Strategia din 28 martie 2007

1. Introducere

(1) Prin Programul Haga, Consiliul European reafirmă prioritatea pe care o acordă dezvoltării unui spațiu de libertate, securitate și justiție, cu garantarea respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale - aspect reiterat și de Tratatul instituind o Constituție pentru Europa, în cap. IV "Spațiul de libertate, securitate și justiție" -, scop în care dezvoltă o politică unică în domeniul azilului, migrației și al controlului la frontierele externe. Prezentul document se înscrie în orientările strategice definite de Consiliul European în domeniul legislativ și operațional ce guvernează acest spațiu.

(2) Ca urmare a dobândirii calității de stat membru al Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007, România, pentru a deveni parte integrantă a spațiului de libertate, securitate și justiție, are obligația implementării politicilor comunitare din domeniul managementului integrat al frontierei de stat, în scopul atingerii unui nivel de securitate adecvat al frontierelor sale. În ceea ce privește aderarea la Acordul dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele lor comune, semnat la Schengen la 14 iunie 1985, se poate considera că anul 2012 reprezintă o țintă rezonabilă, având în vedere prevederile Programului Haga, conform cărora se estimează că "în următorii 5 ani, statele membre care au aderat la Uniunea Europeană în anul 2004 vor fi pe deplin integrate în spațiul Schengen", și posibilitatea valorificării experienței acestor state.

(3) Grupul Interministerial Român pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, denumit în continuare GIRMIFS, stabilește concepția de ansamblu și asigură coordonarea unitară, pe baza Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României, denumită în continuare Strategia națională, a acțiunilor și măsurilor pentru realizarea managementului frontierei de stat, desfășurate de autoritățile și instituțiile publice cu atribuții în domeniu. Scopul Strategiei naționale îl reprezintă stabilirea de politici, principii și obiective pentru realizarea unui management comun, coerent și eficace al frontierei de stat a României, aliniat la cerințele comunitare, care să asigure creșterea gradului de securitate a cetățenilor, respectând drepturile și libertățile fundamentale ale acestora, fluidizarea traficului legal al persoanelor și mărfurilor la frontieră și îndeplinirea, cât mai curând posibil, a condițiilor necesare pentru aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen și pentru accederea în acest spațiu.

(4) Obiectivul general stabilit prin prezentul document strategic este îmbunătățirea capacității statului român de realizare eșalonată a unui nivel înalt de control la frontiera externă a Uniunii Europene, prin adoptarea și implementarea politicilor comune ale acesteia în domeniul managementului integrat al frontierei, concomitent cu combaterea statutului României de țară de origine, tranzit și de destinație a victimelor traficului de ființe umane și cu lupta împotriva migrației ilegale, în contextul preconizatei creșteri a presiunilor migraționiste la frontiera externă odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Acesta se va realiza prin implementarea unui complex de măsuri vizând adoptarea și implementarea acquis-ului comunitar relevant, construcția instituțională și investiții pentru lucrări de construcții civile, achiziții de mijloace tehnice, echipamente și sisteme specializate. Investițiile sunt destinate modernizării și dezvoltării infrastructurii la frontieră, precum și dezvoltării și eficientizării funcțiilor de supraveghere și control la frontiere, într-un concept integrat, așa cum este definit de prezenta strategie națională.

(5) În vederea atingerii obiectivului general, GIRMIFS a stabilit un set de obiective specifice ce vizează, pe de o parte, aplicarea unui management performant al frontierei de stat, cap. 3, iar pe de altă parte, realizarea și implementarea Sistemului integrat pentru securitatea frontierei de stat, denumit în continuare SISF, cap. 4.

(6) Pentru realizarea obiectivelor Strategiei naționale se va adopta o politică unitară și coerentă în domeniul managementului integrat al frontierei, în spiritul politicii Uniunii Europene, enunțate în Comunicatul Comisiei din 7 mai 2002 "Spre un management integrat al frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene", ce include următoarele componente interdependente:

a) un mecanism comun de coordonare și cooperare operațională;

b) analiză de risc integrată comună;

c) personal pregătit și echipament interoperațional;

d) corp comun de legislație;

e) efort comun al tuturor instituțiilor.

(7) De asemenea, Strategia națională se bazează pe următoarele principii generale:

a) principiul subsidiarității, conform căruia nivelul cel mai adecvat pentru implementarea Strategiei naționale este cel al fiecărei autorități/instituții publice reprezentate în GIRMIFS. Grupul interministerial intervine doar subsidiar, în probleme ce pot fi mai bine soluționate la nivelul său;

b) principiul continuității și coordonării - acțiunile adoptate în vederea realizării obiectivelor Strategiei naționale continuă măsurile întreprinse pentru implementarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006, acestea fiind coordonate unitar de GIRMIFS;

c) principiul cooperării și coerenței - autoritățile/ instituțiile publice cu atribuții în domeniul managementului integrat al frontierei de stat vor dovedi disponibilitate pentru cooperarea cu alte instituții publice, precum și cu alte organizații ale societății civile interesate sau afectate de o anumită acțiune desfășurată în implementarea prezentei strategii naționale, asigurându-se astfel o concepție coerentă asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate;

d) principiul responsabilității - răspunderea implementării Strategiei naționale revine fiecăreia dintre autoritățile/ instituțiile cu atribuții în domeniu, în părțile ce le privesc.

2. Principalele tendințe ale infracționalității transfrontaliere

(8) Infracționalitatea transfrontalieră organizată reprezintă o amenințare globală, în evoluție, care a dobândit capacitatea de a influența politica statelor și activitatea instituțiilor democratice. Ea constituie atât o expresie a proliferării unor fenomene negative care se amplifică în condițiile globalizării, cât și o consecință directă a gestionării ineficiente a schimbărilor politice, economice și sociale profunde care s-au produs în Europa centrală, de est și de sud-est în procesul de dispariție a regimurilor comuniste.

(9) Pe fondul unei astfel de situații, spațiul de interes strategic în care se află România este sursă, zonă de tranzit și destinație a unor activități infracționale constând în: migrație ilegală și trafic de ființe umane; trafic ilegal de armament, muniție, materii explozive și radioactive; trafic de stupefiante și precursori; trafic de produse contrafăcute; activități de spălare a banilor; alte aspecte ale infracționalității economico-financiare. Prin natura și amploarea lor, astfel de activități sunt favorizate de existența conflictelor locale și, la rândul lor, pot favoriza terorismul și proliferarea armelor de distrugere în masă. Devine tot mai evident faptul că această nouă extindere a faptelor ilicite a găsit un teren fertil în mediile infracționale autohtone, reprezentând noi amenințări la adresa ordinii, liniștii și a siguranței publice.

(10) Principalele tendințe care definesc evoluția fenomenului infracționalității transfrontaliere sunt:

a) adaptarea specificului operațional al rețelelor de migrație ilegală, în intenția de a eluda măsurile de control adoptate de statele europene, prin diversificarea metodelor uzitate, prin perfecționarea organizării interne, precum și prin conspirarea și disimularea acțiunilor derulate;

b) diversificarea formelor de valorificare a produselor, valorilor și a avantajelor rezultate din săvârșirea unor infracțiuni, menite să ascundă sursele venitului ilicit și să îl amplifice, cum ar fi jocurile de noroc, rețeaua cazinourilor, intensificarea traficului ilicit cu obiecte de artă și din patrimoniul cultural național și altele asemenea;

c) extinderea fenomenului de conexare a infracțiunilor aducătoare de mari venituri cu alte infracțiuni violente, cu amploare și consecințe grave în rândul populației, cum ar fi acțiuni teroriste, destabilizatoare și altele asemenea, în vederea asigurării finanțării acestora din urmă;

d) scăderea numărului de infracțiuni comise cu violență și creșterea ponderii infracțiunilor a căror săvârșire presupune organizare, pregătire minuțioasă și dotări tehnice de vârf;

e) extinderea paletei infracționale și în domeniul tehnologiei informației (IT), prin accesarea frauduloasă și neautorizată a bazelor de date ale unor instituții publice, în vederea exploatării informațiilor astfel obținute;

f) schimbarea permanentă a rutelor utilizate și a mărfurilor sau produselor traficate la "cerințele pieței". Astfel, este de așteptat o creștere a traficării stupefiantelor sintetice dinspre vestul continentului spre est. România, dintr-o țară, preponderent, de tranzit al stupefiantelor, a devenit și o piață de consum;

g) diversificarea mijloacelor și a modalităților de sustragere de la controlul legal și de specialitate al trecerilor peste frontieră a produselor periculoase, a mărfurilor contrafăcute, subevaluate sau nedeclarate, a speciilor periclitate de faună și floră sălbatică, a materialului lemnos și a celui genetic forestier;

h) amploarea fenomenului de trafic cu produse puternic taxate, produse accizabile;

i) creșterea cazurilor de implicare a rețelelor de contrabandă în traficul cu produse contrafăcute;

j) implicarea rețelelor de crimă organizată în traficul ilegal cu valută și alte instrumente de plată la purtător, cum ar fi carduri bancare, cecuri de călătorie, ordine de plată și altele asemenea;

k) specularea abilă a legislației și atragerea unor persoane cu funcții de decizie din instituții cu atribuții în lupta împotriva fraudelor vamale și a corupției pentru asigurarea protecției operațiunilor ilegale desfășurate;

l) transformarea României dintr-o sursă de forță de muncă la negru într-un consumator pentru cetățeni ai unor state din Asia, Africa și chiar din Europa, ceea ce va determina mutații în volumul, sensul și în destinația migrației ilegale, precum și ale infracțiunilor conexe.

(11) Pe lângă particularitățile de mai sus, trebuie subliniată și poziția geostrategică a României, ale cărei granițe constituie o mare parte din frontierele externe ale Uniunii Europene, ceea ce determină luarea unor măsuri speciale pentru asigurarea unui înalt nivel de control al frontierei. Aproximativ 2.000 km - frontiera cu Moldova, 681,3 km, Ucraina, 649,4 km, Marea Neagră, 193,5 km, și frontiera cu Serbia, 546,4 km - reprezintă frontiere externe ale Uniunii Europene. Astfel, asigurarea unui management adecvat al frontierei și introducerea unor tehnologii performante pentru securitatea frontierei reprezintă aspecte de interes nu numai pentru România, dar și pentru Uniunea Europeană.

3. Conceptul de management integrat al frontierei de stat

(12) Strategia națională se fundamentează pe analiza principalelor tendințe de evoluție a infracționalității transfrontaliere, precum și pe conceptul de management integrat al frontierei, dezvoltat pe baza prevederilor Catalogului Schengen "Controlul frontierelor externe, extrădarea și readmisia: Cele mai bune practici și recomandări", adaptate la condițiile din România. Principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei este Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat.

3.1. Necesitatea abordării integrate a managementului frontierei

(13) Securitatea integrată a frontierei vizează întărirea supravegherii și a controlului la frontieră, cu participarea tuturor instituțiilor cu competențe în acest domeniu, pe baza managementului participativ și a cooperării interinstituționale, naționale și internaționale. Aceasta presupune participarea activă la funcționarea SISF, prin folosirea judicioasă a pârghiilor juridice, organizaționale, relaționale, precum și a resurselor umane, tehnologice, informaționale, logistice, financiare și a altora asemenea. Securitatea integrată are la bază forma consultativă și deliberativă de fundamentare și luare a deciziilor, în cadrul organismului special constituit în acest scop, GIRMIFS.

(14) Necesitatea securității integrate a frontierei României este determinată de creșterea în amploare și complexitate a infracționalității transfrontaliere, pe direcția principală est-vest și direcțiile adiacente, dinspre sud și dinspre nord spre vest, de extinderea la nivel internațional a fenomenului criminalității organizate, de existența condițiilor favorizante ale acesteia, cum ar fi crize economice, conflicte sociale, etnice și religioase, precum și de proliferarea amenințărilor teroriste la adresa României. România, prin poziția sa în zona central-sud-est europeană, are un rol major în menținerea stabilității și securității în această zonă, necesar atât construcției și dezvoltării europene, cât și intereselor euroatlantice.

(15) Coordonarea unitară a sarcinilor ce revin autorităților cu atribuții la frontieră reprezintă un element cheie al aplicării corecte și coerente a modelului integrat de management al frontierei.

3.2. Situația actuală și progresele realizate în procesul de realizare a securității frontierei

(16) Odată cu adoptarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat în perioada 2004-2006, România a decis realizarea și implementarea SISF, ca principal instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei. La Reuniunea informală a miniștrilor justiției și a afacerilor interne ai Uniunii Europene desfășurată în perioada 20-22 septembrie 2006 la Tampere, Finlanda, la care au participat 60 de miniștri, precum și comisarul european pentru justiție, libertate și securitate, reprezentanți ai Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, ai Parlamentului European, ai Europol, ai Eurojust și ai Frontex, Sistemul românesc integrat pentru securitatea frontierei a fost apreciat ca fiind unul dintre cele mai moderne din întreaga lume, corespunzând în totalitate definiției și criteriilor aflate în dezbaterea Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene. Președinția finlandeză a propus adoptarea unei "strategii de management integrat al frontierei Uniunii Europene", care să acopere următoarele aspecte: controlul frontierei în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, investigarea criminalității transfrontaliere, modelul celor patru filtre/nivele, cooperarea, la nivel național și internațional, între autorități în domeniul managementului frontierei, asigurarea coordonării și a coerenței acțiunilor întreprinse de statele membre.

Pentru realizarea și implementarea SISF, respectiv a subsistemelor și subsistemelor integrate, Ministerul Administrației și Internelor a încheiat un contract cu o societate specializată - integratorul de sistem -, care are ca obligații elaborarea documentației de proiectare, asigurarea infrastructurii operative și de comunicații adecvate, realizarea/modernizarea sistemelor informatice și de comunicații, dotarea cu echipamente necesare activităților de supraveghere și control al trecerii frontierei, servicii suport pentru SISF. Integratorul de sistem are obligația integrării sistemelor și echipamentelor existente la nivelul autorităților românești cu atribuții în domeniul managementului frontierei precum și a celor ce vor fi achiziționate din fonduri publice, fonduri PHARE contractate sau în curs de contractare și din Facilitatea Schengen, urmărind evitarea oricăror suprapuneri de investiții.

3.3. Modelul celor patru filtre/niveluri

(17) Din perspectiva timpului și a locului de acțiune pentru combaterea infracționalității transfrontaliere, în special a imigrației ilegale, managementul integrat al frontierei cuprinde patru niveluri/filtre complementare:

a) activități desfășurate în terțe țări, în special în țările de origine și tranzit;

b) cooperarea internațională privind frontiera;

c) controlul și supravegherea frontierei de stat a României;

d) activități desfășurate în interiorul teritoriului național.

3.3.1. Filtrul I - Activități desfășurate în terțe țări, în special în țările de origine și de tranzit

(18) Filtrul I este proiectat pentru a asigura controlul la distanță al migrației ilegale și al altor forme de infracționalitate transfrontalieră și prezintă activitățile ce se desfășoară în țări terțe, mai ales în țările de origine și tranzit pentru migrația ilegală.

(19) Principalele instituții cu competențe în cadrul acestui filtru sunt:

a) Ministerul Afacerilor Externe - oficiile consulare ale României în străinătate și Direcția generală pentru afaceri consulare;

b) Ministerul Administrației și Internelor - atașații de afaceri interne și ofițerii de legătură;

c) Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului agenții economici care desfășoară activitatea de transport internațional de mărfuri și/sau de călători;

d) Ministerul Apărării - atașații apărării;

e) Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

(i) Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă;

(îi) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

(iii) Inspecția Muncii;

(iv) Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului;

f) Serviciul de Informații Externe.

(20) Pentru a preveni intrarea neautorizată pe teritoriul României și al statelor membre ale Uniunii Europene este foarte important ca documentele false sau falsificate să fie detectate atât la emiterea vizelor, cât și atunci când pasagerii sunt îmbarcați în mijloacele de transport pe cale aeriană, terestră sau maritimă. Aceasta înseamnă că se impune ca reprezentanțele consulare să efectueze o inspecție amănunțită a dosarelor cu solicitări de vize, iar transportatorii să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că persoanele transportate au documentele de călătorie adecvate. Acest proces include verificarea documentelor și interogarea bazelor de date conform art. 96 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, adoptată la Schengen la 19 iunie 1990, denumită în continuare Convenția Schengen.

(21) Prin prezenta Strategie națională sunt stabilite următoarele obiective în cadrul acestui filtru:

1. Adoptarea și implementarea procedurilor și politicii comune privind procesarea cererilor de viză în scopul facilitării călătoriilor/migrației legale, prin:

a) armonizarea legislației naționale cu procedurile Schengen;

b) adoptarea sistemului informatic național de procesare a cererilor de viză "Visa on-line", astfel încât acesta să fie compatibil cu viitorul sistem european de informare privind vizele, Visa Information System. Conectarea la sistem a tuturor punctelor de control la trecerea frontierei;

c) amenajarea consulatelor la standarde Schengen;

d) asigurarea dotărilor necesare detectării documentelor false și falsificate;

e) pregătirea personalului cu atribuții consulare pentru aplicarea procedurilor Uniunii Europene pentru procesarea cererilor de viză de scurtă ședere;

f) confecționarea și punerea în circulație a unui nou colant de viză care să respecte pe deplin specificațiile tehnice ale celui folosit de statele Uniunii Europene;

g) introducerea unei taxe unice de procesare a vizelor de scurtă ședere, armonizată cu acquis-ul Uniunii Europene în materie.

2. Întărirea rolului atașaților de afaceri interne, militari, pe probleme de muncă/ofițerilor de legătură în prevenirea migrației ilegale:

a) extinderea rețelei atașaților/ofițerilor de legătură în principalele țări de origine a migrației ilegale și în cele de tranzit;

b) intensificarea acțiunilor atașaților/ofițerilor de legătură pe linia schimbului de date și informații.

3. Creșterea rolului transportatorilor internaționali în prevenirea migrației ilegale.

4. Consolidarea procedurilor de reglementare a accesului lucrătorilor străini, prin derularea de acțiuni specifice pe teritoriul statelor terțe.

5. Instituirea unui sistem care să permită schimbul de date privind minorii cetățeni străini ce rămân pe teritoriul statului de origine și/sau intră pe teritoriul României, pentru a se monitoriza fenomenul, și instituirea unui mecanism prin care să se impună obligația întoarcerii (prin angajament) în statul de origine a străinilor din state terțe care au executat un contract de muncă pe teritoriul României.

6. Reglementarea cadrului instituțional și normativ prin care se realizează recrutarea și plasarea forței de muncă străine în România (modul de autorizare/funcționare a agenților privați), inclusiv prin instituirea obligației de informare cu privire la condițiile de viață și de muncă din România (similar obligației impuse prin art. 17 și 18 din Codul muncii) și de asigurare a unor condiții adecvate de cazare a străinilor pe teritoriul României.

7. Reglementarea modalității în care se realizează accesul cetățenilor din state terțe pe piața muncii din România în interesul statului român în baza vizei de lungă ședere pentru alte scopuri.

3.3.2. Filtrul II - Cooperarea internațională privind frontiera

(22) Filtrul II este proiectat să asigure o cooperare eficientă la frontieră între statele vecine, precum și între statele membre ale Uniunii Europene și alte state din zonă, luând în considerare faptul că un control efectiv la frontieră nu poate fi realizat numai de către un singur partener.

(23) Principalele instituții cu competențe specifice acestui filtru sunt:

a) Ministerul Integrării Europene;

b) Ministerul Afacerilor Externe;

c) Ministerul Administrației și Internelor:

(i) Direcția generală afaceri europene și relații internaționale;

(îi) Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, Unitatea Națională Europol, Biroul Național Interpol și Biroul SIRENE;

d) Autoritatea Națională a Vămilor;

e) Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

(i) Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă;

(îi) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

(iii) Inspecția Muncii;

(iv) Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului;

f) Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

(24) În ceea ce privește cooperarea internațională privind frontiera, acordurile cu statele vecine privind cooperarea în domeniul managementului frontierei sunt un instrument eficient pentru sporirea securității frontierei. Acest lucru poate fi realizat prin stabilirea unor mecanisme adecvate de lucru, ca, de exemplu, schimbul de informații, stabilirea unor canale de comunicare adecvate, puncte locale de contact, proceduri în caz de urgență și unui mod de acțiune obiectiv în cazul incidentelor, pentru a evita disputele politice și altele asemenea. Structuri de cooperare regională de-a lungul frontierelor externe sunt stabilite și în zona maritimă. Aceste inițiative reunesc toate țările din regiune.

(25) Obiectivele propuse în cadrul acestui filtru sunt:

1. Intensificarea cooperării bilaterale cu structurile similare din statele vecine în domeniul managementului frontierei comune.

2. Dezvoltarea cooperării regionale cu statele riverane la Marea Neagră.

3. Dezvoltarea cooperării regionale în bazinul fluviului Dunărea.

4. Dezvoltarea parteneriatului cu țările și regiunile de origine și tranzit.

5. Actualizarea/încheierea de noi acorduri de readmisie, pe baza consultării permanente cu statele membre ale Uniunii Europene și cu statele de pe lista negativă a Uniunii Europene.

6. Consolidarea cooperării regionale privind dezvoltarea pieței muncii transfrontaliere.

3.3.3. Filtrul III - Controlul și supravegherea frontierei de stat a României

(26) Activitățile desfășurate în acest filtru au în vedere asigurarea controlului frontierei, așa cum este acesta prevăzut în Regulamentul (EC) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulații a persoanelor peste frontiere, Codul frontierelor Schengen. Filtrul III asigură o stare de fapt adecvată la frontieră, precum și respectarea prevederilor legale.

(27) Principalele instituții cu competențe specifice acestui filtru sunt:

a) Ministerul Administrației și Internelor:

(i) Poliția de Frontieră Română;

(îi) Oficiul Național pentru Refugiați;

b) Autoritatea Națională a Vămilor;

c) Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

d) Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;

e) Ministerul Sănătății Publice;

f) Ministerul Apărării;

g) Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;

h) Garda Națională de Mediu.

(28) Controlul frontierei constă în:

1. controlul trecerii frontierei - reprezintă controalele efectuate la punctele de trecere a frontierei pentru a garanta că persoanele și obiectele pe care acestea le posedă, precum și mijloacele de transport pot fi autorizate să între pe teritoriul statelor membre sau pot fi autorizate să le părăsească;

2. supravegherea frontierei - reprezintă supravegherea frontierei între punctele de trecere a frontierei și supravegherea punctelor de trecere a frontierei în afara orarului de funcționare, pentru a preveni ca persoanele să evite controalele trecerii frontierei,

și se bazează pe analiza riscurilor pentru securitatea internă și a amenințărilor care pot afecta securitatea frontierei.

(29) În această privință, autoritățile cu competențe în acest filtru acționează consecvent pentru adoptarea și implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea securității interne și pentru prevenirea și combaterea infracționalității transfrontaliere, o importanță deosebită fiind acordată frontierei externe. Controlul trecerii frontierei și supravegherea frontierei vor fi desfășurate într-o manieră profesională, astfel încât să respecte în totalitate demnitatea umană, măsurile adoptate fiind proporționale cu obiectivele urmărite.

(30) Obiective:

1. Armonizarea continuă a cadrului legal și procedural, în concordanță cu acquis-ul Schengen.

2. Asigurarea cu personal suficient, cu un nivel ridicat de profesionalism, bazat pe pregătire de bază, competențe tehnice, lingvistice, manageriale.

3. Perfecționarea cooperării și colaborării interinstituționale în domeniul managementului funcțional al frontierei.

4. Dezvoltarea analizei de risc în vederea sprijinirii eficiente a luptei împotriva infracționalității transfrontaliere, inclusiv a contrabandei.

5. Asigurarea infrastructurii, a sediilor, separarea fluxurilor de pasageri, facilități portuare, infrastructură de comunicații, conforme cerințelor Schengen, în punctele de trecere a frontierei.

6. Asigurarea echipamentului adecvat tipului de frontieră și situației operative, necesar desfășurării acțiunilor de supraveghere și control, conform cerințelor Schengen.

7. Realizarea sau modernizarea, după caz, a sistemelor de comunicații și informatice compatibile și interoperabile cu sistemele existente la nivel european.

8. Realizarea Sistemului de supraveghere și observare la Marea Neagră - SCOMAR și asigurarea interconectării și interoperabilității cu sistemele de supraveghere la Marea Neagră implementate de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, VTS/AIS, Ministerul Apărării și de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit.

9. Realizarea Sistemului integrat de supraveghere a traficului de nave pe Dunăre și în Delta Dunării - SCOD și asigurarea interconectării și interoperabilității cu sistemul de supraveghere la Dunăre RO-RIS, dezvoltat de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

3.3.4. Filtrul IV - Activități desfășurate în interiorul teritoriului național

(31) Filtrul IV asigură, pe de-o parte, suportul necesar pentru operațiunile de control și supraveghere realizate la frontieră și, pe de altă parte, măsurile compensatorii necesar a fi adoptate în momentul în care se va renunța la controalele efectuate la frontierele interne ale Uniunii Europene.

(32) Principalele instituții cu competențe specifice acestui filtru sunt:

a) Ministerul Administrației și Internelor:

(i) Poliția Română;

(îi) Jandarmeria Română;

(iii) Autoritatea pentru Străini;

(iv) Oficiul Național pentru Refugiați;

(v) Direcția generală de pașapoarte;

(vi) Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor;

(vii) Poliția de Frontieră Română;

(viii) Centrul Național pentru Administrarea Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor;

(ix) Direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor;

(x) Unitatea Specială de Aviație;

b) Ministerul Justiției;

c) Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

(i) Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă;

(îi) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;

(iii) Inspecția Muncii;

(iv) Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului;

d) Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației;

e) Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului;

f) Ministerul Sănătății Publice;

g) Serviciul de Telecomunicații Speciale;

h) Serviciul Român de Informații;

i) Autoritatea Națională a Vămilor;

j) Garda Națională de Mediu;

k) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

(33) În cadrul măsurilor pentru prevenirea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere un rol important îl are și Autoritatea pentru Străini, prin procesul de avizare a cererilor de viză de lungă ședere, precum și a celor de scurtă ședere pentru cetățenii statelor cu potențial migrator; aceste măsuri se continuă și pe teritoriul național, prin îmbunătățirea acțiunilor de căutare, a controlului și a supravegherii bazate pe informații, în conformitate cu legislația națională, iar acolo unde este posibil, pe baza acordurilor de cooperare polițienească, conform art. 39 alin. (4) și (5) al Convenției Schengen, sau în temeiul altor acorduri internaționale la care România este parte.

De asemenea, Oficiul pentru Migrația Forței de Muncă, prin activitatea sa, contribuie la realizarea măsurilor pentru prevenirea migrației ilegale, prin acordarea avizelor necesare obținerii vizelor de lungă ședere pentru angajare în muncă și, ulterior, a permiselor de muncă pentru cetățenii statelor cu potențial migrator, precum și prin sancționarea angajatorilor care au încadrat străini fără respectarea legislației în materie.

(34) Pentru filtrul IV, Strategia națională stabilește următoarele obiective:

1. Perfecționarea cadrului legal, în scopul prevenirii și combaterii migrației ilegale și a infracționalității trans-frontaliere.

2. Realizarea, modernizarea și interconectarea, după caz, a sistemelor de comunicații și informatice.

3. Asigurarea construcției instituționale și a resurselor umane adecvate, din punct de vedere cantitativ și calitativ.

4. Integrarea datelor biometrice în documentele de călătorie, în scopul creșterii gradului de securitate al acestora, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

5. Asigurarea infrastructurii corespunzătoare și dotarea cu echipament adecvat desfășurării activităților specifice acestui filtru.

6. Dezvoltarea cooperării interinstituționale pe teritoriul național prin:

a) îmbunătățirea schimbului de date și informații între autoritățile cu atribuții la frontieră;

b) sprijinul reciproc și desfășurarea de acțiuni comune de către autoritățile cu atribuții la frontieră, precum și de către cele cu atribuții privind gestionarea și controlul încadrării în muncă a străinilor pe teritoriul României.

7. Utilizarea cadrului de cooperare asigurat de Sistemul național de prevenire și combatere a terorismului, pentru obținerea complementarității și/sau a congruenței între măsurile adoptate pe linia asigurării securității frontierei și cele în materie de prevenire și combatere a terorismului.

8. Combaterea corupției în rândul personalului instituțiilor naționale cu atribuții în domeniul managementului frontierei.

9. Instituirea unui control specific la frontieră pentru cetățenii străini din țări terțe care intră în scop de muncă pe teritoriul României și/sau cu statut de detașat, precum și unul la reîntoarcerea în țara de origine.

10. Reglementarea modului de acces al cetățenilor din state terțe care au obținut un drept de ședere pe teritoriul statelor membre și care urmează să aibă acces liber pe piața muncii din România.

11. Stabilirea unui cadru coercitiv aplicabil în cazul prezentării de documente false în vederea obținerii dreptului de ședere în scop de muncă pe teritoriul României.

12. Creșterea rolului OMFM în activitatea de verificare a procedurilor care conduc la obținerea dreptului de muncă al străinilor din state terțe și cooperare ulterioară mai ales în ceea ce privește reglementarea statutului străinilor detașați pe teritoriul României.

13. Introducerea obligativităților întocmirii contractului de muncă, alături de cel în limba română, și în limba statului de origine, în vederea asigurării unei informări complete a străinului cu privire la drepturile și obligațiile ce decurg din contractul de muncă.

4. Sistemul integrat pentru securitatea frontierei de stat

4.1. Concept

(35) SISF reprezintă principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei de stat a României. Prin natura sa, SISF face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - și are în componență multiple subsisteme autonome complexe, aflate în strânsă interrelaționare, diferite din punct de vedere tehnologic, contextual, operațional, geografic și al cadrului conceptual. Realizarea acestuia constituie o prioritate a României, prin prisma asigurării securității propriilor frontiere și a frontierei externe a Uniunii Europene, în perspectiva integrării în zona europeană de libertate, securitate și justiție. Prin prisma aderării la Uniunea Europeană, realizarea SISF este un angajament asumat prin Planul de Acțiune Schengen, revizuit 2006.

(36) Adecvat modelului integrat de securitate a frontierei dezvoltat de Catalogul Schengen "Controlul frontierelor externe, extrădarea și readmisia: Cele mai bune practici și recomandări", SISF are în vedere, într-un concept unitar, toate cele 4 filtre complementare, ce reunesc activitățile desfășurate de toate instituțiile naționale cu atribuții în domeniul managementului integrat al frontierei.

(37) În aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen, pentru implementarea recomandărilor Comisiei Europene și a măsurilor cuprinse în Planul de Acțiune Schengen, revizuit 2006, SISF presupune modernizarea infrastructurii și a echipamentelor la frontieră, la nivelul tuturor structurilor Poliției de Frontieră Române, urmărind astfel asigurarea unui înalt nivel de securitate a frontierei externe a Uniunii Europene.

(38) SISF are următoarele componente și subsisteme, între care există strânse legături de interdependență și intercondiționare:

a) componenta operativă: subsistemul legislativ; subsistemul resurselor umane; subsistemul procedurilor operaționale;

b) componenta tehnică: subsistemul infrastructură: subsistemul supraveghere a frontierei; subsistemul control al trecerii frontierei; subsistemul IT, subsistemul de radiocomunicații mobile, subsistemul comunicații fixe, subsistemul comunicații voce și date; subsistemul mobilitate; subsistemul suport logistic integrat.

Pentru succesul de ansamblu al misiunilor de supraveghere și control al trecerii frontierei se impune asigurarea armonizării depline, conceptuale, acționale și temporale, a acestor componente.

4.2. Componenta operativă a SISF

(39) Componenta operativă cuprinde cadrul legislativ ce reglementează funcționarea SISF, personalul suficient și adecvat pregătit pentru operarea și întreținerea SISF, precum și ansamblul procedurilor aplicate în cadrul activităților specifice asigurării securității frontierei.

(40) Obiective:

1. Elaborarea proiectelor de acte normative care să asigure cadrul legal pentru realizarea și funcționarea SISF.

2. Asigurarea cu personal adecvat situației frontierei, special pregătit, capabil să își îndeplinească sarcinile în toate condițiile.

3. Perfecționarea cadrului procedural în conformitate cu cerințele Schengen.

4.3. Componenta tehnică a SISF

(41) Obiectiv: Realizarea și implementarea subsistemelor SISF:

a) infrastructură;

b) supraveghere a frontierei;

c) control al trecerii frontierei;

d) IT;

e) radiocomunicații mobile;

f) comunicații fixe;

g) comunicații voce și date;

h) mobilitate;

i) suport logistic integrat.

4.3.1. Subsistemul infrastructură

(42) Realizarea acestui subsistem vizează:

a) activități investiționale în infrastructura operativă, clădirile structurilor Poliției de Frontieră Române, ce constau în construirea de clădiri noi, precum și în reabilitarea și/sau extinderea clădirilor existente;

b) activități de construcție a infrastructurii de comunicații, cum ar fi turnuri, stâlpi și antene. În măsura posibilului, echipamentele vor fi instalate pe amplasamentele existente, turnuri, clădiri înalte, iar dacă nu este posibil, vor fi construite noi turnuri.

4.3.2. Subsistemul supraveghere a frontierei

(43) Subsistemul supraveghere a frontierei asigură observarea și acțiunile specifice frontierei prin aplicarea unor tehnologii bazate pe senzori, radare sau o combinație a acestora. Informațiile de la senzori sunt transmise centrelor de control prin utilizarea subsistemelor de comunicații și sunt procesate de subsistemul IT. Supravegherea la frontieră se bazează pe platforme mobile, precum și pe platforme fixe.

4.3.2.1. Frontiera verde

(44) Supravegherea fixă se bazează, în principal, pe un ansamblu de echipamente de vedere pe timp de zi și de noapte, inclusiv radare de detecție a persoanelor, montate pe piloni, în principal la sediile punctelor și sectoarelor Poliției de Frontieră Române și pe alte direcții de supravegheat.

(45) Supravegherea mobilă se bazează pe vehicule cu echipamente integrate de supraveghere. Aceste vehicule sunt echipate cu echipamente fixe de vedere pe timp de noapte ce vor fi integrate în SISF. Supravegherea mobilă cu elicoptere este asigurată de structurile de aviație ale Ministerului Administrației și Internelor. Elicopterele sunt dotate cu echipamente speciale: proiectoare, sisteme de vizualizare în infraroșu pe timp de noapte, camere video cu înregistrare și transmitere în timp real de imagini, tip FLIR, gigafoane și altele asemenea. Mijloacele rapide de comunicare de la bord asigură coordonarea acțiunilor patrulelor de poliție de frontieră, în condiții de reducere a riscului unor confruntări directe cu infractorii.

4.3.2.2. Frontiera albastră

(46) Se referă la:

a) Pentru supravegherea apelor maritime interioare, mării teritoriale, zonei contigue și zonei economice exclusive ale României va fi utilizat un sistem integrat de supraveghere și control al traficului de nave de la Marea Neagră, denumit SCOMAR, ce va include:

(i) stațiile de senzori de coastă;

(îi) infrastructura de comunicații;

(iii) Centrul de comandă și control;

(iv) unitățile de intervenție navale, terestre și aeriene.

SCOMAR schimbă informații de supraveghere și tactice prin interconectarea cu sistemele similare ale instituțiilor de cooperare din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, VTS/AIS, Ministerului Apărării și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și cu sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit și asigură următoarele funcții:

(i) detectarea și identificarea țintelor prin senzori radar și optoelectronici;

(îi) transportul și fuziunea informațiilor în Centrul de comandă și control;

(iii) transmiterea dispozițiilor către unitățile proprii de intervenție terestre, navale sau aeriene.

b) La frontiera fluvială va fi utilizat un sistem integrat de supraveghere a traficului de nave pe Dunăre și în Delta Dunării, denumit SCOD, ce va fi format din următoarele componente:

(i) stații de senzori pe cursul fluviului;

(îi) infrastructură de comunicații;

(iii) centre de comandă și control;

(iv) unități de intervenție navale, terestre și aeriene.

SCOD va fi integrat cu Sistemul de management al traficului de nave pe Dunăre RO-RIS, realizat de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, atât prin preluarea în timp real a datelor de trafic ale navelor comerciale procesate în acest sistem, cât și prin folosirea în comun a resurselor tehnice disponibile.

4.3.3. Subsistemul control al trecerii frontierei

(47) Asigură efectuarea controlului la trecerea frontierei asupra persoanelor și a bunurilor pe care acestea le posedă, precum și asupra mijloacelor de transport, inclusiv controlul mobil în punctele de trecere a frontierei portuare, feroviare și în zona de competență a Poliției de Frontieră Române. Integrează cititoarele fixe și mobile de documente - sistemul LPR pentru captarea numerelor de pe plăcuțele de înmatriculare, precum și echipamentele pentru detectarea drogurilor, a substanțelor explozive și radioactive, echipamentele pentru detectarea documentelor falsificate ori contrafăcute, sisteme pentru detectarea persoanelor și bunurilor de contrabandă ascunse în diverse vehicule de transport, cititor de amprente, sistemul de recunoaștere facială. Acest subsistem se va interfața cu componentele subsistemului IT.

4.3.4. Subsistemul IT

(48) Va fi un sistem on-line disponibil tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniul managementului frontierei, bazat pe standardele sistemelor deschise, pentru realizarea interconexiunii cu sistemele IT folosite de aceste instituții, precum și cu sistemele IT internaționale, de exemplu: VIS, SIS, EURODAC, Interpol, Europol, AFIS, sistemul de informații despre pasageri în aeroporturi. În cadrul acestui subsistem al SISF, un rol important îl are Sistemul IT on-line al Poliției de Frontieră Române, ce permite colectarea, procesarea, transferul, stocarea, consultarea în timp real a informațiilor necesare pentru un management corespunzător al frontierei, interconectarea și schimbul de date securizat cu sistemele informatice ale instituțiilor implicate în asigurarea și menținerea ordinii publice și siguranței naționale. Sistemul IT al Poliției de Frontieră Române sprijină instituțiile în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, atunci când acest lucru este relevant pentru combaterea infracționalității transfrontaliere, a migrației ilegale sau pentru descoperirea persoanelor și a bunurilor date în urmărire - de exemplu, permite accesul la informațiile existente în Sistemul Informatic Național de Semnalări, compatibil SIS II, pentru verificări în cazul controalelor obișnuite, al controalelor de trecere a frontierei și al altora asemenea -, oferind atât nivelurilor de comandă, cât și celor de execuție informațiile necesare pentru buna gestionare a evenimentelor privitoare la controlul și supravegherea frontierei de stat a României.

4.3.5. Subsistemul comunicații voce și date

(49) Asigură infrastructura necesară pentru realizarea rețelei de arie largă, WAN, și a rețelelor locale, LAN, și facilitează derularea traficului de voce și date dintre utilizatorii SISF.

4.3.6. Subsistemul radiocomunicații mobile

(50) Acest subsistem asigură suportul pentru realizarea schimbului de informații (voce și date) dintre elementele operative mobile, precum și dintre acestea și centrele de comandă și control. Serviciile de comunicații mobile sunt atât analogice, în gamele de frecvență VHF și HF, pentru unitățile de mobilitate navală, cât și digitale, de tip PMR, Professional Mobile Radio-comunications, în standard TETRA. Ca o particularitate, subsistemul PMR în standard TETRA va asigura nevoile de comunicații pentru toate instituțiile cu atribuții la frontieră, zona de acoperire radioelectrică urmând să fie asigurată în toată aria geografică a județelor de frontieră și urmând a se asigura interoperabilitatea la nivel național în cadrul platformei unice de radiocomunicații TETRA.

4.3.7. Subsistemul comunicații fixe

(51) Subsistemul comunicații fixe asigură infrastructura de transport de bandă largă necesară pentru schimbul de informații dintre locațiile fixe. Acesta reprezintă suportul pentru realizarea comunicațiilor de voce, pentru transferul de date necesare aplicațiilor informatice, precum și infrastructura necesară subsistemului radiocomunicații mobile.

4.3.8. Subsistemul mobilitate

(52) Descrie platforma terestră-navală-aeriană ce va fi utilizată pentru sistemul de securitate a frontierei și include toate mijloacele de transport ce sunt destinate pentru operațiuni de supraveghere și intervenție la frontiera de stat. Astfel, se asigură supravegherea și patrularea, transportul forțelor și al echipamentelor pentru intervenție, transportul operațional între diferitele structuri operaționale și transporturile logistice pentru aprovizionare și mentenanță. Subsistemul are drept componente mobilitatea terestră, navală și aeriană.

4.3.9. Subsistemul suport logistic integrat

(53) Este compus din toate activitățile destinate suportului sistemului în întreaga perioadă a ciclului de viață al acestuia. Include activități de instruire, documentare, piese de schimb, mentenanță, precum și un suport centralizat ce permite operarea SISF 24 de ore din 24.

5. Finanțare

(54) Fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor prezentei strategii naționale se planifică în bugetele proprii de către fiecare dintre instituțiile cu atribuții în domeniu, în raport cu prioritățile, resursele disponibile și în mod corelat cu etapele de realizare a sistemului de management integrat, în condițiile legii.

(55) Sursele de finanțare pentru implementarea Strategiei naționale pot fi:

a) fonduri de la bugetul de stat;

b) fonduri comunitare, în cadrul proiectelor de asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene;

c) fonduri rezultate din cofinanțarea asigurată de statul român, împreună cu statele Uniunii Europene;

d) credite externe garantate de Guvernul României;

e) fonduri alocate prin Facilitatea Schengen;

f) credite externe care nu implică garanții guvernamentale;

g) donații și sponsorizări oferite/acceptate în condițiile legii;

h) alte surse.

(56) În ceea ce privește Facilitatea Schengen, conform documentelor încheiate în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, României îi va fi alocată suma de 559,8 milioane euro pentru punerea în aplicare a aquis-ului Schengen și a controlului frontierelor și pentru a sprijini îmbunătățirea fluxurilor de numerar în cadrul bugetului național. Cel puțin 50%, adică 279,9 milioane euro, din aceste fonduri vor fi utilizate pentru îndeplinirea obligației de a finanța acțiuni la noile frontiere externe ale Uniunii Europene, pentru punerea în aplicare a aquis-ului Schengen și a controalelor la frontiera externă.

(57) SISF va fi realizat prin intermediul contractului încheiat cu integratorul de sistem, prin proiecte PHARE și proiecte cu finanțare națională, care sunt complementare. În ceea ce privește contractul de realizare și implementare a SISF, livrările sunt adaptate astfel încât să nu existe nicio suprapunere cu proiectele PHARE. Echipamentele achiziționate prin finanțare PHARE sunt integrate în sistem ca EFG (echipamente furnizate de Guvern), potrivit unei metodologii precise, prevăzută în documentele contractuale.

6. Implementare și evaluare

(58) Implementarea efectivă a Strategiei naționale revine fiecăreia dintre instituțiile cu atribuții în domeniu, în părțile ce le privesc. Șefii instituțiilor au obligația de a întreprinde măsurile ce se impun și răspund de îndeplinirea obiectivelor ce le revin din prezenta strategie. La îndeplinirea obiectivelor Strategiei naționale pot participa și alte instituții ale statului, precum și organizații neguvernamentale, care cooperează potrivit competențelor și în condițiile legii. Monitorizarea implementării Strategiei naționale revine GIRMIFS, prin secretariatul acestuia.

(59) Documentele de implementare a Strategiei naționale sunt Planul de acțiune și Planul unic multianual de investiții pentru securitatea frontierei. În baza prevederilor Planului de acțiune și în scopul realizării acestuia, ministerele/instituțiile cu atribuții la frontieră potrivit legii vor elabora programe sectoriale proprii. Resursele financiare necesare realizării acțiunilor privind investițiile pentru securitatea frontierei sunt cele prevăzute în Planul unic multianual de investiții pentru securitatea frontierei.

(60) În procesul de implementare a Strategiei naționale se vor avea în vedere următoarele aspecte:

a) corelarea acțiunilor cuprinse în planificările sectoriale proprii fiecărei instituții cu cele prevăzute de Strategia națională;

b) stabilirea priorităților instituțiilor cu atribuții la frontieră în domeniul managementului frontierei și concordanța acestora cu obiectivele generale ale GIRMIFS;

c) alocarea fondurilor adecvate pentru finanțarea programelor de dotare cu mijloace și echipamente performante destinate securității frontierei, pentru încadrarea și pregătirea personalului, precum și pentru modernizarea infrastructurii;

d) monitorizarea și evaluarea permanentă a stadiului acțiunilor prevăzute în documentele de implementare a Strategiei naționale.

(61) Evaluarea într-o manieră unitară a implementării Strategiei naționale este esențială pentru asigurarea coerenței măsurilor adoptate la nivelul tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, evitarea suprapunerilor și paralelismelor între instituțiile cu atribuții la frontieră și pentru eliminarea disfuncționalităților apărute în procesul de implementare a Strategiei naționale.

(62) Evaluarea și analiza stadiului îndeplinirii obiectivelor Strategiei naționale se realizează în cadrul ședințelor de lucru ale GIRMIFS, după metodologia și la termenele prevăzute în acest sens, pe bază de rapoarte periodice. Sarcina elaborării rapoartelor cu privire la stadiul îndeplinirii obiectivelor Strategiei naționale revine secretariatului GIRMIFS, care asigură evidența și comunicarea spre executare către autoritățile abilitate a tuturor deciziilor și măsurilor adoptate în cadrul acestor ședințe, precum și a modului de îndeplinire a acestora.

(63) Un instrument important de raportare îl constituie raportul anual de implementare al Strategiei naționale, document care sintetizează gradul de îndeplinire a obiectivelor asumate.

(64) Prezenta strategie națională reflectă intenții și acțiuni, proceduri și etape progresive ce vor fi urmărite cu consecvență, chiar dacă, într-o lume dinamică, aflată în permanentă schimbare, pot să apară evoluții care să necesite reconsiderări temporare. Pornind de la concluzia că obiectivele Strategiei naționale sunt nu numai dezirabile, ci și sustenabile, precum și de la faptul că instituțiile care realizează managementul integrat al frontierei dispun de un capital uman apt de performanță, implementarea Strategiei naționale va asigura condițiile necesare pentru accederea României la spațiul Schengen.

____________