Decizia nr. 30/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 219 și 222 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Balogh Bela, Balogh Eva Emese, Balogh Ors, Balogh Bela Agoston, Balogh Zalan, Balogh Gergo Janos, Balogh Kincso, Balogh Almos și Balogh Apor în Dosarul nr. 15.615/2005 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

La apelul nominal răspund Balogh Bela și Balogh Eva Emese, lipsă fiind ceilalți autori ai excepției și partea Parohia Reformată Cluj-Napoca, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul Balogh Bela solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile atacate din Codul de procedură civilă contravin principiului egalității în fața legii, dreptului la apărare și accesului liber la justiție, persoanele juridice putând să răspundă în scris, în cadrul interogatoriului, la întrebările formulate în scris și comunicate anterior, spre deosebire de persoanele fizice, care nu au această posibilitate.

Balogh Eva Emese solicită, de asemenea, admiterea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției, întrucât dispozițiile criticate sunt norme de procedură a căror reglementare este în competența exclusivă a legiuitorului. Diferența de regim aplicabil persoanelor fizice și celor juridice în ceea ce privește interogatoriul, ca probă în procesul civil, este justificată de deosebirea de situații în care se află persoanele juridice față de cele fizice.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 iulie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 15.615/2005, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 219 și 222 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Balogh Bela, Balogh Eva Emese, Balogh Ors, Balogh Bela Agoston, Balogh Zalan, Balogh Gergo Janos, Balogh Kincso, Balogh Almos și Balogh Apor într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei cereri de reziliere a unui contract de închiriere și de evacuare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât părțile - persoane fizice sunt obligate să răspundă la interogatoriu în mod direct, nemijlocit în fața instanței, spre deosebire de părțile - persoane juridice de drept privat, statul și celelalte persoane juridice de drept public, care răspund în scris la interogatoriul comunicat anterior, având așadar suficient timp de reflecție și putând folosi orice înscris sau beneficia de consultanță.

Judecătoria Cluj-Napoca și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile procedurale atacate sunt constituționale, întrucât, pe de-o parte, persoanele fizice se află în situații juridice diferite față de persoanele juridice, iar pe de altă parte, în cazul persoanelor juridice, pentru a avea putere probatorie, răspunsul trebuie să îmbrace forma scrisă și semnată de persoana competentă să angajeze persoana juridică respectivă.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate reprezintă reguli de procedură, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, sunt de competența autorității legiuitoare. Totodată, precizează că, indiferent dacă este vorba de o persoană fizică sau juridică, proba interogatoriului poate fi dispusă numai la cerere, în urma unor dezbateri contradictorii, iar în cursul administrării acestei probe, partea beneficiază de asistență din partea unui avocat, nefiind încălcat astfel dreptul la apărare.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, întrucât reglementarea diferită a procedurii de administrare a probei cu interogatoriu pentru persoanele juridice este justificată în mod obiectiv și rațional prin situația diferită în care se află acestea.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), precum și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 219 și 222 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins:

- Art. 219: "Cel chemat va fi întrebat de către președinte asupra fiecărui fapt în parte.

Cu încuviințarea președintelui, fiecare dintre judecători, procurorul, precum și partea potrivnică pot pune de-a dreptul întrebări celui chemat la interogator.

Partea nu are voie să citească un răspuns scris de mai înainte. Ea se poate folosi însă de însemnări, cu încuviințarea președintelui, dar numai cu privire la cifre sau denumiri.

Dacă partea declară că pentru a răspunde trebuie să cerceteze înscrisuri, se va putea soroci un nou termen pentru interogator.";

- Art. 222: "Statul și celelalte persoane juridice de drept public, precum și persoanele juridice de drept privat, vor răspunde în scris la interogatoriul ce li se va comunică.

Se exceptează societățile comerciale de persoane, ai căror asociați cu drept de reprezentare vor fi citați personal la interogator."

Autorii excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea cetățenilor în fața legii, ale art. 21 privind liberul acces la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură referitoare la administrarea probei cu înscrisuri, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de judecată este stabilită de legiuitor, evident fără a fi încălcate prevederile sau principiile constituționale.

Referitor la încălcarea principiului egalității în fața legii, consacrat constituțional prin prevederile art. 16 alin. (1), Curtea constată că aceste susțineri sunt neîntemeiate, întrucât deosebirea de statut juridic dintre persoanele fizice și persoanele juridice justifică în mod obiectiv aplicarea unui tratament juridic diferit în ceea ce privește răspunsul dat la interogatoriu, în cadrul unui proces civil. Așa cum a statuat în mod constant Curtea Constituțională, în deplin acord și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, cauza Marckx contra Belgiei, 1979), principiul egalității în drepturi și al nediscriminării se aplică doar situațiilor egale ori analoage, iar tratamentul juridic diferențiat, stabilit în considerarea unor situații obiectiv diferite, nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări.

Cu privire la încălcarea liberului acces la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție, și a dreptului la apărare, prevăzut de art. 24 din Constituție, Curtea reține că nici aceste susțineri nu sunt întemeiate, întrucât dispozițiile legale criticate nu îngrădesc posibilitatea părților de a se adresa instanțelor judecătorești și nici nu înlătură posibilitatea părților de a-și valorifica pretențiile sau de a-și dovedi netemeinicia susținerilor părților adverse.

Pe de altă parte, Curtea reține că invocarea prevederilor art. 124 din Constituție referitoare la înfăptuirea justiției nu are relevanță în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 219 și 222 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Balogh Bela, Balogh Eva Emese, Balogh Ors, Balogh Bela Agoston, Balogh Zalan, Balogh Gergo Janos, Balogh Kincso, Balogh Almos și Balogh Apor în Dosarul nr. 15.615/2005 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 ianuarie 2007.