Decizia nr. 146/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (3) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Luciana Import-Export" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.164/2006 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13 februarie 2007, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 20 februarie 2007.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 14 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 4.164/2006, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (3) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Luciana Import-Export" - S.R.L. din Cluj-Napoca.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile sancționatorii ale

art. 11 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 , republicată, care la teza întâi stabilesc că sumele găsite fără proveniență legală se confiscă, contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (8), în conformitate cu care averea dobândită licit nu poate fi confiscată.

Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că dispozițiile

art. 11 alin. (3) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

sunt în concordanță cu prevederile art. 44 alin. (8) din Constituție.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția este neîntemeiată, deoarece "în cauză este vorba de stricta aplicare a legii, iar nu despre o problemă de constituționalitate, dispozițiile constituționale invocate nefiind încălcate în niciun fel".

Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 11 alin. (3) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 5 iunie 2002. Aceste prevederi au următorul cuprins: "Sumele găsite la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor aparținând agenților economici prevăzuți la art. 1 alin. (1), care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special, menționat la art. 1 alin. (5), ori prin facturi fiscale, după caz, sunt considerate fără proveniență și se confiscă, făcându-se venit la bugetul de stat."

În susținerea neconstituționalității acestui text de lege, autoarea excepției invocă încălcarea art. 44 alin. (8) din Constituție, care are următorul conținut: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile

art. 11 alin. (3) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale sunt criticate, în esență, întrucât "instituie o prezumție legală în sensul dobândirii ilicite a unor sume de bani". Se constată însă că în realitate textul de lege supus controlului de constituționalitate reprezintă o normă coercitivă, instituind sancțiuni contravenționale pentru agenții economici care nu respectă dispozițiile legale referitoare la justificarea sumelor de bani găsite la punctele de vânzare aparținând agenților economici. Consecința încălcării acestor dispoziții legale o constituie confiscarea sumelor a căror proveniență nu poate fi justificată. Așa fiind, textul criticat nu instituie o răspundere obiectivă, întrucât, fiind vorba de săvârșirea unor contravenții, nu se poate aplica niciodată o sancțiune contravențională în lipsa elementului vinovăției, care este de esența acesteia. Existența sau inexistența vinovăției este un element al stării de fapt, a cărei apreciere este de atributul exclusiv al instanței de judecată.

În plus, se constată că dispozițiile criticate dau expresie prevederilor art. 44 alin. (9) din Constituție, în virtutea cărora "Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii", și sunt în deplină concordanță cu art. 44 alin. (8) din Legea fundamentală.

De altfel, în alte cauze similare, prin mai multe decizii, dintre care amintim

Decizia nr. 299 din 8 iulie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 14 august 2003,

Decizia nr. 49 din 12 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 23 februarie 2004, și

Decizia nr. 355 din 2 mai 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 8 iunie 2006, Curtea a statuat că "stabilirea unei contravenții și sancționarea acesteia cu amendă reprezintă o opțiune legitimă a legiuitorului, care [...] dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție". Totodată, Curtea a reținut că măsurile sancționatorii dispuse prin actul normativ supus criticii de neconstituționalitate vizează apărarea intereselor generale privind respectarea legislației fiscale, fiind justificate de imperativul protejării interesului social și al ordinii de drept, aceasta îndreptățind adoptarea unor măsuri specifice de preîntâmpinare și sancționare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, cum ar fi evaziunea fiscală.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 11 alin. (3) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999

privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, excepție ridicată de Societatea Comercială "Luciana Import-Export" - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 4.164/2006 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 februarie 2007.