Decizia nr. 255/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 335 din 29 noiembrie 2005

privind aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 55/2005

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 17/2002

privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere, excepție ridicată de Societatea Comercială "Geotur" - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 3.836/RCA/2006 al Tribunalului Neamț - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 13 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 3.836/RCA/2006, Tribunalul Neamț - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 335/2005 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Geotur" - S.R.L. din Iași.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile

Legii nr. 335/2005

intră în conflict cu

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , deoarece se instituie o sancțiune în sarcina societății comerciale, în condițiile în care fapta contravențională nu-i este imputabilă, deoarece a fost săvârșită de o altă persoană, și anume conducătorul auto.

Tribunalul Neamț - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că dispozițiile

Legii nr. 335/2005

sunt constituționale, nefiind de natură să îngrădească drepturi sau libertăți fundamentale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția este inadmisibilă, deoarece "autorul excepției nu face o veritabilă critică de neconstituționalitate - problemele pe care le ridică fiind de aplicare și interpretare a legii, chestiune ce ține exclusiv de competența instanțelor de judecată".

Avocatul Poporului arată că autorul excepției nu a indicat niciun text din Legea fundamentală pretins încălcat, situație în care instanța de control constituțional nu se poate pronunța asupra excepției ridicate, deoarece s-ar substitui părții în ceea ce privește invocarea motivului de neconstituționalitate, exercitând astfel, din oficiu, controlul de constituționalitate a textului de lege criticat. În acest sens se invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

Legii nr. 335 din 29 noiembrie 2005

privind aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 55/2005

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 17/2002

privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.101 din 7 decembrie 2005.

Analizând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, Curtea constată că autorul acesteia nu a indicat vreun text constituțional considerat a fi fost încălcat, limitându-se să arate că dispoziția criticată încalcă prevederile

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 .

În consecință, în cauză, Curtea nu poate reține ca reprezentând motivări în drept ale excepției de neconstituționalitate referirile autorului excepției făcute cu privire la încălcarea

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 . În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit de principiu că, potrivit dispozițiilor

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate, ceea ce implică, în mod necesar, invocarea unui temei constituțional pentru contestarea legitimității constituționale a prevederii ce face obiectul sesizării. De asemenea, Curtea a stabilit că nu se poate substitui autorului sesizării în ceea ce privește invocarea unui anume motiv de neconstituționalitate, altminteri, în cadrul procedurii de soluționare a excepțiilor de neconstituționalitate, controlul Curții Constituționale ar însemna să se exercite nu la sesizare, ci din oficiu, ceea ce contravine prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, care se referă în mod expres la excepțiile ridicate în fața instanțelor judecătorești. În acest sens, menționăm, de exemplu,

Decizia Curții Constituționale nr. 5 din 3 februarie 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 22 aprilie 1998, în care se face trimitere și la deciziile Curții nr. 338 din 18 iulie 1997 și nr. 392 din 15 octombrie 1997, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 21 iulie 1997 și, respectiv, nr. 299 din 4 noiembrie 1997.

Totodată, invocarea de către autorul excepției a încălcării dispozițiilor

Ordonanței Guvernului nr. 2/2001

nu are relevanță cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor de lege criticate, întrucât această încălcare, chiar dacă ar fi reală, nu ar putea constitui un temei de neconstitu-ționalitate, ci, cel mult, eventual ar avea semnificația existenței unor necorelări din legislație, a căror înlăturare nu este de resortul justiției constituționale, ci este de competența exclusivă a autorității legiuitoare.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Legii nr. 335 din 29 noiembrie 2005

privind aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 55/2005

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 17/2002

privind stabilirea perioadelor de conducere și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere, excepție ridicată de Societatea Comercială "Geotur" - S.R.L. din Iași în Dosarul nr. 3.836/RCA/2006 al Tribunalului Neamț - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2007.