Legea nr. 1150/1864

Secțiunea I Despre Ministru și Consiliulu permaninte alu instrucțiunii

9. Ministrulu este autoritatea suprema a instrucțiunii publice și private.

10. Ministrulu esercita autoritatea sa prin mijlocirea consiliului permaninte alu instrucțiunii.

11. Consiliulu permaninte se compune de Ministrulu instrucțiunii, președinte, și de cinci membri, dintre cari unulu va fi vice-președinte.

12. Membrii consiliului se numescu de Domnu dupe recomendatiunea ministrului.

La împlinirea fie-cărui periodu de cinci ani se voru scamba câte doui dintre membri: alunintrelea membrii consiliului nu se potu scama de catu dupe reporutulu motivatu alu consiliului de miniștrii către Domnu.

13. Membrii consiliului se voru alege dintre foștii sau actualii profesori, cari voru ave cinci ani de servicie publice, și dintre alte persoane, cari se voru fi distinsu în sfera instrucțiunii.

14. Consiliulu va fi consultatu, sub clausa de nulitate, însă cu reserva dreptului de veto alu ministrului, asupra, tutuloru questiuniloru relative la administrațiunea și direcțiunea instrucțiunii publice și private.

Tote decisiunile ministrului trecute prin consiliu conformu dispositiunii de susu, voru purta formula "audindu pe consiliulu permaninte alu instrucțiunii."

15. Consiliulu are și atributiuni judiciarie; elu se va pronuntia, în ultima instanța, asupra recursuriloru făcute în contra decisiuniloru date de consiliele academice.

16. Părerile și decisiunile consiliului nu voru fi esecutorie de catu dupe ce voru fi încuviințate de ministru.

În casu de revocare a unui profesor, decisiunea consiliului permaninte nu se va pune în lucrare de catu după ce se va întări prin decretu domnescu conformu art. 403.

17. Consiliulu, în esercitialu atributiuniloru sale contentiose, nu va pute fi presedutu de ministru. În acestu casu va preside vice-președintele sau în lipsa celu mai vechiu dintre membri.

Ministrulu cu tote acestea va pute asiste la desbatere și a da lămuririle ce va judeca.

18. Conisiliulu, în ceea se privesce cărțile didactice, va propune ministrului concursuri pentru elaborarea loru, defigendu-se premie din fondurile budgetului instrucțiunii pentru stimularea barbatiloru capabili, deosebitu de beneficiele din vendarea aceloru cărți, cari se voru defige de consiliulu permaninte după casuri.

Consiliulu va chiama în sinulu seu pentru consultare doui profesori, de gimnasie sau de facultăți, speciali asupra materiei, și va judeca definitivu acele concursuri.

19. Părerile și decisiunile consiliului permaninte se dau după majoritatea voturiloru. Minoritatea va fi datore sa'și dea opiniunea motivată. Consiliulu nu va pute finctiona cu mai putinu de trei membri presinti.

20. Nici o modificare nu se va pute face la programele în fiinta fără a se observa cele urmatore:

1 - Asupra modificării, ce elu aru socoti de trebuinta a se face programei în vigore, consiliulu, cerendu mai anteiu opiniunea tutuloru consilieloru școlare, va elabora, noulu proiectu de programa.

2 - Consiliulu permanente va supune acestu proiectu de programa, insotitu de observațiunile sale și de opiniunile consilieloru școlare, la esaminarea consiliului generale alu instrucțiunii.

3 - Programa, aprobată de doue treimi ale acestui din urma consiliu, se va tramite ministrului, care o va supune la aprobarea Domnului.

21. Consiliulu va face la finele fie-cărui anu, o espunere generale de starea și trebuințele instrucțiunii publice, care se va supune ministrului spre a se comunică consiliului generale.

Secțiunea II Despre consiliulu generale alu instrucțiunii

22. Consiliulu generale se va compune:

1) De unu președinte, care va fi ministrulu.

2) De trei delegați ai invetamentului primaru cari se voru numi de Domnu dupe o lista intreita ce voru tramite scolele primărie din București, Iași și Craiova.

3) De cinci membri ai invetamentului secundariu numiți de Domnu după o lista intreita ce se va presenta de scolele secundarie de prin orașe.

4) De trei delegați ai instrucțiunii superiori, cari se voru numi de Domnu, dupe o lista indoita ce vor presinta facultățile din Bucuresci și Iași.

5) De un membru al scolei militare care se va numi de Domnu, dupe o lista indoita presentata de corpul profesorale al acelei scole.

6) De un membru al scolelor de medicina din Bucuresci și Iași, care se va numi de Domnu după dispositiunile alineatului precedinte.

7) De trei membri ai instrucțiunii private numiți de Domnu dupe o lista intreita presentata de scolele private din orașele Bucuresci, Iași și Craiova.

8) De câte un delegat din partea fie carii scole profesorali și reali, numitu de Domnu, dupe o lista intreita presentata de corpul profesorale al fie carii scole.

9) De doui membri numiți de Domnu din consililu de Statu.

10) De doui membri numiți de Domnu dintre membrii curții de casatiune.

11) Pe doui membri numiți de Domnu din cleru.

23. La împlinirea fie cărui periodu de trei ani se vor face noue alegeri și numiri conformu celor prescrise prin art. precedente.

Aceleași persoane vor pute fi realese și numite din nou pentru următorul periodu trienale.

24. Funcțiunile membrilor consiliului generale sînt gratuite. Membrii cari un vor fi residenti în Bucuresci vor primi diurna de un galbenu pe di pre cat va dura sesiunea consiliului, și deosebit, cheltuelele transportului.

25. Consiliul generale se va aduna odată pe anu în Bucuresci de la 1-25 Septembre.

26. Pentru fie care sesiune ministrul instrucțiunii publice va delega trei membri din consiliul permanente, cari vor asiste la deliberațiunile consiliului generale și vor lua cuventul de câte ori vor judeca de trebuinta; ei nu vor lua parte la votu.

27. Ședințele consiliului generale nu vor fi publice.

28. Consiliul generale va fi consultatu asupra tuturor cestiunilor cari au raportu la întinderea și îmbunătățirea instrucțiunii.

29. La începutul fie carii sesiuni, ministrul instrucțiunii va comunică consiliului generale tote cestiunile relative la instrucțiune, cari vor fi fostu mai din 'ainte discutite și pregătite în consiliul permaninte.

30. Consiliulu generale la finele fie carii sesiuni va presenta ministrului unu reportu, prin care va resume resultatul deliberatiunilor sale.

Acestu reportu precum și procesele verbali ce se vor încheia pentru fie care ședința, se vor publică prin jurnalul instrucțiunii sau prin monitorul.

Secțiunea I Despre obligațiunea instrucțiunii

31. Instrucțiunea elementaria este obligatoria pentru toți copiii de amendoue secsele incepend de la optu pînă la doui-supra-dece ani împliniți ai etatii.

Acesta îndatorire este impusa, sub penalitățile aici mai josu prescrise, părinților, tutorilor, stapanilor, maestrilor și ori carii, persoane ce ar ave sub îngrijire unu copilu.

Copiii în etate de doui-supra-dece ani la punerea în lucrare a acestei legi vor fi dispensați de invetatura obligatoria.

32. Instrucțiunea obligatoria va coprinde urmatorede obiecte de studiu: citirea și scrierea, catechismul, notiuni de igiena, de gramatica, de geografia, de istoria terei, de dreptu admnistrativi al terei, cele patru lucrări din aritmetica, sistema legale a mesurelor și a greutitilor.

33. Se apara de îndatorirea de a tramite pe copii la scola publică acei cari vor dovedi ca le dau invetatura a casa sau în veri unu institutu privatu.

34. Nu se poate lua unu copilu de la scola mai 'nainte de a fi dobinditu din partea invetatorului un certificat de cunoscintele coprinse în art. 32 de mai susu.

35. Nici o causa impedicatore nu poate dispensa de îndatorirea instrucțiunii obligatoria impusa prin art. 32, de nu va fi judecata și recunoscută ca atare de consiliulu municipale sau comunale.

36. Cînd părintele, tutorele sau stapinul va lasă pe copii a lipsi de la scola fără motivu legale, și nu'i va tramite trei dile dupe advertimentul ce va priimi de la invetiatoru, acesta sau revisorul ori sub revisorul va insciinta îndată pe consiliulu locale al comunei, care va supune pe părinte, tutore sau stapanu la o amenda de doue-deci parale la orașe și dece parale la sate pentru fie care di de lipsu.

Amenda se va plati în bani sau în lucru pentru comuna. În casu de recidiva ea va fi indoita.

37. Nici un maestu, industriasu, arendasu, ori stapinu nu va priimi în servitiul seu un copilu mai micu de doui-supra-dece ani, de cat după ce i se va areta certificatulu de invetatura, sub osenda de a se supune de către consiliulu locale la o amenda de una suta lei și la îndatorirea de a tramite și a tine pe copilu în scola pînă la alu patru-supra-decele anu.

38. Amenda prescrisă prin articlele precedinti se va împlini, de va cere trebuinta, prin autoritățile administrative dupe cererea consiliului comunale.

39. Tote amendele se vor versa în casa comunale în favorea scolei.

40. Preotul comunei, sau, în orasu, preotul de suburbiu, sau autoritatea însărcinată cu ținerea actelor civili va comunică în cea d'anteiu luna a fie cărui anu, invetatorului respectivu o lista de toți copiii ocolului seu, cari au implinitu, în acel anu, etatea de optu ani. În acea lista se va areta numele copilului, satulu sau orasulu, suburbiulu, numele familiei, anul și diua nascerii.

Acesta lista va servi invetatorului spre a'i face cunoscuți pe copiii cari trebuescu a fi adstrinsi la invetatura obligată.

41. La fie care trecere a revisorului sau subrevisorului, se vor esamina aceste liste, și se vor controla mesurile ce se vor fi luat.

42. Instrucțiunea obligatoria este în sarcina Statului întru totu ceea ce privesce: 1) Personalului invetatoru, administratoru și domesticu; 2) Subventiunea pentru materialu de scola, cărți, chartia etc. la copiii cei fără mijloace; și în sarcina comunelor, cat pentru local, mobile și lemne de incalditu.

În casu cînd scola ar ave mijloace proprie provenite din donatiuni, legături, etc., acelea vor fi afectate la întreținerea scolei, însă numai spre a comunei usurare de sarcinele ce i se impunu prin art. precedente.

43. Comunele, indeplinindu sarcinele impuse lor pentru invetatura obligatoria prin art. 42 vor pute sa înființeze scole cu invetaturi mai intinse.

Secțiunea II Despre organisatiunea instrucțiunii primărie

I

Scolele primărie de baeti din comunele urbane

44. În tote comunele urbane se va stabili câte una sau mai multe scole primare.

45. Scola primara a unei comune urbane se va împărți în trei clasi, fie care decate un anu. Pentru fie care clase va fi câte unu invetiatoru titulariu; cînd numerulu scolariloru va trece de cinci-deci în clase, prisosulu va forma o divisiune deosebită care va fi încredințată la unu invetatoru divisionariu.

46. Se va regula treptatu ca numerul scolelor primărie și alu clasilor lor să fie în reportu cu populatiunea fie carii comune.

În fie care suburbiu va fi cel putinu o scola. Cu tote acestea ministrul instrucțiunii va pute, prin decisiune data în forma determinata prin art. 14, să permită ca doue suburbie putinu populate să aibă o singura scola.

47. Institutorele clasii superiori va ave îndatorirea esecutarii legii pentru obligațiunea, impusa parintiloru, tutoriloru și celoru alți, de a tramite pe copii la scola.

48. Institutorii voru tine scola în tote dilele afară de duminice și serbatori dominicali sau naționali.

49. Vacatiuni voru fi optu dile la Craciunu, cinci-supra-dece la Pasce și în tota luna Septembre.

50. Se voru tine doue esamine generali, unulu în septimana care precede septemana Patimiloru, și celu de alu douilea, în cele după urma dile ale lunei Augustu, candu se va face împărțire de premie.

Epoca esamineloru se va publică de mai înainte. Asemenea se va publică și rezultatele loru prin jurnalulu Instrucțiunii publice.

51. Institutorii sînt datori a tine în cea mai buna regula registrele și catalogele prescrise prin regulamente.

52. La finitulu anului scolariu fie-care institutore, va face către revisore unu reportu generale despre starea și trebuințele scolei.

53. Institutorii nu voru permite în scola alte cărți de catu cele autorisate de Consiliulu permanetne alu instrucțiunii.

Aceste cărți se voru tipari în tipografia Statului și se voru vinde în pretiulu costului loru, mai multu beneficiulu de care se face mențiune la art. 18, de va fi casu.

54. Copiii cari intră în scola, se voru înscrie în într'unu registru speciale, în care se va trece numele prenumele, etatea, religiunea, natiunalitatea și locuinta loru și a parintiloru, tutoriloru sau corespondentiloru.

Ei voru fi adusi de părinții sau tutorii loru, și voru presenta actulu de nascere și certificatu de altoiu sau dovada ca au facutu de versatu.

Copiii cari nu sînt domiciliați în orasulu unde se afla scola, voru ave unu corespondinte în acelu orasu.

55. Nu se voru primi în scola copii mai mici de septe ani.

56. Institutorii voru aplica copiiloru numai pedepsele prevedute prin regulamente speciali.

57. Fie care institutore va reporta municipalitatii despre tote lipsele materiali ale scolei.

Revisorele va stărui pentru indesularea loru, și, cerendu trebuinta, va reporta ministrului.

58. Revisorele se va pute aderesa și de dreptulu la municipalitate spre a'i atrage atențiunea asupra ori carii neregularități sau trebuințe ce s'ar ivi.

59. În înțelegere cu institutorele sau cu cele alte autorități, municipalitatea va îngriji ca toți copiii ajunsi în etate de optu ani să între în scola.

60. Objectele de studiu ale scoleloru primărie, peste cele obligatorie prescrise prin art. 32, se voru defige de ministeriu în forma determinata prin art. 14.

II

Scodele primărie de fete de prin orasie

61. În tote comunele urbane se va stabili una sau mai multe scole primărie de fete, deosebite de cele de baeti.

62. Fie-care scola de fete va ave doue institutrici din cari una va fi totu de-o-data și directrice.

Pentru religiune se va numi pe catu se va pute unu preotu catichetu. Aseminea și pentru musica vocale se va numi unu profesoru deosebitu.

63. Directricea va trebui să aibă șederea în localulu scolei și dacă va fi locu, și cea alta institutrice.

64. Directricea va ave în acesta calitate administrațiunea scolei.

65. Articolile 45 pînă la 60 inclusive sînt de opotriva aplicabili și la scolele de prin orașe.

III

Scolele primărie de baeti și de fete din comunele rurali

66. În fie-care comuna rurale se va institui celu putinu o scola primăria cu unu invetatoriu.

67. Ministrulu instrucțiunii, prin decisiune data în forma prescrisă la art. 14 asupra cererii a doue comune, va pute să le permită și ave o singura scola.

68. În comunele cele mari și popullate, pe lîngă scola comunale de baeti, se va înființa și o scola, separată de fete.

În cele alte comune scola comunale va servi atatu pentru baeti catu și pentru fete.

69. La scolele comunali, speciali pentru fete, sau la cele alte scole mixte, se va da feteloru acelesi invetaturi, ca și la baeti, cu adăugire de lucru de mana.

70. În scolele mixte comunali nu se voru tine fete de catu pînă la etatea de 12 ani.

Deca scola va posede doue sale, una va fi destinată esclusive feteloru, fiindu o singura sala, fetele voru ocupa o parte deosebită a scolei.

71. Scolele primărie rurali voru ave vacatiune de la 15 Augustu pînă la 1 Octobre și, deosebitu, tote cele alte vacatiuni mici prescrise prin art. 49 pentru scolele primărie urbane.

72. Comitatulu comunale și sub-revisorulu voru preveghia ca invetatorulu, afară de aceste vacatiuni, sa nu țină scola închisă, ori-catu de micu aru fi numerulu copiiloru ce o ar frequenta.

73. Duminica și serbatorele cele mari, toți copiii și fetele se voru aduna la scola dimineta și se voru duce de invatatoru la biserica, unde se voru tine în buna regula, în timpulu serviciului divinu.

74. Învățătura religiosa se va da copiiloru, pe catu se va pute, de către preotulu comunei.

75. Se voru face doue esamine pe anu: unulu la Craciunu și altulu la Pasce, candu se va face și împărțire de premie.

76. Dispositiunile art. 50 pînă la 58 se aplică și la scolele primărie rulali.

Secțiunea III Despre administrarea speciale a instrucțiunii primărie

I

Despre revisori și sub-revisori

77. Pentru fie-care județu sau doua se voru numi unu revisore și, dupe trebuinta, mai mulți sub-revisori.

78. Fie-care revisore va ave dreptulu de controlu asupra sub-revisorelui din circumscriptiune sa.

79. Revisorii și sub-revisorii voru ave misiunea de a inspecta scolele din circumscriptiunea loru.

80. Fie-care scola publică sau privată va ave unu registru speciale, în care se va înscrie în scurtu resultatulu revisiunii.

În urma fie-carii inspecțiuni, revisorele sau subrevisorele va înscrie în acelu registru data și resumptulu observatiuniloru sale.

La a doua revisiune va vede dacă s'a facutu sau nu imbunetatire.

81. Registrulu de inspecțiune alu fie-carii scole va remane în archivulu scolei.

Acestu registru snuruitu și sigilatu va sta afiptu pe masa cancelariei invetiatorelui sau instituturelui și va fi visibile pentru ori-cine afară de școlari.

Nu voru pute însă înscrie într'insulu de catu persoanele ce au misiunea de a inspecta instrucțiunea.

82. Despre fie-care inspecțiune revisorele va tramite ministeriului unu reportu; asemenea voru urma și sub-revisorii către revisorii respectivi.

83. Cu cinci-spra dece dile inanite de finele anului scolariu, revisorii voru tramite ministrului reportu pe largu despre starea și populatiunea scoleloru din circonscriptiunea fie-cărui în reportu cu numerulu copiiloru veniti în etate de a primi invetatura obligatoria, precumu și despre ori-ce alte observatiuni voru fi pututu face în cursulu anului.

84. Revisiunea scoleloru în genere se poate face și estraordinarie de ori-ce alta persona a nume însărcinată de ministeriu.

85. Deosebitu, institutorele clasii superiori a scoleloru primărie, va ave o constante preveghiare asupra celoru alți institutori ai scolei sele, și la trebuinta va reporta.

II

Despre comitatele comunali și municipali de instrucțiune

86. În fie-care comuna unde se afla scola primăria, consiliulu comunale va fi comitatu scolariu.

Din acestu comitatiu a face parte și unulu din preotii comunei care nu va fi invetatoriu la acea scola, și unulu sau doui notabili din comuna, desemnați de ministru.

87. Comitatulu scolariu va ave sub nemediata sa preveghiare scola comunale.

Elu va face observațiunile necesarie invetatoriului comunei, candu s'aru abate de la datoriele sale, candu nu aru tine scola pe totu timpulu prescrisu, candu aru ave purtare necuviinciosa în comuna, sau candu s'aru areta în ori-ce modu nedemnu de misiunea sea.

Dacă aceste observatiuni remanu fără efectu, comitatulu scolariu se va adresa la revisoru spre a cere îndreptare.

88. Localulu și lucrurile scolei comunali se afla sub preveghiarea și respunderea invetatoriului și comitatului scolariu.

89. Comitatulu ingrijesce ca toți copiii sa merga la scola conformu reguleloru din acesta lege, și pronunța penalitățile într'însă prevedute.

90. Funcțiunea membriloru comitatului scolariu este gratuita și tine catu și calitatea loru de membri ai consiliului comunale.

91. În tote orașele consiliulu municipale, în rapportu cu scolele primărie din acelu orasiu, va fi comitatu scolariu.

92. Comitatele municipali voru ave aceleași drepturi ca și cele comunali, și voru esercita aceleași atributiuni.

Secțiunea I Despre Gimnasie și Licee

1

Administrațiunea speciale

97. Fie-care gimnasiu și liceu va ave unu directoru, unu consiliu gimnasiale și alți impleati și omeni de serviciu.

98. Profesorii titulari din fie-care clase voru alege la câte doui ani pe unulu dintr'înșii ca profesoru ordinaru diriginte.

Profesorulu ordinaru dintr'o clase nu poate fi alesu în aceeași qualitate în alta clase.

Profesorii ordinari voru constitui consiliulu scolaru sub președinția directorelui.

99. Directorele va ave o cancelaria a sa compusa: la gimnasie, de unu secretaru, la licee de unu secretaru și unu adjutoru.

100. Directorele are dreptu de preveghiare și controlu, atatu asupra scolariloru, catu și asupra profesoriloru; elu este insarcinatu cu aplicarea esacta a programeloru, a legiloru și regulamenteloru școlare.

Elu are inspecțiunea bibliotecei, a cabinetului de fisica, sau de istoria naturale, precumu și a altoru colectiuni.

101. La finele fie-cărui anu scolaru, directorele va face către ministeru unu raportu de starea gimnasiului sau a liceului.

102. Consiliului scolaru se va aduna celu putinu la cincisupradece dile o dată.

Elu se va aduna estraordinarie ori de câte ori se va convoca de directoare.

103. În aceste conferințe directorele va comunică consiliului ordinile sau instrucțiunile priimite și se va chibzui asupra modului de a le aplica.

Se voru pronuntia pedepsele disciplinarie în casurile și dupe modulu prevedutu în acesta lege; se va discute asupra defecteloru sau necuviinteloru ce se ivescu în vre o clase și asupra modului de ale indrepta.

104. Otaririle consiliului relative la aplicarea pedepseloru disciplinarie, în limitile legii, la mesurile de simpla procedura câte se ia spre esecutarea programeloru, ordiniloru și regulamenteloru, se voru esecuta de directoare fără alta aprobare; candu însă directorele este de opiniune diferita, sau crede ca consiliulu a trecutu peste competința sa, va opri esecutarea otaririi și va reporta ministerului care se va pronuntia asupra questiunii.

105. Tote otaririle consiliului cari voru ave unu caracteru regulamentariu se voru supune la aprobarea ministeriului.

106. Otaririle consiliului se ia după majoritatea voturiloru.

În casu de paritate, votulu directorului va ave preponderanta.

107. Otaririle consiliului se voru trece într'unu protocolu, minoritatea își va insemna opiniunea sa motivată.

108. Consiliulu scolaru, ca corpu consultativu, va respunde la tote questiunile cari i se voru pune de ministeriu.

Elu are asemenea dreptulu de a propune ministeriului modificările sau imbunetatirile ce aru crede de folosu a se face în instrucțiunea gimnasiului sau a liceului.

109. Profesorii fia-carii clasi voru forma conferința sub președinția profesorului ordinaru.

110. Acesta conferința se va aduna de câte ori trebuinta va cere, convocată de profesorulu ordinaru sau de dreptulu, sau după cererea a doui din profesori.

111. Atribuțiunile acestoru conferințe voru fi relative la studie și disciplina.

112. În ceea ce privesce disciplina, profesorele ordinaru va conferi cu cei-l-alți profesori, spre a menține ordinea în clase, spre a pronuntia, în marginile determinate prin acesta lege, pedepsele disciplinarie, pe cari profesorulu ordinaru le va esecuta, și spre a lua ori-ce mesuri de imbunetatire, pe cari profesorulu ordinaru le va comunică consiliului.

113. În ceea ce privesce studiele, conferința se va ocupa a armonisa diferitele lectiuni ale clasii, va alege pe scolarii de premiatu și'i va clasifica, va otari promotiunile scolariloru dintr'o clase în alta.

Profesorulu ordinaru va comunică directorelui tote aceste lucrări, precum și catalogele profesoriloru și ori ce alte acte ale clasii.

114. Obiectele clasii, modelurile de desemnu și altele sînt puse sub preveghiarea profesorelui ordinaru.

II

Obiectele de studiu

115. În fie-care clase voru fi mai mulți profesori titularl, și, de va cere trebuinta, și profesori divisionari.

Nu se va pute insarcina unu profesoru cu mai multu de cinci-deci școlari; candu aceia voru fi mai mulți se voru crea în acea clase divisiuni, cari voru fi încredințate la profesori divisionari.

116. Invetaturele ce se cuprindu în liceu sînt:

Religiunea;

Limbele română, latina, elena, francesa, italiana și germană;

Aritmetica rationata, sistema legale a mesuriloru și greutatiloru, elemente de ținerea registreloru.

Geometria, Algebra, Trigonometria;

Istoria naturale, elemente de Fisica și Chimia;

Istoria Generale și Istoria Romaniloru;

Cosmografia, Geografia statistica;

Elemente de Filosofia și Retorica;

Elemente de Economia politica și de Dreptul admitrativu;

Musica vocale;

Gimnastica.

117. Consiliulu permanente alu instrucțiunii va determina objectele de studiu ale gimnasieloru, alegendu din cele cuprinse în articlulu precedinte.

118. Tote limbele sînt facultative, afară de cea elena, francesa și latina; tote cele-l-alte invetaturi voru fi obligatore.

119. La finele anului scolaru fie-care profesoru titularu va tramite prin directoriu la ministeriu programa detaiata a cursului seu pentru anul viitoru.

Ministrulu, în consiliulu permanente, esaminandu și modificandu, de va fi trebuinta, aceste programe, le va publică în fie-care gimnasiu sau liceu împreună cu programa generale a invetaturiloru.

III

Despre admisiunea scolariloru, disciplina și esamine

120. Unu scolaru nu se va admite în gimnasiu, dacă nu va ave etatea de dece ani celu putinu, și cunoscintele clasiloru primărie.

121. Scolarii cari voru ave atestate de la scole publice voru fi înscriși fără altu esamenu. Dacă atestatele voru fi de la scole private, scolarii se voru suppune la unu esamenu, ce se va tine înaintea unei comisiuni compuse de trei profesori numiți de directoare.

122. Junele care va voi sa Între într'o clase superioare, fără sa fi trecutu prin cele inferiori, va fi supusu unui esamenu de invetaturele acestora înaintea unei comisiuni compuse de profesorii clasiloru inferiori sub presedinta directorului.

123. Candu unu scolaru se stramuta de la unu liceu sau gimnasiu la unu altulu, va trebui sa presinte unu atestatu de studiele urmate, spre a se aseda în clasea ce se cuvine.

124. Nici unu scolaru nu poate fi admisu într'unu liceu sau gimnasiu de catu la inceputulu anului scolariu pînă la 15 Septembre.

125. Scolarulu care va voi a se înscrie într'unu gimnasiu sau liceu se va presenta la director cu părintele, tutorele sau patronulu seu.

Acei cari un voru ave părinți sau tutori în acea localitate se voru presenta cu unu corespondente autorisatu de părintele sau tutorele loru.

126. Scolarii esclusi în genere de la tote gimnasiele sau liceele nu se voru pute înscrie în vr'unu altu gimnasiu sau liceu, de catu după unu intervalu de unu anu de la escludere și cu autorisarea ministeriului.

127. Scolariulu esclusu numai de la unu gimnasiu sau liceu, poate să se înscrie în altulu dacă consiliulu scolaru alu acestuia va găsi de cuviință; în casu de respingere, părintele, tutorele sau corespondentele au dreptu de recursu la consiliulu permaninte.

128. Fie-care profesoru este datoru a anuntia pe profesoriulu ordinariu alu clasii, despre lipsirile nemotivate sau reua purtare a unui scolariu.

Profesorulu ordinaru va insciinta despre acesta pe părinte sau corespondinte.

129. Pedepsele cari, după importanța casului, se potu aplica în contra scolarilor cari se abatu de la datoriile loru, voru fi:

a) Mustrarea, facuta în clase de către profesorele clasii sau de profesorele ordinaru, ori de directoare.

b) Censura, pronuntiata de conferința profesoriloru clasii.

c) Închiderea în gimnasiu pe timpul de sese ore celu multu pronuntiata de către directoare.

d) Gonirea provisoria sau definitivă din gimnasiu sau din liceu; gonirea provisoria nu va pute trece peste unu anu și se va pronuntia de conferința profesoriloru clasii la care va asiste și directorulu.

Gonirea definitivă se va pronuntia totu de aceeași conferința; părintele, tutorele sau corespondintele va ave dreptu de apelu la consiliulu scolaru, care va pronuntia definitivu.

e) Gonirea din tote gimnasiele sau liceele terei, se va pronuntia de consiliulu scolaru după reportulu ce'i va face conferenta profesoriloru clasii.

Părintele, tutorele sau corespondintele scolarului va ave dreptu de apelu la consiliulu permaninte.

130. Censura, gonirea provisoria sau definitivă se voru face cunoscute parintiloru, tutoriloru sau corespondentiloru de către profesorulu ordinaru.

131. Pedepsele cuprinse la litera: a, b, și c, se voru trece în catalogulu clasii; pedepsele cuprinse la litera: d, e, se voru trece în registrulu generale alu directiunii și se voru comunică de către directoru tutuloru celoru-l-alte gimnasie din tera.

132. Candu unu scolaru va repeti doui ani aceeasu clase fără să se pota face capabile de a trece într'o clase superioare, se va esclude din scola.

133. În fie-care gimnasiu se va tine doue esamine generali, unulu în septemana care precede septemana patimeloru și celu de alu douilea de la 1-15 Augustu, candu se va face împărțirea premieloru.

134. Anul scolaru pentru licee și gimnasie se va începe de la 1 Octobre și va tine pînă la 15 Augustu.

Vacatiuni voru fi, afară de serbatori, optu dile la Craciunu, 15 dile la pasci, și o luna și jumetate de la 15 Augustu pînă la 1 Octombre.

135. În cursulu anului, la fie-care trimestru se va tine concursu între scolarii fie-carii clasi și pentru fie-care lectiune.

Concursulu se va face inscrisu și se va insemna gradulu ce fie-care scolaru a dobenditu.

Esamenulu de la Pasci se va socoti ca unu concursu pentru gradarea scolariloru asupra invetatureloru semestrului anteiu.

136. O proba inscrisu este de rigore pentru fie-care esamenu. Aceste probe se voru cerceta de conferenta profesoriloru clasii. Directorulu sau unu representante alu consiliului permaninte va asiste la tote probele tutuloru esamineloru.

137. Pentru fie-care clase vor fi trei premie. Premiulu anteiu cu corona se va da scolariloru cari au unitu masimulu noteloru la tote lectiunile clasii loru.

Premiele se voru regula de conferenta profesoriloru clasii. Scolariulu care în cursulu anului s'a gonitu provisoriu sau a fostu pedepsitu cu doue censuri va perde dreptulu de premiu.

138. În tote orașele unde voru fi doue sau mai multe gimnasie, doue sau mai multe licee, ori gimnasie și licee, se va tine la finitulu fie-cărui anu scolaru unu concursu între scolarii premiati ai tutuloru aceloru gimnasie și licee ale orașului.

Acestu concursu se va face asupra obiecteloru de studiu ale gimnasiului sau liceului, ear nu asupra obiecteloru cuprinse în programa anuale a fie-carii clasi.

Se voru publică în Monitorul și în jurualulu Instrucțiunii, numele scolariloru triumfatori, numele profesoriloru loru și alu gimnasului sau liceului în care au urmatu.

139. Modulu de insemnarea noteloru și de gradarea scolariloru se va urma conformu reguleloru în fiinta și regulamenteloru fiitore.

140. Scolarii gimnasieloru și ai celoru patru clasi inferiori de licee, voru primi de la profesorele ordinariu la finele fie-cărui anu unu actu de promotiune, în care se voru trece notele invetaturei și conduitei, numerulu lipsiriloru și pedepsele ce voru fi priimitu.

Acestu actu se va presenta de scolaru la profesorele ordinaru alu clasii superiori, vedutu și subscrisu de părintele sau corespondintele seu.

& IV

Esaminele generali de gimnadiu și de liceu

141. Scolarii cari au urmatu cursurile clasiloru de gimnasiu sau de liceu voru trece unu esamenu generale spre a pute dobîndi diploma.

Scolarii cari voru ave asemini diplome se voru bucura de drepturile prescrise prin legi.

142. Esaminele generali se voru tine în localulu gimnasieloru, liceeloru sau alu academiei, de doue ori pe anu.

Cea d'intaiu sesiune va fi de la 15-30 Octobre, cea de a doua sesiune va fi de la 1-15 Iuniu.

Nici unu esamenu isolatu nu se va tine afară de aceste sesiuni.

143. Studenții cari voru fi urmatu în parte, sau în institute private, voru trece esamenulu generale la liceele sau gimnasiele publice și cu acelesi condițiuni.

144. Studentul care va voi sa treca esamenulu generale se va adresa cu cerere în scrisu către directoare cu 15 dile celu puțin înaintea deschiderii sesiunii, alaturandu pa lîngă cerere actulu de nascere.

145. Comisiunea esaminatoria se va compune din atati profesori câte sînt obiectele de studiu ale gimnasiului sau liceului.

Acesta comisiune va fi preseduta de directoru sau de rectorulu academiei. Președintele nu va ave votu. La aceste comisiuni va pute asiste și unu membru alu consiliului permaninte.

146. Directorulu ve forma lista membriloru comisiunii pentru fie-care sesiune și o va comunică fie-cărui membru.

147. Nu se cere la esaminele generali cunoscinte mai multe sau mai intinse de catu cele propuse în gimnasiu sau în liceu, în timpulu candu ilu frequenta candidatulu.

148. Consiliulu permaninte va forma unu regulamentu în care se va insemna, pe largu obiectele esaminului generale, precumu și numele autoriloru pentru limbele clasice, conformu cu programa în vigore.

149. Esaminulu generale se va face prin câte doue probe pentru fie care materia, una scrisă și alta orale dupe regula ce se va pune de consiliulu permaninte.

150. Candidații respinsi se potu presinta în fiitorea sesiune fără a li se tine în sema admiterea loru la probele scrise.

151. Candidații admiși voru priimi prin îngrijirea directorelui diplome.

Aceste diplome date în numele Domnitorului vor purta sigiliulu scolei și voru fi sub-semnate de directoru, de rectorulu universitatii și de candidatulu esaminatu.

Ele voru fi visate de ministrulu instrucțiunii.

152. Directorul va raporta pe fie-care anu despre numerul și numele candidatiloru admiși și respinsi la esamenulu generale.

153. După unu anu, incependu de la promulgarea acestei legi, nu se voru mai da certificate colective de urmarea clasiloru gimnasiali, ci numai diplome după condițiunile și în forma aci mai susu prescrise.

V

Despre Internate

154. Unu internatu se va institui sub direcțiunea directorului liceului, pe lîngă fie-care liceu și în același localu.

155. Fie-care internatu va ave unu provisoriu, mai mulți repetitori, unu economu și omeni de serviciu.

Toți acești voru fi salariați de Statu și voru ave șederea în Internatu.

156. Provisoriulu va ave administrarea morale și economică a Internatului.

157. În privinta părții economice, provisoriulu se va ajuta de unu economu, care va face cheltuelele, le va justifica și va tine comptabilitatea.

158. În privinta părții morali și disciplinarie, provisoriulu va fi adjutatu de repetitori.

159. Repetitorii voru adjuta pe școlari a repeti lectiunile.

Pentru clasile superiori se potu lua repetitori afară din Internatu, cari sa vina numai la ore otarite.

160. Toți impleatii internatului voru fi sub nemediata preveghiare și ascultare a provisorului, care la casu de trebuinta va reporta directorului liceului.

161. Pe fie-care anu în luna lui Septembre, provisoriulu va tramite, prin directoru, ministrului budgetulu de veniturile și chieltuelele ordinarie și estra-ordinarie ale Internatului pentru anul fiitoru.

162. Elu își va da socotelele conformu reguleloru ce sînt și pentru cele-l-alte autorități.

163. Nu se voru admite în internatu de catu școlari, cari să urmeze invetaturele liceului.

164. Scolarii din internate voru fi parte stipendisti ai Statului parte solventi. Numerulu scolarilor de fie-care categoria, precumu și plata celoru solventi se voru determina prin regulamente speciali date după formele prescrise prin art. 14.

165. Internii solventi voru plati pretulu pensiunii la inceputulu fie cărui semestru.

166. Stipendiele Statului pentru internate se vor da la inceputulu fie-cărui anu prin concursu, care se va publică celu putinu cu trei luni înainte de diua în care va ave a se tine.

Materiele concursului vor fi obiectele de studiu ale clasiloru inferiori celei în care candidatulu voesce a fi admisu.

167. Concurentii se voru înscrie de mai 'nainte în registrulu depusu la cancelaria liceulul, și părinții sau corespondenții loru voru depune actulu candidatiloru de nascere, actulu de vaccinare sau dovada ca au facutu de versatu, actele de invetaturele ce voru fi facutu, precum și unui actu de neavere a parintiloru, ori de serviciele loru publice.

168. Se voru priimi concurenți dupe etatea loru, asia incatu pentru clasa I voru concure cei între 10 și 12 ani; pentru clasa II, cei între 11 și 13 ani; pentru clasa III, cei între 12 și 14 ani și asia mai departe.

Cei ce voru fi în etate mai înaintată nu voru fi priimiti.

169. Concursulu se va tine în orasulu unde se afla Internatul.

170. În Bucuresci comisiunea esaminatoria se va numi de ministru; resultatulu concursului se va face cunoscutu aseminea prin ministru. În cele-alte orașe, de către consiliulu scolaru. Comisiunea esaminatoria va fi preseduta de directorulu liceului.

171. Comisiunea esaminandu pe concurenți îi va clasifica după gradulu meritatu de densii asupra obiecteloru de studiu prescrise prin art. 166 și după etatea lor; ea va raporta de tote ministrului. Acesta va decide consultandu pe consiliulu permaninte alu instrucțiunii.

172. Directorele va reporta ministrului îndată ce s'a facutu vacatiune de stipendiu.

La fie care sese luni elu va tramite ministrului unu reportu despre starea Internatului.

173. În fie care internatu se va afla o sala de infirmi: unu medicu va visita institutulu celu putinu de trei ori pe septemana.

Aparate gimnastice se voru stabili în internate pentru esercitiulu corpului, În timpulu recreatiuniloru.

174. Dispositiuni mai desvoltate asupra moralii, igienei, disciplinei, asupra materialului și comptabilitatii internateloru se vor stabili printr'unu regulamentu speciale.

175. Pedepsele disciplinarie se voru aplica de directoru dupe unu regulamentu speciale.

176. Gonirea din Internatu se va aplica:

a) Asupra aceloru interni, cari prin reua loru purtare sau relele esemple ce da celoru alți școlari în internat sau în liceu, aru fi causa de scandalu sau de desordine.

b) Asupra stipendistiloru cari voru repeti aceeași clase, afară de casu de bola.

Gonirea se va pronuntia de către ministru după reportulu directorelui.

177. Internatele fundate și întreținute cu cheltuelele particulariloru, municipalitatiloru sau altoru corpuri se voru regula ca și internatele întreținute de Statu, în lipsa de dispositiuni diferite din partea fundatoriloru.

178. Cînd asemini asedaminte s'ar pune de fondatorii loru sub direcțiunea autoritățiloru instrucțiunii publice, priimirea fondurilor afectate la a lor întreținere se va face printr'o lege speciale.

179. Stipendiele fondate în internatele Statului cu cheltuiala particularilor, municipalitatilor sau altoru corpuri, se vor regula dupe voința fondatoriloru; ear în lipsa de dispositiuni particulare, se va urma după regulele întocmite pentru stipendiele Statului.

180. Internatele și stipendiele dc cari se face mențiune iu art. 177 și 179 voru purta numele fondatoriloru loru și voru fi trecute anume în statistica anuale a scoleloru.

181. În privinta administrării fonduriloru destinate pentru stipendie sau pentru internate, se va esecuta, conformu legii civili, voința fondatoriloru, sub preveghiarea și respunderea ministrului instrucțiunii.

182. Dacă fondatorulu a determinatu numerulu stipendistiloru și dacă sumele afectate pentru întreținerea lor nu sînt de ajunsu, ministrulu va scade numerulu stipendistiloru în proportiune cu sumele afectate.

183. Scolarii stipendiati de municipalitati sau de alte corpuri, ori de particulari, voru fi supuși la aceleași regule de disciplina și de ordine ca și scolarii stipendiati de Statu.

Secțiunea II Despre scolele secondare de fete

184. În tote orașele unde sînt licee se voru stabili scole secundarie de fete compuse de cinci clasi.

185. Scolele secundarie de fete vor fi puse sub inspecțiunea și preveghiarea rectorului universitatii și consilielor județene.

186. Fie care scola, secundaria de fete va ave o directrice, una sau mai multe superiori de clasi, profesori bărbați sau femei și alți omeni de serviciu.

Toți aceștia vor ave remunerarie prevedute în budgetulu Statului.

Directricea și superiorile de clasi vor locui în internatu fără familia.

187. Directricea va fi însărcinată cu administrarea morale și materiale a scolei, cu preveghiarea studieloru și disciplinei, cu aplicarea programeloru și cu ori ce alte atributiuni i se voru da prin regulamente.

188. Invetaturele coprinse în aceste scole se voru determina de consiliulu permanente printr'o programa, care dupe ce se va supune consiliului generale se va întări de Domnu.

189. Invataturele din aceste scole voru fi obligatorie afară de:

a) Limbele moderne, dintre cari numai una va fi obligatoria, după alegere.

b) Pedagogia, care se va propune în anul celu din urma, și va fi obligatoria numai pentru acele fete cari se destina la profesoratu.

c) Musica instrumentale, pentru care elevele ce voru voi a inveta voru da o deosebită plata.

190. Elevele în aceste scole voru fi tote interne dintre cari unele stipendiate, era cele-alte solventi.

191. Dispositiunile art. 161, 162, 164, 165, 166, 167, 170, 171, 173, 174, 175, 176, 177, 178, 179, 180, 181, 182 și 183 se aplică și la scolele secundarie de fete.

192. Nu se voru admite, ca eleve solventi, fete mai mari de dousupradece ani. Ele voru trebui să aibă celu putinu cunoscintele obligatorie.

193. Nu se voru admite sa concure pentru stipendiele Statului fete mai mari de treispradaece ani.

194. Elevele cari voru fi terminatu cursurile scolei, voru priimi unu certificatu sub-scrisu de directrice și visatu de rectorele universitatii.

Acestu certificatu va da dreptu de preferinta la postulu de institutrice pentru scolele primărie de fete.

195. O eleva stipendiata nu poate părăsi scola, fără o causa legitima, mai nainte de a termina tote cursurile, afară de casurile de escludere prevedute la art. 176.

În lipsa de cause legitime, părinții voru intorce cheltuelele făcute.

196. Escluderea unei eleve conformu art. 176 se va pronunța, după ce va fi fostu anunțată acesta parintiloru seu corespondentiloru. Fața esclusa se va incredinta lor. Asemenea și pentru elevele solventi.

197. Directricea va reporta ministrului despre ori-ce vacatiune de stipendie s'aru face în internatu în cursulu anului.

198. Scolele actuali de fete, superiori seu centrali, cu internatele loru, cari se intretinu cu spesele Statului se voru transforma, în sese luni după promulgarea acestei legi, în scole secundarie.

Secțiunea III Despre scolele reali

199. Scolele reali au de scoun a da invetatura trebuinciosa pentru esercitarea unei arti seu profesiuni.

200. Municipalitatile, seu ori-ce alta persona, potu funda scole reali, seu a subventiona pe cele esistenti.

201. Regulele relative la esamine, promotiuni, disciplina de la art. 119, 120, 121, 122, 125, 126, 127, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, și 152, se voru aplica și la scolele reali.

202. Scolarii se voru termina cursurile unei scole voru trece unu esaminu generale asupra invetatureloru ce au facutu.

Comisiunea esaminatoria va fi compusa din toți profesorii scolei, și candidatulu admisu va priimi o diploma de capacitate.

203. Profesorii scolelor reali voru forma conferința scolei.

Acesta conferința, preseduta de directoare, se va aduna celu putinu o dată pe luna.

204. Atribuțiunile conferintei voru fi:

1. De a delibera asupra intereselor scolei și a propune ministrului mesurile ce aru trebui a se lua.

2. De a regula promotiunea scolariloru și împărțirea premieloru.

3. De a respunde la ori-ce cestiune i s'aru pune de autoritățile superiori.

Deliberațiunile conferintei, se voru trece într'unu procesu verbale și la trebuinta se voru comunică ministrului de aprobare.

205. Municipalitatile sau alte corpuri morali, cari voru funda și coru întreține scole reali, potu întinde seu și a modifica programa și după midlocele ce au.

Acesta se va face cu aprobarea ministrului.

206. Un regulamentu speciale va prevede mai pe largu la cele relative la aceste scole.

207. Se voru institui, în centrurile principali ale României, trei scole de agricultura cari voru coprinde și ferme-modelu, pentru inițiativa practica a agriculturei.

208. Se voru înființa scole de industria în orașele Bucuresci, Iași, Galați, Brăila, Craiova, Ploesci și Turnu-Severinu.

209. Nu voru fi priimiti în aceste scole, de catu tineri în etate de cincisupradece ani și posedendu cunoscintele prescrise prin art. 32.

210. Toți scolarii voru fi interni. Statului va funda în tote aceste scole câte cincideci de stipendie intrege, cincideci de stipendie de trei pătrimi și cincideci de jumetati de stipendie.

Tote aceste stipendie se voru da prin concursu la tineri români cari nu voru ave mijloace, sau ale caroru mijloace nu voru fi indestule.

211. Cursulu va fi de patru ani. Obiectele voru fi: geometria discriptiva și desemnu de machine, geometria, chimia, mecanică, nivelare și ridicare de planuri, lemnaria (dulgheria, timplaria, strungaria), feraria, alamaria și turnatoria.

212. În cei d'antei optu ani de la înființarea acestoru scole, obiectele fabricate într'însele se voru vinde și comandele se voru esecuta cu pretulu costului loru, fără nici unu beneficiu.

213. Municipalitatile orasieloru voru contribui spre a procura localulu, mobilile și lemnele de incalditu a le scolei.

Ele potu fonda asemenea și stipendie.

214. Se voru institui scole dc comerciu în orașele Bucuresci, Iași, Galați, Brăila, Ploesti, Craiova și Turnu-Severinu.

215. Nu voru fi priimiti în aceste scole de catu tineri în etate de douisupradece pînă la optusupradece ani și posedendu cunoscintele claseloru primărie.

216. Cursulu scoleloru de comerciu va fi de patru ani.

Obiectele de studiu vor fi:

Limbe străine;

Dreptulu comerciale și maritimu;

Aritmetica, calcululu mintale și contabilitatea;

Geografia comerciale;

Elemente de geometria și desemnu lineariu;

Elemente de fisica, chimia și mecanică;

Corespondenta comerciale;

Economia politica și dreptulu administrativ;

Manipulatiuni aplicate la studiulu marfeloru și la descoperirea falsificariloru.

217. Fie-care scolaru va plati o pensiune anuale de dece galbeni. Statului va fonda în fie-care din aceste scole câte douesupradece stipendie pentru scolarii cei fără mijloace sau ale caroru mijloace nu aru fi indestule.

218. Municipalitatile oraseloru voru contribui spre a procura localulu scolei, mobile și lemnele de incalditu.

Ele potu fonda asemene și stipendie.

219. Se va provede prin regulamentele speciali la esecutarea dispositiuniloru de mai susu relativu la scolele de agricultura, de industrie și comerciu.

Secțiunea IV Seminarie

I

Despre întreținerea seminarieloru și administrațiunea loru speciale

223. Voru fi doue grade de seminarie pentru biserica ortodocsa.

Cele de gradulu I voru fi compuse de patru clasi.

Seminariele de gradulu al II voru ave septe clasi.

224. Fie-care eparchia va posede unu semlinariu de gradulu anteiu; în Bucuresci și în Iași va fi câte un seminariu de gradulu II. Seminariele voru fi stabilite la residentia eparchiei și mai cu preferinta în localulu vre unui monasteriu.

225. Seminariele voru fi fondate și întreținute cu cheltuiala Statului, cu scopu de a produce preoti de miru și alți eclesiastici.

226. Inspecțiunea superioare a seminarieloru este a ministeriului instrucțiunii publice și culteloru.

Metropolitulu și Episcopii au inspecțiune speciale sub autoritatea mimsteriului.

227. Metropolitulu și Episcopii au dreptulu de a preveghia starea generale și progresulu seminariului din eparchia loru și de a comunică ministeriului despre ori ce neregularitate, lipsa sau imbunetatire.

228. Fie-care seminariu va ave unu directoare, care va fi parte bisericesca, unu economu, unu secretaru și alți implegati și omeni de serviciu.

229. Directoare1e va fi insarcinatu cu administrarea morale și materiale a seminarialui, va ave încă, însărcinarea de a inspecta studiele și esercitiulu religiosu.

Elu va fi capulu tutoru celoru-alți implegati și profesori.

Atribuțiunile economului, în ceea ce privesce cheltuielele și contabilitatea și a celoru-alți implegati se voru regula mai pre largu prin regulamente speciali.

230. Directorele precumu și revisorele districtului voru reporta ministeriului instrucțiunii sau chiriarchului locale despre neregularitățile și trebuințele ce se ivescu în seminariu.

231. La finele anului scolaru, directorele seminariului, va face Ministeriului și chiriarchului unu reportu generale asupra stării morali și materiali a seminariului.

232. Toți profesorii seminariului voru forma unu consilu presedutu de directoare.

Acestu consiliu care se va aduna celu putinu o dată pe luna, va ave aceleași atributiuni ca cele prevedute la art. 204 de la scolele reali.

& II

Admisiunea scolariloru și obiectele de studiu

233. Invetaturile ce se voru propune în seminariele de gradulu I, sînt:

a) Dezvoltarea obiecteloru coprinse în art. 32;

b) Notiuni de fisica, chimia, istoria naturale;

c) Notiuni de agronomia, orticoltura și viticultura;

d) Notiuni de medicina populara și veterinaria.

e) Esercitie inscrisu și orale de predice;

f) Notiuni de logica și morale filisofica;

g) Musica vocale și cantari bisericesci;

h) Confesiunea ortodocsa, leturgia, istoria noului și vechiului Testamentu, istoria bisericesca, teologia morale și pastorale;

i) Istoria și geografia;

234. Invetaturele seminarieloru de gradulu al douilea, voru fi, deosebitu de cele cuprinse în art. precedinte:

a) Teologia dogmatica;

b) Dreptulu canonicu;

c) Algebra, geometria plana și mecanică elementaria;

d) Psichologia;

e) Elemente de limbele latina și elena;

f) Retorica.

235. Pe lîngă invetaturele mai susu prescrise, scolarii voru face practica de serviciului religiosu în biserica sau în capela, seminarului sub inspecțiunea directorelui.

236. Voru fi admiși ca școlari de la etatea de patrusupradece pînă la septesupradece ani, juni de naționalitate română, cari voru justifica prin certificate sau prin esamine de cunoscintele prescrise prin art. 32.

237. Se voru preferi la admitere fiii de preoti și de alți servitori ai bisericiloru și după aceștia fiii de cultivatori sateni. Fiii de orasiani sau de tirgoveti se voru priimi numai întru catu va fi trebuinta de preoi la bisericele de prin orașele din acea eparchia, iar altminterea numai în lipsa de fii de sateni.

238. Acelu care se va admite ca scolaru se indatoreza printr'acesta ca, în terminu de trei ani celu multu după terminarea invetatureloru și esirea sa din seminariu sa priimesca funcțiunea preotesca ce i s'aru oferi, sau, la din contra urmare, sa intorca seminariului cheltuiala facuta cu dinsulu.

239. La finele fie-cărui anu scolariu directorele seminariului va reporta ministerului și chiriarchului locale, despre locurile ce au să fie vacanti în seminariu pe anul viitoru, spre a se lua cuvenitele mesuri pentru a loru împlinire.

240. Scolarii seminarieloru voru fi interni; numerulu loru se va definge prin regulamentu speciale după trebuinta ce este de preoti la bisericele din eparchia.

În lipsa de încăperi sau de midloce indestulatorie, se voru admite și școlari esterni, cari voru fi cu tote astea supuși la aceleași regule de disciplina ca și internii.

& III

Despre disciplina și esamine

241. Scolarii interni voru fi intretinuti cu cheltuiala Statului.

242. Pedepsele disciplinarie voru fi totu acele legiuite pentru scolarii de licee și de gimnasie și se voru aplica de directoare.

Gonirea din Intelnatu a scolariloru cari voru ave rea conduita, sau voru repeti în doui ani, fără nici unu resultatu, aceeași clase, se va pronuntia de consiliulu profesorale și se va aproba de chiriarchulu locale.

243. Scolarii cari au trecutu cu succesu cursurile seminariului, voru priimi unu certificatu în care se va areta notele de invetatura și conduita.

244. Directorele va trece într'unu registru speciale numele și domiciliulu celoru ce au determinatu cursurile seminariului și au priimmitu certificatu.

În acestu registru fie-care elevu va ave rubrica sa în care se va insemna mai tardiu dacă a priimitu o funcțiune și în ce locu.

245. Ținerii cari au determinatu cursurile seminarului de gradulu I sau patru clasi din seminariulu de gradulu II au dreptu de a fi numiți fără vre-unu alt esaminu.

a) Preoti;

b) Invetatori la scole satesci;

c) Secretari pe la protopopii.

Ținerii cari au certificatu pentru studiele din unu seminariu dc gradulu II, se voru numi cu preferinta:

a) Preoti la orasie;

b) Proestosi, protopopi, membrii de consistorie etc.

246. La finele fie-cărui anu scolariu, directorele seminariului va comunică Episcopului locale lista de scolarii ce au trecutu cursulu seminarului de gradulu I sau cele patru clasi ale seminarului de gradulu al II și au priimitu certificatu.

Episcopulu va lua meruri spre a împlini fără intardiare locurile vacanti de preoti prin seminaristii ce au certificate; la casu de lipsa dc asemeni locuri se va înțelege cu cei-l-alți episcopi spre a se ocupa locurile vacanti ce s'aru afla în alta eparchia.

247. Nici unu internu nu poate fără motivu legale a părăsi seminariulu mai 'nainte de a termina seminariulu de gradulu I sau patru clasi din seminariulu de gradulu al II.

Legitimitatea motivului se va apretia de consiliulu seminariului.

Dacă motivulu nu va fi legitimu, scolarulu va intorce cheltuelele ce s'au facutu cu densulu.

248. Pentru comunele catolice va fi unu seminariu speciale în orasuluu Iași; unu regulamentu speciale determina studiele și condițiunile acestui stabilimentu.

Secțiunea I Despre instituirea facultatiloru și despre cursurile loru

249. Sînt patru specie de facultăți, adică: de filosofia și litere, de drept, de medicina și de sciinte fisice matematice și naturali.

250. Mai multe facultăți, aflanduse înființate într'o localitate, constituescu o universitate.

251. Facultatea de dreptu va cuprinde:

1) Dreptulu Romanu.

2) Dreptulu privatu romanu.

3) Dreptulu penale.

4) Procedura dreptului privatu și dreptului penale.

5) Dreptulu comerciale.

6) Dreptulu publicu și dreptulu administrativu.

7) Dreptulu gintiloru.

8) Filosofia drepului și dreptulu naturale.

9) Economia politica.

252. O scola de medicina se va forma în Iași întocmai ca cea din Bucuresci.

253. Facultățile de medicina de la Bucuresci și Iași se voru forma prin reformarea și completarea gradata a catedrelor scoleloru naționali de medicina din aceste doue orașe.

254. Aceste facultăți voru cuprinde:

1) Anatomia discriptiva și Istologia;

2) Fisiologia umană și comparata;

3) Fisica și chimia medicali;

4) Chimia chirurgicale și medicina operatoria;

5) Patologia medicale și anatomia patologica;

6) Patologia chirurgicale, protesea și aparatu de fracturi;

7) Patilogia și terapeutică generale;

8) Clinica medicale și terapeutică aplicată;

9) Obstetrica teoretică, clinica boleloru; de leuse și de prunci;

10) Igiena și medicina legale;

11) Clinicele infantile, oftalmologica, sifilitica și dermatologica;

12) Botanica, zoologia, materia medicale și artea de a formula.

255. Facultățile de medicina nu voru pute conferi gradulu de doctoru în medicina de catu după completa loru formațiune după cum se areta la art. precedente.

256. Pe lîngă scolele de medicina se va institui o scola superioare de farmacia pentru formarea de farmacisti români.

257. Se va institui asemenea pe lîngă aceleași scole, câte o scola superioare veterinara spre a forma medici veterinari, pentru serviciului civile și militaru.

258. Facultatea de sciinte fisice, matematice și naturali va coprinde:

1) Introductie la calculu;

2) Algebra superioare și calculu diferentiale și integ

3) Mecanică elementara și rationata;

4) Geometria descriptivă;

5) Geodesia teoretică, astronomia;

6) Desemnulu linearu și topografia;

7) Fisica;

8) Chimia generale;

9) Mineralogia și geologia;

10) Zoologia;

11) Fisiologia;

12) Botanica.

259. Facultatea de filosofia și litere va coprinde:

1) Psichologia, logica și metafisica;

2) Filosofia morale și estetica;

3) Istoria filosofiei;

4) Istoria universale critica;

5) Filosofia istoriei;

6) Literatura latina și elena;

7) Istoria literaturei antice și moderne;

8) Pedagogia și didactica.

260. Fie-care facultate se va organisa prin regulamente speciali, date în forma regulamenteloru de administrațiune publică.

Aceste regulamente voru ave de obiectul:

1) Înființarea graduale, după mediele terei a catedreloru necesarie pentru cursurile menționate în precedentii articole;

2) Înființarea de alte cursuri accesorie pe lîngă fie-care facultate după trebuințele ce s'aru ivi, în urma infiintarii celoru din precedentele paragrafu.

261. Durata cursuriloru facultatiloru va varia între trei și cinci ani, după trebuințele fie-carii facultăți.

262. Pe lîngă facultatea de sciintele fisice, matematice și naturali, se voru alătură una sau mai multe scole de aplicatiune, pentru selvicultori, ingineri etc.

Cursurile de aplicatiune se voru face într'unu anu sau celu multu doui; scolarii cvoru trece cu succesu esamenulu generale asupra acestoru cursuri voru primi o diploma speciale.

Regulamente speciali voru regula aceste cursuri, precumu și condițiunile de admisibilitate a scolariloru ce au urmatu cei anteiu doui ani ai facultății de sciinte.

Secțiunea II Despre admisiune, cursuri, esamine și discipline

263. Cursurile de facultăți voru începe la 15c Octobre și se voru termina la finele lui Iuliu.

264. Voru fi priimiti ca studenți regulati în facultăți acei cari voru fi terminatu cursulu invetatureloru de liceu și voru fi trecutu esamenulu generale.

265. Vacatiunile de peste anu voru fi aceleași ca și la licee.

266. De la punerea în lucrare a acestei legi pînă în doui ani se voru pute primi ca studenți regulati în facultăți și acei elevi, cari voru fi urmatu gimnasiali, fără sa fi trecutu unu esamenu generale.

267. Pedepsele disciplinarie aplicabili studentiloru voru fi:

Admonitiunea, interdictiunea provisoria de la unulu sau mai multe cursuri, perderea timporaria a dreptului de a trece esamenulu, escluderea din facultate.

268. Cea anteiu pedepsa se va pronuntia de decanu, cele-alte doue de consiliulu facultății, cea din urma de consiliulu permaninte.

269. În fie-care facultate studenții voru fi datori a trece anteiu esaminele anului spre a questiga dreptulu de a se înscrie ca regulati la cursurile anului urmatoru; alu II-lea, esamenu generale spre a questiga dreptulu de diploma. Se voru hotărî prin regulamente speciali pentru fie-care facultute, numerulu, obiectele, forma și epoca esamineloru generali.

270. Nu va fi admisu nici unu studentu sa treca esaminulu anuale de nu va justifica ca a luatu în cursulu acelui anu de la secretaru facultății patru inscriptiuni, și de nu va consemna mai înainte cu o septemana celu putinu.

Se va defige prin regulamente speciali pentru fie-care facultate tacsa unei inscriptiuni de la 15-40 lei și tacsa consemnarii de la 60-120 lei. În casu de eliminare de la esaminu, studentulu va perde jumetatea din tacsa consemnarii.

271. Pentru diploma de gradulu anteiu studentulu va plati o tacsa de optu galbeni, pentru cea de gradulu alu douilea, tacsa va fi de dece galbeni.

272. Voru fi admisibile la esaminele generali și cei ce voru fi urmatu cursulu facultății, sau care 'lu voru fi urmatu în străinătate, cu condițiune însă de a respunde mai anteiu tote tacsele respunse de studenții regulati.

273. Diplomele questigate la universitățile străine, nu voru conferi nici unu dreptu în România fără un esamenu prealabile.

Secțiunea III Despre administrațiunea speciale a instrucțiunii superiori

274. Toți profesorii diverseloru facultăți ce compunu o universitate formează corpulu universitaru. Profesorii scoleloru de aplicatiune alăturate pe lîngă o facultate, nu făcut parte din corpulu universitaru.

275. În capulu fie-carii facultăți va fi unu decanu; profesorii facultății împreună cu decanu, voru forma consiliulu facultăți.

276. În capulu fie-carii universități va fi unu rectoru care împreună, cu toți profesorii facultatiloru acelei universități voru forma consiliulu universitaru.

& I

Decanii și consiliele facultatiloru

277. Profesorii fie-carii facultăți voru alege dintre dinsii unu decanu, care se va întări de Domnu după recomandarea ministrului. Decanulu va fi alesu pe trei ani și va fi reeligibile. Elu va ave etatea celu putinu de treideci ani și nu se va pute alege de catu dintre profesorii numiți definitivu.

278. Decanulu represinta facultatea, are administrațiunea morale și materiale, preveghiaza esacta aplicare a legiloru și regulamenteloru facultății.

279. Funcțiunea decanului este onorifica.

280. Decanulu are inspecțiunea cancelariei facultății, reguleza esaminele scolariloru, numesce comisiunile esaminatore pentru școlari, tine corespondinta cu autoritățile superiori.

281. Decanulu convoca și presideza adunările consiliului facultății.

282. În lipsa decanului celu mai vechiu dintre profesori 'i va tinea loculu.

283. Decanulu va reporta ministrului seu rectorelui academiei, despre ori-ce neregularități, negligente sau abateri din partea vre-unui profesore alu facultății.

Ellu va ave dreptulu de a face observatiuni profesoriloru abatuti seu negligenti.

284. Decanulu are generale previghiare asupra disciplinei scolariloru din facultăți, și va aplica pedepsile disciplinare conformu legii.

285. Decanulu va face reportu prin interventiunea rectorelui universitatii sau de dreptulu către ministeru, acolo unde nu este rectore.

286. Consiliulu facultății se aduna ori de câte ori se va convoca de decanu.

Candu trei din profesorii facultății ceru adunarea consiliului, decanulu va fi datoru a-lu convoca.

287. Consiliulu fie-carii facultăți formează programa generale a studieloru și împărțirea pe dile și ore, dibereza asupra programei detaliate ce fie-care profesoru va fi datoru a face asupra cursului seu. Programa generale și programele detaliate se voru presinta pe fie-care unu mai înainte de începerea cursuriloru, la esaminulu consiliului permaninte.

Ele fiindu aprobate de ministru, decanulu facultății le va publică și afige în facultate.

288. Consiliulu facultății delibereza asupra esecutarii legiloru și regulamenteloru disciplinarie. Elu aplica pedepsele disciplinarie, în limitele acestei legi; formează nouele regulamente, dupe trebuințele ce s'aru ivi, propune ministrului sau rectorelui universitatii mesurile de imbunetatire și delibereza asupra ori-carii questiuni i s'aru pune de autoritățile superiori în interesulu facultății.

Mesurile regulamentarie nu potu ave putere pînă nu se voru aproba de ministeru după formele prescrise prin legi.

289. Consiliulu facultății se pronuntia asemenea asupra questioniloru de dispense de esamine, de înscriere sau admitere la cursuri.

290. La finele fie-cărui anu scolariu, consiliulu facultății va face către rectorele universitatii unu reportu despre starea studieloru din facultate.

291. Cancelaria facultății se va tine de unu implegatu sau doui, numiți de ministru, după recomendarea decanulului și cu renumerarie defipte prin budgetu.

II

Rectorele și consiliulu universtitatii

292. Profesorii facultatiloru din aceeași universitate, alegu din sinulu loru trei persoane, dintre cari ministrulu va numi pe rectorele universitatii prin decretu Domnescu.

293. Rectorele va trebui să fie romanu sau naturalisatu romanu, să aibă etatea de patrudeci ani și sa fi servitu optu ani ca profesore.

294. Rectorele este alesu pentru patru ani, elu este reeligibile.

295. Rectorele are generale previghiare asupra esactei aplicari a legiloru și regulamenteloru relative la instrucțiunea superioare.

Elu are dreptulu de a inspecta fie-care facultate, de a asiste la cursuri, de a face observari profesoriloru și decaniloru, de a se informa despre studie și despre progresulu studentiloru, și de a informa la casu de trebuinta pe ministru despre ori-ce abateri sau neregularități.

Decanii voru respunde la ori-ce informațiuni se voru cere de rectore, verbale sau în scrisu.

296. Rectorele are dreptulu de a pune consiliului fie-carii facultăți, sau consiliului universitatii ori-ce questiuni, cari intereseza o facultate în specie sau universitatea în genere.

297. Rectorele previghiaza într'unu modu speciale museele, bibliotecele, galeriele și cabinetele cari făcut parte din universitate.

298. La finele fie-cărui anu scolariu, rectorele va face către ministru unu raportu despre starea generale a universitatii.

299. Elu va sve ori-ce alte atributiuni disciplinarie și de administrațiune cari i se voru da prin legi și regulamente.

300. Rectorele convoca consiliulu universitaru și'lu presideza.

301. Candu rectorele va lipsi, celu mai vechiu în funcțiune dintre decani 'i va tine loculu.

302. Corpulu universitatii este representatu: prin decanii facultatiloru împreună cu rectorele, ca consiliu speciale; prin toți profesorii facultatiloru, ca consiliu generale sau universitariu.

În consiliulu generale voru lua parte numai profesorii titulari numiți definitivu, era profesorii numiți provisoriu vor ave voce consultativa.

303. Consiliulu speciale se va aduna ori de câte ori rectorele 'lu va convoca, sau din oficiu sau după inițiativa luată de majoritatea decaniloru.

Elu delibereza mai cu sema asupra aplicării legiloru și regulamenteloru relative la facultăți, asupra mesureloru de disciplina generale și asupra ori carii alte questiuni care intereseza facultatea.

304. Otaririle regulamentarie ale consiliului speciale, nu potu fi esecutore, mai 'nainte de a se aproba de ministeriu, conformu legiloru stabilite.

305. Consiliulu speciale, mai înainte de a lua o otarire poate supune questiunea la deliberatiunea consiliului generale universitariu. Elu poate supune acestui consiliu ori ce alte questiuni, cari intereseza instrucțiunea superioare în genere.

306. Consiliulu generale universitariu se convoca de rectore.

Rectorele va pute convoca acestu consiliu sau din oficiu sau după inițiativa luată de ministeriu ori de consiliulu speciale alu decaniloru.

307. Consiliulu universitariu va delibera asupra tutuloru questiuniloru de administrațiune, de ordine, disciplina și instrucțiune, cari se referescu la facultăți sau la instrnctiunea superioare în genere.

308. Consiliulu universitariu poate lua inițiativa, de a propune ministrului ori ce imbunetatire în ramurile instrucțiunii superiori.

309. Otaririle regulamentarie ale consiliului universitariu nu sînt obligatorie de catu după ce se voru aproba da ministeru.

310. Rectorele va ave o diurna pe luna de lei cinci sute.

Secțiunea I Despre scola normale

311. Se voru institui în Bucuresci și Iași scole normali pentru formarea de profesori de licee și de facultăți.

312. Ramurile de invetatura ale acestei scole voru fi:

1) Literatura în genere;

2) Sciintele matematice și naturali;

3) Teoria imvetamentului, sau filosofia considerată ca metodu de cercetarea proceseloru spiritului umanu în litere și în sciinte.

4) Practica celoru mai bune procese de invetamentu și de disciplina scolaria.

313. Personalului pentru administrațiunea și invetatura scolei normali se va compune:

1) De unu directoare alu secțiunii de litere, care va fi decanulu facultății de litere;

2) De unu directoare alu secțiunii de sciinte, care va fi decanulu facultății de sciinte;

3) De maestri de conferințe, cari voru fi profesori de la facultatea respectiva;

4) De patru repetitori, cari voru fi profesori de licee;

5) De unu economu;

6) De trei veghiatori de ordine;

7) De mai mulți servitori.

314. Directorele secțiunii de sciinte va ave locuinta în scola, și o va guberna sub autoritatea Ministrului.

315. Maestrii de conferințe și repetitorii se voru numi de Domnu, din corpurile determinate în precedintele articolu, dupe recomendatiunea Ministeriului.

316. Economulu va fi numitu de Ministru, după recomendatiunea directorului de sciinte.

317. Veghiatorii de ordine se numescu de directorele de sciinte; ei locuescu în scola și au a inspecta pe elevi în orele de recreatiune, de culcare, de dormire, peste nopte și la sculare.

Ei insotescu totu d'auna pe elevi la ducerea loru la cursulu facultatiloru și la intorcere.

318. Elevii voru fi interni, intretinuti pe spesele Statului cu nutrirea, vestimentulu, incaldirea, luminarea cărțile și materialulu necesaru la studiu.

319. Numerulu loru va fi trei-deci, din cari se voru admite câte dece pe totu anul , sau mai mulți de va cere trebuinta.

320. Elevii la scola normale se admitu prin concursu, care se va face pe fie care anu.

321. Concursulu se va publică cu o luna mai 'nainte; inscripțiunile se voru face de la 15 Septembre pînă la 1 Octobre; se va tine pentru acesta câte unu registru la Universitățile din Bucuresci și Iași.

322. Nici unu aspirante nu se va înscrie, de cat după ce va depune, la cancelaria rectorelui Universitatii, actele urmatore:

1) Actu de nascere prin care se va constata ca aspirantele este nascutu romanu, și ca la 1 Ianuariu urmatoru va ave etatea de la septesupradece pînă la doue-deci și unu ani.

2) Unu certificatu de vaccina, sau dovada ca au facutu de versatu;

3) În casu de minoritate, o declarațiune legalisata din partea tatălui sau a tutorelui, cuprindetoria de autorisatiunea data aspirantelui de a se destina la cariara de profesore în cursu dece de ani;

4) Unu certificatu de aptitudine morale la funcțiunile invetamentului din partea capiloru de institutiune unde aspirantele se va fi aflatu sau ca scolaru sau ca invetatoru;

5) Unu certificatu de studie prin care să se constate ca aspirantele a trecutu esamenulu generale de clasile liceului cu succesu.

323. Lista de inscriptiune a concurentiloru se va depune la Ministeru, însoțită de tote actele susu dise și cu avisulu rectorelui Universitatii asupra fie-cărui aspirante.

324. Concursulu se va începe la 10 Octobre. El va fi judecatu de o comisiune compusa de septe membri, dintre cari trei voru fi numiți dintre profesorii de liceu și clasiloru superiori; doui din profesorii facultății de litere și doui din ai facultății de sciinte. Acesta comisiune se va prevede de rectorele Universitatii, care nu va ave votu.

325. Cursulu acestei scole va fi de trei ani.

326. Elevii se impartu în doue secțiuni; în cea de litere și a de sciinte. Aceste doue secțiuni se distingu de la inceputulu cursului, dar au puncturi de contractu comune, cari remanu a se determina prin regulamente.

327. Studiele anului d'antiu sînt o revisiune aprofundata a invetatureloru de liceu.

În anul alu douilea se va da acestoru invetaturi mai multă desvoltare și se voru perfectiona elevii în cunoscinte de totu felulu.

Elevii voru urma totu d'odată în acești doui ani cursulu facultății respective.

În alu treilea anu elevii se considera ca viitori profesori și li se specialisa studiulu după invetamentulu la care ei se destina.

328. Elevii voru pute în alu treilea anu sa suplinesca pe profesori în clasile gimnasiali.

329. Regulamentulu de amenuntele acestei scole se va face de consiliulu permaninte și se va aproba de Ministru.

Secțiunea II Despre fundarea de stipendie pentru scolele din strainetate

330. Statului nu va mai da stipendie sub nici unu altu cuventu pentru invetatura în scole din strainetate, de catu numai în interesulu instrucțiunii publice naționali și sub urmatorele condițiuni:

a) Ca aspirantele să fie nascutu romanu, să fie recunoscutu fără midloace proprie;

b) Ca din suma destinată prin budgetu pentru stipendie, să se afecteze doue treimi în favorea studentiloru esiti din scola normale, sau, în lipsa, aceloru ce au absolvitu cursulu facultatiloru de litere sau sciinte, și o treime în favorea studenților esiti din cele alte facultăți.

331. Candu s'aru simți necesitate d'a se fonda unu stipendiu afară din previsiunile articulului precedinte, un asemine stipendiu nu se va pute funda de catu prin lege speciale, data în cunoscinta de causa.

332. Pentru tote stipendiele ce voru fi a se da în urmarea articulului 330, se va tine concursu, în casu candu se voru presenta mai mulți aspiranti la acelasu locu.

333. Concursulu se va publică cu trei luni mai nainte. El se va tine, dacă după articolul precedinte va fi casu de concursu, înaintea unei comisiuni compuse de cinci membri numiți de Ministru și preseduta la Bucuresci de unu membru alu consiliului permaninte, și la Iași de rectorele Universitatii.

Președintele nu va ave votu.

Asupra reportului comisiunii, Ministrulu va numi pe titularu stipendieloru.

334. Stipendiele se voru da pe timpulu ce va margini consiliulu permaninte, după date positive asupra cursului scolei în care stipendistulu are a intra, sau asupra naturei studieloru ce are a face.

335. Stipendistulu se va obliga în scrisu, de a servi la intorcerea în patria ca profesore în decursul de indouitu timpul de catu celu petrecutu în strainetate cu spesele statului, însă sub condițiune, în favorea sa, de a fi chiamatu la unu asemenea postu în cei d'anteiu doui ani după intorcere.

În casu de minoritate, se va obliga și elu însuși și părintele sau tutorele seu.

336. Stipendistulu va fi datoru a tramite pe fie-care anu Ministerului documente de frequentarea cursuriloru, sau, în lipsa, de esaminele ce va fi trecutu, și la intorcere, sa presinte certificatulu de absolutiune usitatu la acela în care a urmatu.

La din contra urmare, și în lipsa de vre-unu cuventu de justificare, stipendistulu, după unu primu advertimentu alu Ministrului, va fi rechiamatu în tera, dacă se afla în acestu casu, și în genere va fi supusu a intorce Statului tote spesele făcute cu densul în strainetate.

337. Cînd din causa bine cuventata unu stipendistu nu'și-a terminatu studiele în timpulu marginitu, Ministerulu, în consiliulu permaninte, va pute sa'i prolunge terminulu după împrejurări, fără însă ca acesta prolungare sa treca peste duoi ani.

338. Particularii, precumu și municipalitatile și ver ce alte corpuri potu asemenea sa fundeze stipendie în favorea desvoltarii instrucțiunii. În casu candu aceștia voru voi a incredinta gubernului asemeni fonduri, priimirea loru se va face printr'o lege.

339. Stipendiele fundate în virtutea art. precedinte, se voru întrebuința după voința espresa a fundatoriloru, iar în lipsa, după regulele întocmite pentru stipendiele Statului.

340. Aceste stipendie voru purta numele fundatoriloru loru, și se va face mențiune de densele în statistica anuale a scoleloru.

341. Dacă fundatorele a determinatu numerulu stipendistiloru și dacă sumele afectate pentru întreținerea loru nu suntu de ajunsu, Ministerulu va scade numerulu stipendistiloru la mesura sumeloru afectate.

342. Scolarii stipendiati de particulari sau alte corpuri, vor fi supuși la acelesi regule de disciplina și ordine ca și scolarii stipendiati de Statu.

Secțiunea III Despre scolele primărie, normali și despre conferințele școlare sătești

343. Nu se voru pute priimi invetatori în sate de catu cei cari voru justifica ca au trecutu cusurile prevedute prin art. 32.

344. În orașele unde voru fi mai multe scole primărie urbane, consiliulu permaninte va determina una dintr'însele care va servi de scola primăria normale.

395. În acestu casu consiliulu permaninte va elabora o programa speciale care va coprinde și notiuni de agricultura și de artea veterinaria.

346. Odată pe anu și anume în cea d'anteiu septemana după Pasci, fie-care revisore va aduna în conferința, la orasulu centrale alu circumscriptiunii sale, pe toți sub revisorii acelei circumscriptiuni.

Aceste conferințe vor tine celu putinu trei septamani.

347. Revisorele va areta sub-revisoriloru în ce consistu datoriele loru, le va esplica legile și regulamentele relative la scolele comunali; va discute împreună cu densii totu ceea ce intereseza invatamentulu comunale și masurele de luatu spre imbunetatire.

348. Revizorele va adresa Miniterului unu reportu detaliate despre aceste conferințe.

349. De duoe ori pe anu, și anume la inceputulu lui Iuniu și la inceputulu lui Septembre, sub-revisorele va aduna în conferința, la o scola comunale cea mai centrale, pe toți invelatorii satesci din circumscriptiunea sa.

Aceste conferințe voru tine fie-care celu putinu câte trei septemeni.

350. Sub-revisorele va tine în aceste conferințe lectiuni repetitore și desvoltatore asupra invatatureloru ce se propunu în scolele rurali.

Elu le va tine încă unu micu cursu de pedagogia și didactica.

351. Resultatulu acestoru conferințe se va supune de către fie-care sub-revisore, printr'unu indoitu reportu revisorelui respectivu, care va adresa către Ministru unulu din cele doue reporturi, împreună cu observațiunile ce aru ave a face elu însuși.

Secțiunea I Personalului Adiministratiunii speciali

352. Revisorii și sub-revisorii, directorii de scole secundarie, directricile de scole de fete, provisorii de internate, decanii facultăților, rectorii universitatilor și toți cei însărcinați cu administrațiunea scolaria, se vor numi sau se vor confirma de Domnu după recomendatiunea Ministrului.

353. Ei vor trebui să fie Români, născuți sau naturalisati, și deosebit, sa întrunească și calitățile cerute prin urmatorele article.

354. Nu se vor pute numi revisori, de cat cei ce vor justifica de cunoscintele ce se propunu într'unu gimnasiu.

355. Nu se vor pute numi sub-revisori de cat cei ce vor justifica ca posedu cunoscintele clasilor primărie.

356. La casu cînd numerul aspirantilor ar fi mai mare de cat numerulu locurilor vacanti, consiliulu permaninte va alege prin concursu pe cei mai meritanti.

357. Acum la început, în lipsa de persoane cu calitățile cerute prin art. 354 și 355, se va numi prin preferinta dintre foștii revisori și sub-revisori cari s'au făcut bine cunoscuți în asemenea serviciu.

358. Revisorii și sub-revisorii nu vor pute să aibă nici o alta funcțiune nici profesiune.

359. Directorii de licee, de gimnasie, de scole reali și de seminarie, nu se voru pute numi de catu dintre actualii profesori ai aceloru scole cari au mai mulți ani de serviciu în sfera instrucțiunii.

360. Directorii de seminarie vor fi clerici. Ministrul va consulta, asupra alegerii lor, pe chiriarchul locale.

361. Directricile scolelor de fete nu se vor pute numi de cat dintre actualile institutrici și profesore ale acelor scole, cari au etatea de douedeci și unu ani pentru scolele primărie, de douedeci și cinci ani pentru scolele secundarie.

362. Provisorii de internate nu vor pute sa cumuleze cu acesta funcțiune nici o alta funcțiune administrativă în sfera instrucțiunii.

363. Decanii facultăților și rectorii universitatilor se vor supune la Domnu de către Ministrul Instrucțiunii, după ce vor fi fost aleși de corpurile respective, conformu art 277 și 292.

Secțiunea II Despre personalul invetator

364. Numirea definitivă a invetatorilvr satesci se va face prin decisiune ministeriale, data în forma art. 14; numirea institutorilor și institutricilor, precum și a profesorilor, se va face prin decretu Domnescu. Numirea invetatorilor și institutorilor la scolele înființate și întreținute de comune, se va face de ele prin autorisatiune ministeriale.

365. Numirea provisoria a invetiatorilor satesci se va face de prefectulu județului, după recomendarea revisorului acelui județu; numirea provisoria a institutorilor și institutricilor, precum și a profesorilor, se va face prin decisiune ministeriale data în forma art. 14.

366. Numirea provisoria se va face pe cursu de unu anu pentru invetiatorii satesci, de doui ani pentru institutorii și institutricile din comunele urbane, pe cursu de trei ani pentru profesorii de gimnasie, licee și facultăți.

367. Nimeni nu va pute questiga o numire provisoria de invetator, institutor, institutrice, nici profesor, de catu dacă va justifica despre absolvirea unor studie identice sau analoge cu cele ce sînt a se propune în clasea vacante, precum și a tuturor studielor inferiori acelora.

368. Deosebit de acesta, aspirantii la unu locu vacante de invetiator în genere, vor fi supuși la o încercare care va consiste:

a) Sau în proponimente publice de aceleași materie făcute cel putinu în cursu de doui ani, dacă nu va fi trecutu mai multu de trei ani de la încetarea acelor proponimente;

b) Sau în publicațiune de scrieri asupra acelora'și materie.

c) Sau în esamenu, cînd candidații, mai putini la numeru de cat locurile vacanti, nu au nici unul din titlurile aretate în cele doue alineate precedinti, ori, cînd titlurile ce potu ave conformu acelora'și alineate nu sînt judecate de comisiunea competinte în destul de multamitore.

d) Sau în concursu, în același casu prevedutu prin precedintele alineatu, dacă candidații sînt mai numerosi de cat locurile vacanti.

369. Arbitrii cari vor judeca titlurile și aptitudinea candidaților vor fi:

1) Pentru invetiatorii satesci, revisorele, inginerul sau în lipsa, medicul județului și institutorul de clasea IV-a alu orașului.

2) Pentru institutorii și institutricile din comunele urbane, doui dintre profesorii gimnasiului locale sau celu mai apropiatu, trași la sorți, revisorul județului și doui delegați din partea primăriei locali.

3) Pentru profesorii de gimnasie, trei profesori de clasi superiori ai liceului celui mai apropiatu, trași la sorți, trei delegați din partea municipalitatii și directorele liceului.

4) Pentru profesorii clasilor superiori de licee, arbitri vor fi: directorele liceului, câte doui profesori trași la sorți din corpul profesorale al Facultăților din Bucuresci, pentru partea de dincoce de Milcovu, și din Iași pentru cea de dincolo de Milcovu, de litere și de sciinte, și doui sau trei membri, după trebuinta spre completarea numerului de septe, delegați din partea primăriei locali din sinul seu, sau dintre particulari numiți de ministru.

5) Pentru profesorii de Facultăți, decanul și patru profesori și facultății acelei sciinte, luati prin sorți, pentru Bucuresci de la facultatea din Iași, și pentru Iași de la cea din Bucuresci, doui membri din consiliul de Statu din secțiunea corespundetoria acelei facultăți, doui membri aleși, după natura facultății sau din curtea de casatiune, sau din consiliul medicale, sau din consiliul tecnicu, iar în lipsa, delegați din partea Ministrului.

370. Profesorii sau institutorii chiamati în virtutea articlului precedinte a fi arbitri, nu pot fi luati de cat dintre cei titulari.

Aceste comisiuni se vor prevede de unul dintre ai lor membri numitu de Ministrul Instrucțiunii.

371. Decisiunea comisiunii se va lua prin majoritate de voturi

Comisiunea nu va pute funcționa de cat fiind în numerul completu al membrilor cei legiuiti prin art. 369.

372. La casu de vacatiune a unui locu de invetiator, institutor sau profesor, se va publică prin îngrijirea Ministrului, cel puțin cu trei luni și jumetate mai 'nainte diua în care va ave să se proveda la ocuparea acelui locu de institutore sau profesore, și cu o luna mai 'nainte pentru invetiatori.

373. În intervalul de trei luni și jumetate înaintea dilei defipte, candidații vor trebui să depună la Ministeriu actul lor de nascere și sa declare veri ce titluri vor crede ca au.

374. La diua defipta comisiunea de care să face mențiune în art. 369 va procede la esaminarea acelor titluri, și, de va fi trebuinta, la esamenul sau la concursul candidaților după distincțiunile art. 368.

375. Obiectele esamenului sau ale concursului vor fi:

a) Pentru invetiatorii satesci, cunoecintele declarate obligatorie prin art. 32 și notiuni de agricultura și de artea veterinaria, pe cat se va pute.

b) Pentru profesorii de gimnasie, cunoscintele ce se propunu în licee.

c) Pentru institutori și institutrici, cunoscintele clasilor primărie și gimnasiale.

d) Pentru profesorii supesiori de licee, cunoscintele apeciali asupra materiei ce are să se propună în vacantea clase; deosebit ei vor fi datori a justifica de absolvirea invetiaturilor de liceu sau, în lipsa, să fie supuși la unu esamenu generale de acele invetiaturi.

e) Pentru profesorii de facultăți, cunoscinte speciali asupra ramului pentru care se destina; deosebit de acesta, ei vor fi datori se justifice de absolvirea invetiaturilor de liceu.

376. Esamenul și coneursul vor consiste pentru invetiatori, institutori, institutrici și profesori de veri ce gradu, în câte o proba scrisă și câte o lectiune facuta înaintea comisiunii pentru fie care obiectul din cele coprinse în art. precedinte.

Însă aspirantii la profesoratu în clasile superiori de licee sau de facultăți vor trebui, peste acesta, să facă, asupra obiectului pentru care se presinta, trei probe scrise și trei lectiuni.

377. Tema fie carii probe scrise și lectiuni nu va pute fi, sub pedepsa de nulitate, mai coprindetoria de cat subiectul unei lectiuni de clase.

Cu tote acestea, pentru câte una din cele trei probe scrise și lectiuni, de cari se face mențiune în paragraful articlului precedinte, va trebui să se propună câte o tema generale.

378. Tema pentru proba inscrisu precum și pentru lectiunea orale se trage la sorți; însă, cea pentru proba scrisă, în momentul cînd candidații sînt pârâți a intră în camera ce le este destinată spre a tracta; cea pentru lectiunea orale cu doue-deci și patru de ore mai 'nainte de încercare.

Tragerea la sorți se va face printr'unu copilu.

379. Urna cu biletele de sorți va coprinde tote materiele obiectului asupra cărui se face esamenul sau concursul.

În casul contrariu, precum și în casul cînd aceeași materia s'ar găsi scrisă pe mai multe bilete, totul este nulu.

380. Comisiunea va verifica biletele și va face mențiune în procesul seu verbale de observarea formalităților preacrise prin cele doue article precedinti.

381. Lectiunile candidaților se vor face în publicu. Probele scrise se vor tipari fără nume în jarnalul instrucțiunii.

Se va tipari asemenea și procesul verbale al comisiunii asupra resultatului esamenului sau concursului.

382. Ministrul primind reportul comisiunii, va face numirea provisoria a candidatului admisu, după forma prescisa prin art. 365. Asemenea și Prefectul județului.

383. Invetiatorii, institutorii și profesorii sînt datori a face, la numirea lor, juramentu de supunere la constitutiunea tere și de fidelitatea Domnului.

Acest jurament se va face la Bucuresci înaintea Ministrului, la Iași înaintea rectorelui; iar la cele alte județe înaintea directorelui de liceu sau de gimnasiu, și în lipsa, înaintea prefectului.

Secțiunea III Despre drepturile și datoriele profesorilor, institutorilor și invetatorilor

384. Profesorii titulari de facultăți sînt inamovibili.

385. Profesorii inamovibili nu vor fi stramutati, fără a lor espresa invointa, de la un locu la altul.

386. Ei nu vor fi revocați de cat pentru motivele și dupre formele determinate printr'acesta lege.

387. Toți membrii corpului iuvetamentului publicu, pe cat se afla în activitate de serviciu, da dreptul de scutela de serviciul militariu.

Dupe doui-supra-dece ani de serviciu, renumerariul invetatorilor va fi indoit de cat cel primitivu.

338. Invetatorii sînt datori a frequenta regulat clasea lor și a intră în clase la ora determinata prin regulamente.

389. În casu de contraventiune la articlulu precedente repetita de trei ori în cursu de o luna și fără motivu bine cuventat, Ministrul, în consiliul permanente, va retine din lefa acelui invetatoriu ceea se i s'ar fi cuvenit pe dilele în cari și a călcat datoriele.

390. Lipsirea de la clase în cursu de o luna fără congediu și fără scusa bine cnventata, va face să se considere demisionariu invetatoriulu.

Între scusele bine cuventate ale acestui articlu și ale celui precedinte nu se vor pute admite cele întemeiate pe alte ocupatiuni ce ar fi avut invetetorul, deosebite de ocupatiunile legiuite ale funcțiunii sale de invetatoru.

391. Împlinirea obligațiunilor de asiduitate de cari se face mențiune în cele trei articole precedinti, va fi constatată printr'un registru de presenta, în care invetatorul va insemna ora și va subscrie atît la intrare cat și la esire sub pedepsa prescrisă prin art. 389.

392. Institutorii și profesorii de gimnasie și de licee, în timpul celor doue de anteiu perioade ale cursului loru după ce vor fi primit numirea definitivă, nu voru pute sa ocupe nici o alta funcțiune, nici sa eserciteze vre o profesiune alta de cat cea de invetatori de materia pentru care au fost numiți.

Contravenitorulu se va socoti demisionariu.

393. Aceeași îndatorire este impusa, sub aceeași penalitate, profesorilor superiori de licee și profesorilor de facultăți, în timpul celor d'inteiu trei perioade ale cursului lor după numirea lor definitivă.

394. Proibitiunile stabilite prin cele doue article precedinti se voru splica și la profesorii numiți înainte de promulgarea acestei legi, pe timpul de sese ani socotiți de la a lor confirmare facuta conformu legilor anteriori acesteia.

395. Institutorii și profesorii vor fi datori a trece, în cursul anului scolariu, tote materiele coprinse în programa, dând fie carii dintr'ensele o egal proportionata desvoltare.

Cel ce ar contraveni pentru a treia ora la acesta îndatorire va fi pasibile de suspensiune.

396. Profesorii cari vor calca datoriele ce le sînt impuse prin acesta lege, sau cari aru compromite în veri ce modu demnitatea caracterului loru, vor fi supuși, după casuri, la advertimentu, censura, suspensiune sau destitutiune.

397. Advertimentul se va da de superiorul imediatu prin scrisore secreta.

398. Censura, suspensiunea și destitutiunea se vor pronuntia de o comisiune de cinci profesori, aleși prin sorți din corpul profesorale al gradului de invetament superioare celui în care functiuneza invetatoriul inculpatu.

Acesta comisiune se va compune, pentru profesorii de facultăți de la Bucuresci, din corpulu profesorale al facultății de la Iași și vice versa.

399. Censura atrage cu sine de dreptu perderea onorariului pe o luna.

400. Suspensiunea se va pronuntia pe timpul mărginit, incepend de la trei luni în sus, seu pe timpul nedeterminat, după împrejurări.

401. Suspensiunea atrage cu sine perderea onorariului pe timpul cat va tine.

402. Suspensiunea nu se va pune în lucrare de cat după ce otarirea prin care este pronunțată va fi aprobată de Ministru.

403. Destitutiunea pronuntiata nu se va esecuta de cat în urma unui decretu Domnescu.

404. Invetiatorul destituitu conformu regulelor de mai sus, nu va mai pute fi admisu nici o dată la funcțiuni de invetiatoriu publicu.

405. Urmăririle contra invetiatorilor după regulele stabilite prin acesta lege nu vor împiedica cursu legale al acțiunii publice, de va fi unu asemenea casu