Decizia nr. 80/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alina Russu în Dosarul nr. 719/192/2006 al Judecătoriei Bolintin-Vale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 4 octombrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 719/192/2006, Judecătoria Bolintin-Vale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alina Russu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă afectează în mod iremediabil dreptul părților la un proces echitabil, prin nesocotirea principiului aflării adevărului, care ar trebui să stea la baza judecării oricărei cauze civile, inclusiv a litigiilor din materia dreptului familiei. În acest domeniu, cu precădere, persoanele care au cunoștință despre situația de fapt din interiorul familiei, despre modul în care sunt îngrijiți copiii minori de către părinții lor, sunt rudele apropiate, singurele care pot fi, deci, ascultate în calitate de martori. Or, textul de lege criticat încalcă dispozițiile art. 22 alin. (1) și ale art. 49 alin. (1) din Constituție, întrucât creează riscul ca persoana minorului și dezvoltarea sa psihoafectivă să fie puse în primejdie de comportamentul persoanei care se opune la administrarea unor probe pertinente și utile în vederea aflării adevărului și a pronunțării unei hotărâri juste și echitabile.

Judecătoria Bolintin-Vale apreciază excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă ca fiind neîntemeiată. Excluderea rudelor sau afinilor până la gradul trei, inclusiv, de la depunerea mărturiei în procesele civile are în vedere subiectivismul acestora în prezentarea și perceperea anumitor situații de fapt. Aceste persoane au tendința de a exagera sau de a minimaliza importanța unor evenimente care influențează probatoriul în sprijinul părții cu care sunt în relații de rudenie sau afinitate, determinând denaturarea adevărului sau imposibilitatea aflării lui. Or, nu acesta este sensul dispozițiilor constituționale referitoare la protecția minorilor sau la dreptul la un proces echitabil.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: "Nu pot fi ascultați ca martori:

1. rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;".

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) care prevăd accesul liber la justiție, ale art. 22 alin. (1) referitoare la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 49 alin. (1) care consacră protecția copiilor și a tinerilor și ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției.

De asemenea, autorul mai invocă și încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a mai multor dispoziții din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că proba testimonială reprezintă unul dintre mijloacele probatorii cel mai frecvent folosite în procesul civil. Mijlocul de probă îl reprezintă tocmai declarațiile făcute de martor, persoană terță față de proces, care relatează în fața instanței fapte sau împrejurări concludente pentru soluționarea cauzei. În principiu, orice persoană care are cunoștință despre fapte relevante referitoare la pricina dedusă justiției poate fi ascultată în calitate de martor. De la această regulă legea procesual civilă instituie anumite excepții, indicând persoanele care nu pot fi audiate ca martori, precum și pe cele care sunt scutite de la obligația de a depune mărturie, în considerarea calității pe care o dețin.

În acest context, Curtea observă că interdicția consacrată de art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă se întemeiază pe o prezumție de parțialitate și subiectivism a rudelor și afinilor până la gradul al treilea inclusiv în relatarea faptelor de care au cunoștință. Textul de lege dedus controlului relevă o evidentă utilitate în cadrul procesului civil. Astfel, prin instituirea acestei interdicții se asigură de plano echilibrul procesual al părților în litigiu și se respectă unul dintre principiile fundamentale ale dreptului procesual - principiul aflării adevărului, statuat la art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia: "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc."

Pe de altă parte, incapacitatea rudelor și afinilor până la gradul al treilea inclusiv de a depune mărturie, fiind stabilită exclusiv în interesul părților litigante, este o incapacitate relativă, astfel încât părțile pot conveni, expres sau tacit, îndepărtarea interdicției cu un atare obiect. Astfel, potrivit art. 189 alin. 2 din Codul de procedură civilă, rudele și afinii pot fi audiați ca martori dacă partea în favoarea căreia a fost consacrată o astfel de interdicție nu formulează obiecțiuni cu privire la audierea lor.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 189 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alina Russu în Dosarul nr. 719/192/2006 al Judecătoriei Bolintin-Vale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 februarie 2007.