indemnă de o boală numai atunci când constă din partea superioară a bazinului hidrografic de la izvorul cursurilor de apă până la o barieră naturală sau artificială care împiedică migrația peștilor care se găsesc în aval de această barieră.

(12) Autoritatea competentă a statului membru poate declara un bazin hidrografic indemn de Gyrodactylus salaris în măsura în care sunt respectate cerințele cap. I lit. B din anexa I la Decizia 2004/453/CE (JO L 156 din 30 aprilie 2004). Orice declarație în acest sens este comunicată Comisiei și celorlalte state membre și este supusă unui examen aprofundat, la cerere.

(13) În cazul în care unele zone continentale sunt declarate indemne de Gyrodactylus salaris, trebuie să se țină seama de faptul că boala se poate propaga prin migrația peștilor între diferitele zone continentale în cazul în care salinitatea apelor care le separă este scăzută sau intermediară (mai mică de 250/00). Prin urmare, o zonă continentală dată nu poate fi declarată indemnă dacă o altă zonă continentală care ajunge la aceeași zonă litorală este infectată sau dacă statutul său nu este cunoscut, în afară de cazul în care sunt separate de o apă de mare cu o salinitate mai mare de 250/00.

(14) Se aplică numai la zonele care corespund unor garanții suplimentare față de Gyrodactylus salaris și în ceea ce privește comerțul cu icre. Se elimină mențiunile inutile.

(15) Se aplică numai la speciile sensibile la VPC, NPI și/sau BKD, introduse în zone care corespund unor garanții suplimentare față de VPC, NPI și/sau BKD. Se elimină mențiunile inutile.

*) și orice altă specie desemnată ca sensibilă în ultima ediție a Codului sanitar internațional pentru animalele acvatice și a Manualului de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicat de OIE

Anexa 4 -------

la instrucțiuni

---------------

NOTE EXPLICATIVE

pentru documentele de transport și etichete

a) Documentele de transport sunt produse de către autoritățile competente din statul membru de origine, pe baza modelului prezentat în anexa nr. 1 la instrucțiuni și ținând seama de speciile lotului, precum și de statutul locului de destinație.

b) Originalul fiecărui document de transport consta într-o pagina simpla, recto verso. În cazul în care sunt necesare mai multe pagini, acestea trebuie să fie legate într-un ansamblu integrat și indivizibil.

Fiecare pagina a documentului trebuie să poarte, sus și la dreapta, mențiunea "Original", însoțită de un cod specific eliberat de autoritatea competentă.

Toate paginile titlului de transport sunt numerotate după următorul format: (numărul paginii) pe (numărul total de pagini).

c) Originalul documentului de transport și etichetele menționate în modelul de document de transport sunt redactate în cel puțin o limbă oficială a statului membru de destinație. Statele membre sunt, cu toate acestea, libere sa autorizeze alte limbi, după caz, însoțite de o traducere oficială.

d) Originalul documentului de transport trebuie să fie completat în ziua încărcării lotului, prevăzut cu o ștampila oficială și semnat de un inspector oficial desemnat de autoritatea competentă. Astfel, autoritatea competentă a statului membru de origine se asigura să fie aplicate norme de certificare echivalente cu cele stabilite de

Directiva 96/93/CE

.

Semnatura și ștampila (în afară de cazul în care este vorba de un timbru sec) trebuie să fie de o culoare diferita de cea a textului imprimat.

e) În cazul în care descrierea conținutului lotului impune foi suplimentare pentru documentul de transport, acestea sunt considerate ca un element constitutiv al originalului și trebuie să fie prevăzute cu ștampila și semnatura inspectorului oficial însărcinat cu certificarea.

f) Originalul documentului de transport trebuie să însoțească lotul până la locul de destinație.

g) Odată emis, documentul de transport este valabil timp de 10 zile. În cazul unui transport cu vaporul, această perioadă de valabilitate se prelungește cu durata transportului maritim.

h) Animalele acvatice, icrele și gametii lor nu trebuie să fie transportate cu alte animale acvatice cu un statut sanitar inferior și nici cu icrele și gametii acestora. De asemenea, ele nu trebuie în niciun caz să fie transportate în alte condiții susceptibile sa modifice statutul lor sanitar sau sa compromita statutul sanitar al locului de destinație.

Anexa 5 -------

la instrucțiuni

---------------

CRITERII MINIME

ce se aplică în vederea menținerii garanțiilor suplimentare în ceea

ce privește anumite boli menționate în lista III din anexa nr. 1

la norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul președintelui

Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor

nr. 82/2006, în conformitate cu art. 12 și 13 din aceeași norma

A. Pentru ca garanțiile suplimentare acordate să fie menținute, România trebuie să îndeplinească cel puțin următoarele criterii:

1. Boala se declara obligatoriu la autoritatea competentă, inclusiv în cazurile de simpla suspiciune.

2. Totalitatea exploatațiilor care dețin specii sensibile la boala, cărora Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor le-a acordat statutul de teritoriu indemn, trebuie să fie puse sub supravegherea autorității competente.

3. Este funcțional în țara un sistem de detectare precoce care asigura depistarea rapida a semnelor ce lasă să se banuiasca prezenta unei boli existente sau apariția unei boli emergente ori a unei mortalitati anormale la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de acvacultura sau în stare sălbatică, precum și comunicarea rapida a faptelor autorității competente, în vederea declanșării unei anchete diagnostice într-un termen minim. Aceasta presupune, în special:

- accesul la laboratoare capabile sa diagnosticheze și sa diferentieze bolile care trebuie luate în considerare;

- formarea de medici veterinari sau de specialiști în sănătatea pestilor în domeniul detectarii și declarării cazurilor de boala.

Sistemul de detectare precoce se sprijină cel puțin pe următoarele elemente:

3.1. cunoașterea semnelor caracteristice ale bolilor enumerate în rândul personalului din unitățile de acvacultura sau care lucrează în domeniul procesarii animalelor acvatice;

3.2. formarea de medici veterinari sau de specialiști în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoașterii și declarării cazurilor de boala;

3.3. capacitatea autorității competente de a întreprinde investigații rapide și eficiente asupra bolilor specifice;

3.4. accesul autorității competente la laboratoarele care dispun de mijloace permitand diagnosticarea și diferentierea bolilor existente și a bolilor emergente.

4. Condiții aplicabile schimburilor comerciale și importurilor, precum și un sistem de gestionare a stocurilor de pești salbatici din speciile sensibile trebuie să fie functionale pentru a împiedica introducerea bolii respective în statele membre sau în părțile din statele membre vizate de prezenta norma sanitară veterinara. Este necesar ca pestii care provin din zone litorale sa nu fie introdusi în zone continentale, cu excepția cazului în care exista o autorizație data de autoritatea competentă a statului membru al Uniunii Europene de destinație.

5. În statele membre ale Uniunii Europene în care numai anumite părți ale teritoriului sunt declarate indemne, trebuie menținută o supraveghere-ținta în acele zone.

6. Pestii de acvacultura vii, precum și icrele și gametii lor sunt transportați în condiții care nu sunt de natura sa modifice statutul lor sanitar și nici sa compromita statutul sanitar al locului de destinație. Animalele sunt transportate în apa considerată indemna de boala respectiva deoarece apa este prelevata din apa exploatatiei sau a locului de origine și nu este schimbată în timpul transportului decât în locurile autorizate de către autoritatea competentă a statului membru de destinație, după caz, în colaborare cu autoritatea competentă a statului membru al Uniunii Europene de origine.

7. Nu se efectuează vaccinarea împotriva bolii respective.

8. În fiecare an, înainte de data de 1 mai, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor prezintă Comisiei Europene un raport care prezintă informații privind numărul de suspiciuni, numărul de confirmări, numărul de exploatații și de amplasamente supuse unor restrictii, numărul de restrictii ridicate și rezultatul oricărui program de supraveghere activa aplicat în anul calendaristic precedent. Aceste informații sunt prezentate cu ajutorul urmatorului tabel:

Statul membru și boala

Numărul de suspiciuni

Numărul de confirmări

Numărul de exploatații și de amplasamente supuse unor restricții

Numărul de restricții ridicate

Numărul de exploatații și de pești/pooluri de pește eșantionate

Numărul de pești în stare sălbatică/pooluri de pește eșantionate și în ce bazine hidrografice se află

Rezultatul eșantionării

B. Măsurile aplicate de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor în cazul apariției suspiciunii unei boli

1. Sunt prelevate esantioane corespunzătoare în vederea efectuării testelor de depistare a prezentei agentului patogen respectiv.

2. În asteptarea rezultatelor testelor menționate la pct. 1, autoritatea competentă pune exploatatia sub supraveghere oficială, sunt puse în aplicare toate măsurile de combatere care se impun și niciun peste nu părăsește exploatatia respectiva decât cu autorizația serviciului veterinar oficial.

3. În cazul în care testele menționate la pct. 1 pun în evidenta prezenta unui agent patogen sau semne clinice, se efectuează o ancheta epizootologica de către serviciul veterinar oficial pentru a identifica posibilele cai de contaminare și pentru a stabili dacă unii pești au părăsit exploatatia în perioada aplicabilă care a precedat constatarea suspiciunii.

4. În cazul în care ancheta epizootologica arata ca boala a fost introdusă într-una sau mai multe exploatații ori în ape deschise, dispozițiile de la pct. 1 se aplică acestor zone și:

4.1. toate exploatatiile situate în același bazin hidrografic sau în aceeași zona litorala sunt puse sub supraveghere oficială;

4.2. niciun peste, ou sau gamet nu părăsește aceste exploatații fără autorizația serviciului veterinar oficial.

5. În ceea ce privește bazinele hidrografice și zonele litorale de mare întindere, serviciul veterinar oficial poate decide sa limiteze această măsură la o zona mai restrânsă, apropiată de exploatatia suspecta de a fi infectata, în cazul în care considera ca aceasta zona prezintă toate garanțiile pentru a împiedica propagarea bolii.

C. Măsurile aplicate de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor în cazul confirmării unei boli

1. Exploatatia sau amplasamentul care adaposteste pestii infectati este supusă/supus de îndată unor restrictii, niciun peste viu nu este introdus în locurile respective și niciun peste nu părăsește exploatatia decât cu autorizația data de Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor.

2. Restricțiile sunt menținute până ce boala a fost eradicata datorită aplicării dispozițiilor prevăzute la pct. 2.1 sau 2.2;

2.1. blocarea imediata a tuturor stocurilor de peste existente prin:

a) sacrificarea tuturor pestilor vii sub supravegherea serviciului oficial sau, în cazul pestilor care au atins dimensiunea comercială și nu prezintă niciun semn clinic de boala, prin sacrificare sub supravegherea serviciului veterinar oficial însărcinat cu comercializarea ori prelucrarea pentru consumul uman. În acest din urmă caz, serviciul oficial se asigura ca pestii să fie sacrificati și eviscerati de îndată și ca aceste operații să fie efectuate în condiții care să împiedice propagarea agenților patogeni. Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor poate să permită, de la caz la caz și ținând seama de riscul de propagare a bolii la alte exploatații sau populații sălbatice, ca pestii care nu au dimensiunea comercială sa rămână în exploatatie până ce ating aceasta dimensiune; și

b) vidarea tuturor bazinelor din unitate și, după caz, dezinfectarea exploatatiei sau a amplasamentului pe o perioadă suficienta după retragere, ținându-se seama de secțiunea 1.7 din ultima editie a Codului sanitar internațional pentru animalele acvatice al OIE;

2.2. măsuri progresive destinate sa elimine infectia din unitate sau ecosistemele infectate prin:

a) îndepărtarea și distrugerea pestilor morți și a pestilor care prezintă semne clinice ale bolii și prin recoltarea pestilor care nu prezintă semne clinice ale bolii, până ce toate unitățile epidemiologice ale ecosistemului afectat sunt golite de pestii lor și dezinfectate; sau

b) îndepărtarea și distrugerea pestilor morți și a pestilor care prezintă semne clinice ale bolii, în cazul în care vidarea și/sau dezinfectia sunt dificile datorită naturii locului (de exemplu, bazin fluvial sau lac de mare întindere).

3. Pentru a favoriza igienizarea și eradicarea rapida a bolii din unitățile infectate, Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor poate permite ca pestii care nu prezintă semnele clinice ale bolii să fie transportați, sub supravegherea sa, în alte exploatații sau zone din statul membru respectiv, care nu sunt declarate indemne de boala ori care nu fac obiectul unui program aprobat de combatere și de eradicare.

4. Pestii îndepărtați și eliminati prin aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 2.1 și 2.2 sunt eliminati în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.774/2002.

5. Pestii utilizați pentru repopularea amplasamentelor trebuie să provină din surse recunoscute în mod oficial ca fiind indemne de boala.

6. Autoritatea Naționala Sanitară Veterinara și pentru Siguranța Alimentelor ia măsurile necesare pentru a împiedica propagarea bolii la alte unități de acvacultura sau la pești salbatici.

7. În cazul în care România a eradicat boala într-o exploatatie continentala în conformitate cu pct. C.2.1 și anchetele epizootologice prevăzute la pct. B.3 ajung la concluzia ca boala nu s-a propagat la alte exploatații sau în mediul natural, statutul de zona indemna de boala este restabilit de îndată. În caz contrar, statutul de zona indemna de boala nu va putea fi restabilit decât după ce s-au îndeplinit cerințele din anexa nr. 1 la instrucțiuni.

--------