Procedura din 15 iunie 2007

1. Creanțele reprezentând impozite, taxe și alte venituri cuvenite bugetului de stat și/sau creanțele reprezentând contribuții sociale administrate de Ministerul Economiei și Finanțelor, denumite în continuare creanțe fiscale, se pot stinge prin dare în plată.

2. Procedura de dare în plată prevăzută la pct. 1 constă în cedarea de către debitorul persoană juridică, în schimbul obligațiilor sale restante față de creditorul fiscal, a unui bun imobil, care trece din proprietatea sa în proprietatea publică a statului ca urmare a unei solicitări de preluare în administrare.

3. Procedura prevăzută la pct. 2 se aplică și în situația în care executarea silită este suspendată, potrivit legii.

4. Debitorul persoană juridică, proprietar al unor bunuri imobile, poate cere organului fiscal competent la care acesta este înregistrat fiscal stingerea unor creanțe fiscale prin darea în plată a acestor bunuri.

5. Cererea debitorului, conform modelului din anexa nr. 2, se poate depune în scris la organul fiscal competent, inclusiv la direcția regională vamală, începând cu ziua imediat următoare scadenței, inclusiv în perioada în care s-a început executarea silită asupra bunurilor imobile pentru care se solicită darea în plată. De asemenea, cererea poate fi depusă în perioada în care poate avea loc reluarea procedurii de valorificare în condițiile

art. 163 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și în perioada în care executarea silită este suspendată ca urmare a aprobării unei înlesniri la plata obligațiilor fiscale.

6. Cererea debitorului va cuprinde în mod obligatoriu date referitoare la:

a) denumirea și sediul debitorului;

b) codul de înregistrare fiscală, precum și alte date de identificare a debitorului;

c) structura capitalului social, a asociaților ori a acționariatului, după caz;

d) volumul și natura creanțelor fiscale, pe bugete, din care, pe debite principale și accesorii;

e) titlurile executorii în temeiul cărora sunt urmărite prin executare silită bunurile imobile care fac obiectul cererii, dacă este cazul;

f) bunurile imobile, pentru care se solicită trecerea în proprietatea publică a statului, denumirea, datele de identificare a acestora, precum și o scurtă descriere;

g) mențiunea debitorului referitoare la taxarea sau scutirea cu/de TVA a operațiunii de transfer al proprietății bunului imobil prin dare în plată, în conformitate cu art. 126 alin. (1),

art. 141 alin. (2) lit. f) și alin. (3) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

h) mențiunea cu privire la actele doveditoare ale dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile respective;

i) acordul expres al debitorului privind prețul de evaluare al bunurilor imobile, stabilit prin servicii prestate de organe sau de persoane specializate, în conformitate cu prevederile

art. 143 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , republicată, cu modificările și completările ulterioare;

j) valoarea de inventar a bunurilor imobile, evidențiată în contabilitate, reevaluată în conformitate cu ultimele reglementări legale în vigoare;

k) mențiunea debitorului că a luat cunoștință despre prevederile legale cuprinse în prezentul ordin, în sensul că stingerea creanței fiscale se va face cu valoarea determinată potrivit pct. 26;

l) mențiunea debitorului că bunurile imobile nu sunt grevate de drepturi reale și de alte sarcini și că nu fac obiectul unor cereri privind retrocedarea proprietății sau al altor litigii, cu precizarea documentelor doveditoare;

m) mențiunea debitorului că bunurile imobile nu sunt aduse ca aport în cadrul unei asocieri în participațiune, aport la capitalul social al unei societăți comerciale și/sau nu sunt închiriate, concesionate, arendate;

n) mențiunea debitorului că pe numele său nu există cereri sau nu a fost deschisă procedura insolvenței;

o) acceptul debitorului cu privire la compensarea diferenței, potrivit legii, în cazul în care valoarea bunului imobil, determinată potrivit pct. 26, este mai mare decât creanța fiscală pentru care se solicită stingerea prin dare în plată;

p) semnătura reprezentantului legal al debitorului persoană juridică, precum și ștampila acestuia.

7. La cerere se anexează:

a) copii legalizate de pe actele care atestă dreptul de proprietate al debitorului asupra bunurilor imobile pentru care acesta solicită trecerea în proprietatea publică a statului;

b) extras de carte funciară, în original, emis în condițiile legii, la data depunerii cererii, de Biroul de carte funciară din cadrul oficiului de cadastru și publicitate imobiliară în a cărui rază teritorială se află bunul imobil, din care să rezulte că acesta nu este grevat de drepturi reale și de alte sarcini;

c) raportul de evaluare întocmit de un expert privind bunurile imobile care fac obiectul dării în plată;

d) documentul emis de instituțiile abilitate, din care să rezulte că bunurile imobile nu fac obiectul unor cereri privind retrocedarea proprietății sau al altor litigii;

e) copii de pe fișa mijlocului fix și de pe balanța analitică a mijloacelor fixe;

f) certificat constatator eliberat de oficiul registrului comerțului, din care să rezulte că pe numele debitorului nu sunt înscrise mențiuni cu privire la declararea stării de insolvență;

g) acordul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse ori al Ministerului Sănătății Publice, după caz, referitor la stingerea prin dare în plată a contribuțiilor sociale care se fac venit la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale ori bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, după caz;

h) acordul Ministerului Economiei și Finanțelor privind stingerea creanțelor bugetului de stat, în cazul în care bunurile imobile sunt solicitate a fi preluate în administrare de instituții publice, altele decât Ministerul Economiei și Finanțelor, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Națională a Vămilor și unitățile din subordinea acestora;

i) declarație pe propria răspundere din care să rezulte că bunurile imobile nu sunt aduse ca aport în cadrul unei asocieri în participațiune, aport la capitalul social al unei societăți comerciale și/sau nu sunt închiriate ori concesionate, închiriate, arendate;

j) declarație pe propria răspundere din care să rezulte că pe numele debitorului nu există cereri sau nu a fost deschisă procedura insolvenței;

k) declarație pe propria răspundere, potrivit căreia bunurile imobile nu sunt grevate de drepturi reale și de alte sarcini și că nu fac obiectul unor cereri privind retrocedarea proprietății;

l) declarație pe propria răspundere din care să rezulte că la data depunerii cererii bunurile imobile care fac obiectul solicitării de dare în plată sunt proprietate a debitorului.

8. (1) Organul fiscal competent, inclusiv direcția regională vamală, va analiza documentația prezentată și va asigura existența în dosar a tuturor documentelor prevăzute de lege, precum și a corelațiilor dintre datele cuprinse în aceasta.

(2) După verificarea documentației, organul fiscal competent, inclusiv direcția regională vamală, va transmite direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, Direcției generale de administrare a marilor contribuabili sau Autorității Naționale a Vămilor, după caz, cererea împreună cu documentația în susținerea acesteia, depuse de debitor, însoțite de următoarele documente:

a) înscrisul prin care, de comun acord cu debitorul, s-a stabilit valoarea, determinată potrivit pct. 26, la care se va realiza darea în plată;

b) solicitarea privind preluarea în administrare a imobilului respectiv, avizată de ordonatorul principal de credite, însoțită de un referat întocmit de instituția publică solicitantă, potrivit modelului din anexa nr. 1, în cazul în care aceasta a fost depusă la organul fiscal competent, inclusiv la direcția regională vamală. În cazul în care solicitantul preluării în administrare a bunurilor imobile este un consiliu local, solicitarea va fi avizată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

c) copiile certificate de pe titlurile executorii și, dacă este cazul, de pe celelalte acte de executare silită privind bunurile imobile care fac obiectul cererii;

d) raportul de evaluare întocmit de organe și persoane specializate, în conformitate cu

art. 143 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , republicată, cu modificările și completările ulterioare;

e) referatul organului fiscal competent sau al direcției regionale vamale, după caz, conform modelului din anexa nr. 3, care să cuprindă informațiile referitoare la debitor și la bunurile imobile care pot face obiectul dării în plată, cuprinse în cererea debitorului și în documentația în susținere depusă de acesta, suma obligațiilor fiscale restante la data întocmirii referatului, actualizate cu nivelul accesoriilor aferente și, dacă este cazul, al cheltuielilor de executare silită, propunerile privind aplicarea procedurii de dare în plată, precum și eficiența acestei modalități de stingere a creanțelor fiscale;

f) alte acte necesare, potrivit legii, în susținerea cererii.

9. În cazul cererilor privind stingerea unor creanțe reprezentând contribuții sociale administrate de Ministerul Economiei și Finanțelor, prin trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile, solicitate de alte instituții publice, debitorul va prezenta și acordul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse ori al Ministerului Sănătății Publice, după caz, referitor la stingerea prin această modalitate. În situația în care bunurile imobile sunt solicitate a fi preluate în administrare de instituții publice, altele decât Ministerul Economiei și Finanțelor, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Națională a Vămilor și unitățile din subordinea acestora, debitorul va prezenta, pentru stingerea creanțelor bugetului de stat, și acordul Ministerului Economiei și Finanțelor.

10. Direcția generală a finanțelor publice județeană, respectiv a municipiului București, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili sau Autoritatea Națională a Vămilor, după caz, va completa documentația primită de la organul fiscal competent ori de la direcția regională vamală, după caz, cu solicitarea privind preluarea în administrare a bunului imobil, împreună cu referatul întocmit de instituția publică solicitantă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1, dacă acestea nu au fost depuse la organul fiscal competent, și va întocmi un referat de oportunitate, conform modelului din anexa nr. 4, care va cuprinde elementele prevăzute la pct. 8 alin. (2) lit. e), precum și:

a) punctul de vedere asupra solicitării debitorului și propunerea privind aplicarea procedurii de dare în plată;

b) mențiunea că valoarea de inventar evidențiată în cererea debitorului este cea specificată în fișa mijlocului fix și în balanța analitică a mijloacelor fixe și este reevaluată în conformitate cu ultimele reglementări legale în vigoare;

c) eficiența preluării bunului imobil, determinată prin compararea creanțelor fiscale stinse, la care se adaugă și cheltuielile de transformare și amenajare, cu cheltuielile necesare unei noi construcții sau achiziții ori cu cele aferente plății de chirii, astfel cum au fost estimate de către instituția publică solicitantă. Se va menționa, de asemenea, și sursa de acoperire suplimentară prevăzută pentru amenajarea spațiului.

11. Direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili ori Autoritatea Națională a Vămilor, după caz, țin evidența solicitărilor de bunuri imobile în registre de evidență deschise în acest scop.

12. Întreaga documentație analizată și verificată conform prevederilor prezentei proceduri, însoțită de referatul de oportunitate, avizată de compartimentul juridic al direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, al Direcției generale de administrare a marilor contribuabili ori al Autorității Naționale a Vămilor, după caz, va fi transmisă, sub semnătura conducătorului acesteia sau sub semnătura înlocuitorului acestuia, comisiei constituie în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, prin direcția de specialitate din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

13. Componența comisiei și regulamentul de organizare și funcționare al acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului economiei și finanțelor.

14. Direcția de specialitate din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală va restitui direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, ori Direcției generale de administrare a marilor contribuabili sau Autorității Naționale a Vămilor, după caz, cererea debitorului însoțită de întreaga documentație aferentă, fără a fi necesare prezentarea și analizarea acestora în cadrul comisiei în următoarele situații:

a) documentația transmisă de direcția generală a finanțelor publice județeană, respectiv a municipiului București, ori de Direcția generală de administrare a marilor contribuabili sau de Autoritatea Națională a Vămilor, după caz, nu cuprinde documentele conform prevederilor legale în materie;

b) cererea și/sau documentația nu au fost completate, în termen de 30 de zile de la comunicarea solicitării privind transmiterea unor date și documente, solicitate de către direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală;

c) debitorul renunță la cerere sau nu există o solicitare de preluare în administrare a acestor bunuri ori organul fiscal competent comunică, prin direcția generală a finanțelor publice județeană, respectiv a municipiului București, ori prin Direcția generală de administrare a marilor contribuabili sau prin Autoritatea Națională a Vămilor, după caz, că cererea debitorului rămâne fără obiect din orice alte motive.

15. Comisia va analiza și va decide asupra fiecărei cereri, având în vedere următoarele elemente:

a) documentele prezentate de debitor, care atestă dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile pentru care acesta solicită trecerea în proprietatea publică a statului, precum și dovada că acestea nu sunt grevate de drepturi reale și de alte sarcini;

b) existența solicitărilor pentru obținerea în administrare a bunurilor imobile pentru care urmează să se analizeze oportunitatea trecerii în proprietatea publică a statului;

c) respectarea reglementărilor legale în vigoare referitoare la aplicarea procedurii de executare silită a creanțelor fiscale, dacă este cazul;

d) inexistența unor cereri privind retrocedarea proprietății, a unor cereri privind deschiderea procedurii insolvenței, precum și inexistența unor contracte de închiriere sau concesiune, arendare ori când bunurile imobile au fost aduse ca aport în cadrul unei asocieri în participațiune, aport la capitalul social al unei societăți comerciale ori inexistența altor litigii, în măsura în care aceasta poate fi prevăzută;

e) propunerile organului fiscal competent ori ale direcției regionale vamale, după caz, precum și punctul de vedere al direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, ori al Direcției generale de administrare a marilor contribuabili sau al Autorității Naționale a Vămilor, după caz;

f) punctele de vedere ale direcțiilor de specialitate din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor și al Agenției Naționale de Administrare Fiscală;

g) cheltuielile necesare, estimate de către solicitantul bunurilor imobile ce urmează să fie trecute în proprietatea publică a statului, pentru transformarea acestora în sedii sau în spații corespunzătoare desfășurării obiectului activității ori în alte spații de uz sau de interes public, precum și sursa de acoperire a acestora;

h) eficiența trecerii bunurilor imobile în proprietatea publică a statului;

i) orice alte elemente necesare soluționării cererii.

16. Comisia din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor aprobă sau respinge, prin decizie, după caz, cererile privind stingerea unor creanțe prevăzute la pct. 1 prin trecerea în proprietatea publică a statului și darea în administrare a unor bunuri imobile corespunzătoare unor sedii sau spații necesare desfășurării obiectului activității ori alte spații de uz sau de interes public, Ministerului Economiei și Finanțelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Autorității Naționale a Vămilor, Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse ori Ministerului Sănătății Publice, a unităților din subordinea sau sub autoritatea acestora, precum și a celor necesare altor autorități publice centrale ori locale sau unităților din subordinea sau sub autoritatea acestora, după caz.

17. În situația în care bunurile imobile nu sunt de uz sau de interes public, comisia din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor poate respinge cererea privind stingerea creanțelor fiscale prin dare în plată.

18. Deciziile emise potrivit pct. 16, 38, 45 și 50 se întocmesc în 4 exemplare cu valoare de original și se comunică de către direcția de specialitate din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală debitorului și, prin direcția generală a finanțelor publice județeană, respectiv a municipiului București, ori prin Direcția generală de administrare a marilor contribuabili sau Autoritatea Națională a Vămilor, după caz, organului fiscal competent, inclusiv direcției regionale vamale, și instituției publice solicitante. Un exemplar al deciziei se arhivează de către direcția de specialitate din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

19. În cazul în care comisia decide stingerea creanțelor fiscale, conform pct. 26, prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publică a statului, organul fiscal competent, inclusiv direcția regională vamală, după primirea deciziei de aprobare, întocmește procesul-verbal pentru trecerea în proprietatea publică a statului a bunului imobil, conform modelului din anexa nr. 5.

20. Încheierea procesului-verbal și stingerea creanțelor fiscale prin procedura de dare în plată sunt condiționate de depunerea de către debitor, la organul fiscal competent, inclusiv la direcția regională vamală, la data încheierii procesului-verbal de dare în plată, a următoarelor acte:

a) un nou extras de carte funciară, în original, emis de Biroul de carte funciară, care să ateste că bunul imobil nu este grevat de drepturi reale și de alte sarcini;

b) o nouă declarație pe propria răspundere din care să rezulte că pe numele său nu s-a deschis procedura insolvenței, că bunurile imobile sunt proprietatea sa, că nu fac obiectul unor cereri privind retrocedarea ori al altor litigii și nu sunt aduse ca aport în cadrul unei asocieri în participațiune, aport la capitalul social al unei societăți comerciale și/sau nu sunt închiriate, concesionate, arendate;

c) un nou certificat constatator eliberat de oficiul registrului comerțului, din care să rezulte că pe numele debitorului nu sunt înscrise mențiuni cu privire la declararea stării de insolvență.

21. În cazul în care se constată că bunul imobil este grevat de drepturi reale și de alte sarcini ori face obiectul unor litigii, cereri sau contracte de felul celor prevăzute la pct. 20 lit. b), organul fiscal competent, inclusiv direcția regională vamală, înștiințează comisia, care analizează și care poate proceda la revocarea deciziei. Despre aceasta este înștiințat și debitorul.

22. Procesul-verbal pentru trecerea în proprietatea publică a statului se întocmește în 3 exemplare cu valoare de original, dintre care un exemplar se înaintează debitorului, un alt exemplar se înaintează, prin direcția generală a finanțelor publice județeană, respectiv a municipiului București, ori prin Direcția generală de administrare a marilor contribuabili sau Autoritatea Națională a Vămilor, după caz, împreună cu un exemplar al deciziei, solicitantului pentru obținerea bunului imobil, în administrare, iar al treilea exemplar rămâne la organul fiscal competent, inclusiv la direcția regională vamală.

23. La data întocmirii procesului-verbal pentru trecerea în proprietatea publică a statului a bunului imobil, organul fiscal competent, inclusiv direcția regională vamală, va actualiza nivelul creanțelor fiscale restante, precum și, dacă este cazul, nivelul accesoriilor aferente acestora și al cheltuielilor de executare până la această dată.

24. La data întocmirii procesului-verbal pentru trecerea în proprietatea publică a statului a bunului imobil, în cazul bunului imobil sechestrat, încetează măsura de indisponibilizare a acestuia, precum și, dacă este cazul, calitatea de administrator-sechestru a persoanelor desemnate, conform legii.

25. Bunurile imobile pentru care s-a solicitat trecerea în proprietatea publică a statului vor fi evaluate conform

art. 143 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

26. Stingerea creanțelor fiscale se va face la valoarea cea mai mică dintre valoarea stabilită prin evaluare, conform pct. 25, și valoarea de inventar evidențiată în contabilitatea persoanei juridice debitoare.

27. În cazul în care operațiunea de transfer al proprietății bunului imobil prin dare în plată este taxabilă conform

art. 141 alin. (2) lit. f) sau alin. (3) din Legea nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare, se datorează TVA corespunzător cotei standard de 19% aplicate la valoarea stabilită potrivit pct. 26.

28. Cu valoarea stabilită potrivit pct. 26 plus TVA, dacă este cazul, se stinge TVA aferentă operațiunii de dare în plată dacă operațiunea este taxabilă și total sau parțial creanțele fiscale pentru care se solicită stingerea, accesoriile aferente acestora și, dacă este cazul, cheltuielile de executare, actualizate la data stingerii, respectiv la data întocmirii procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a statului a bunului imobil aprobat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

29. În cazul în care suma care reprezintă valoarea bunului imobil pentru care s-a aprobat trecerea în proprietatea publică a statului, plus TVA colectată, dacă este cazul, este mai mică decât TVA aferentă operațiunii de dare în plată plus creanțele fiscale, la care se adaugă accesoriile aferente acestora și, dacă este cazul, cheltuielile de executare silită, actualizate, diferența urmează să fie stinsă prin aplicarea celorlalte modalități de stingere prevăzute de

Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

30. În cazul în care suma care reprezintă atât TVA aferentă operațiunii de dare în plată, cât și creanțele fiscale și accesoriile aferente acestora și, dacă este cazul, cheltuielile de executare, actualizate, este mai mică decât valoarea bunului imobil pentru care s-a aprobat trecerea în proprietatea publică a statului, inclusiv TVA colectată, dacă este cazul, cu această diferență se va proceda la compensare, potrivit legii.

31. Conform

art. 155 și 156 din Legea nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare, debitorul are obligația să emită factura și să înregistreze în evidența proprie operațiunea de livrare a bunului imobil, inclusiv TVA colectată aferentă.

32. TVA colectată pentru livrarea bunului imobil prin trecerea acestuia în proprietatea publică a statului se evidențiază la rândul de regularizări din decontul de TVA prevăzut la

art. 156^2 din Legea nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare, cu semnul minus, pe baza procesului-verbal pentru trecerea în proprietatea publică a statului a bunului imobil.

33. Cheltuielile necesare pentru transformarea și amenajarea bunurilor imobile trecute în proprietatea publică a statului, în sedii sau spații corespunzătoare desfășurării obiectului de activitate ori în spații de uz ori de interes public, sunt suportate de instituția publică care a solicitat preluarea în administrare a acestora.

34. În cazul bunurilor imobile care au încorporate în structură bunuri mobile sau dotări specifice activității, a căror valoare nu este cuprinsă în valoarea acestor bunuri imobile, cheltuielile cu lucrările privind dezafectarea, dezmembrarea, înlăturarea acestora ori altele asemenea, după caz, sunt suportate de către debitor.

35. Darea în administrare se va efectua prin hotărâre a Guvernului, inițiată de autoritățile publice centrale solicitante sau de Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Ministerul Sănătății Publice, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, după caz.

36. Operațiunile legate de stingerea creanțelor fiscale prin preluarea de la debitori a bunurilor imobile și trecerea lor în proprietatea publică a statului se reflectă în evidența analitică pe plătitori deschisă la nivelul unităților teritoriale subordonate Ministerului Economiei și Finanțelor ori la nivelul direcției regionale vamale, după caz, în a căror rază teritorială își au domiciliul fiscal debitorii respectivi, precum și în evidența contabilă a debitorilor.

37. În cazul în care bunurile imobile trecute în proprietatea publică a statului ca urmare a aplicării procedurii de dare în plată au fost revendicate și restituite, potrivit legii, de către terțe persoane, organul fiscal competent, inclusiv direcția regională vamală, va proceda la redebitarea acestuia cu sumele reprezentând creanțele fiscale pentru care s-a solicitat stingerea, la data la care bunurile imobile au fost restituite terțelor persoane, exclusiv TVA aferentă operațiunii de transfer al proprietății bunului imobil prin dare în plată.

38. Comisia poate fi sesizată, în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor fiscale, asupra unor aspecte privind bunurile imobile, necunoscute la data analizării cererii de dare în plată a debitorului, constatate sau sesizate după emiterea deciziei comisiei din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor de aprobare a cererii debitorului, și poate decide, pe baza documentelor prezentate și a altor informații sau documente solicitate de comisie, revocarea, în tot sau în parte, a deciziei prin care s-a aprobat stingerea unor creanțe fiscale prin trecerea bunurilor imobile în proprietatea publică a statului, în următoarele situații:

a) se constată vicii ascunse, totale sau parțiale, ale bunurilor imobile date în plată;

b) bunurile imobile supuse procedurii de dare în plată erau la data aprobării cererii aduse ca aport în cadrul unei asocieri în participațiune, aport la capitalul social al unei societăți comerciale sau închiriate ori concesionate sau arendate;

c) bunurile imobile erau grevate de drepturi reale sau de alte sarcini la data aprobării cererii, iar acest fapt nu a fost adus la cunoștință comisiei la data aprobării cererii;

d) debitorul a furnizat până la data aprobării cererii de dare în plată ori până la data încheierii procesului-verbal de trecere în proprietatea publică a statului a bunului imobil, inclusiv, date și informații incomplete și/sau nereale care afectează în orice mod dreptul de proprietate publică a statului asupra bunurilor imobile;

e) alte aspecte necunoscute la data aprobării cererii de dare în plată.

39. După emiterea deciziei de revocare, organele fiscale competente vor lua măsurile necesare pentru desființarea actelor administrative întocmite ulterior deciziei de aprobare a cererii de dare în plată.

40. În situația în care titularul dreptului de administrare asupra bunului imobil trecut în proprietatea publică a statului a efectuat cheltuieli utile, acestea vor fi suportate de debitor.

41. După emiterea deciziei de revocare, organul fiscal competent, inclusiv direcția regională vamală, va repune în sarcina debitorului sumele reprezentând creanțe fiscale pentru care s-a solicitat stingerea, la data la care bunurile imobile au fost restituite terțelor persoane, exclusiv TVA aferentă operațiunii de transfer al proprietății bunului imobil prin dare în plată.

42. Orice persoană care se consideră lezată în drepturile sale prin emiterea, potrivit pct. 16 și 38, a deciziilor comisiei din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, poate face contestație împotriva acestora, în condițiile

art. 179 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

43. Contestația se depune la comisia constituită în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, prin direcția de specialitate din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, sub sancțiunea decăderii, și nu este supusă taxelor de timbru.

44. Contestația împotriva deciziilor emise potrivit pct. 16 și 38 se soluționează în conformitate cu dispozițiile privind soluționarea pe cale administrativă a contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale, de către comisia constituită în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor în temeiul

art. 171^1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare.

45. În soluționarea contestației, comisia constituită în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor se pronunță prin decizie.

46. Decizia emisă potrivit pct. 45 este definitivă în sistemul căilor administrative de atac, în sensul că asupra ei comisia nu mai poate reveni, cu excepția situațiilor privind îndreptarea erorilor materiale, potrivit legii.

47. Decizia emisă în soluționarea contestației poate fi atacată la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă.

48. Decizia privind soluționarea contestației se comunică contestatorului, potrivit dispozițiilor referitoare la comunicarea actului administrativ fiscal din

Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

49. Erorile materiale din cuprinsul deciziilor emise de comisie se pot îndrepta, din oficiu sau la cererea debitorului, a organului fiscal competent, inclusiv a direcției regionale vamale, ori a instituției publice solicitante pentru preluarea în administrare a bunurilor imobile, după caz, conform procedurii privind îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul actului administrativ.

50. În cazul în care îndreptarea erorilor materiale prevăzute la pct. 49 nu se poate efectua direct pe decizie, datorită constatării sau sesizării unor omisiuni în cuprinsul acesteia, se emite o decizie rectificativă.

51. Procedura privind stingerea creanțelor reprezentând impozite, taxe și alte venituri datorate bugetului de stat și/sau a creanțelor reprezentând contribuții sociale administrate de Ministerul Economiei și Finanțelor prin dare în plată se aplică, în cazul debitorilor persoane juridice la care s-a instituit administrarea specială în perioada de privatizare, numai cu avizul administratorului special.

52. În cazul debitorilor persoane juridice pentru care s-a deschis procedura insolvenței, stingerea creanțelor fiscale administrate de Ministerul Economiei și Finanțelor prin dare în plată se poate realiza în următoarele condiții:

a) pentru debitor a fost pronunțată o încheiere sau o sentință judecătorească de deschidere a procedurii insolvenței de către judecătorul-sindic;

b) toți membrii adunării creditorilor au fost de acord, fie ca o măsură în cadrul planului de reorganizare judiciară, fie ca o modalitate de atribuire a unui bun în contul creanței în cadrul lichidării, cu trecerea în proprietatea publică a statului a unor bunuri imobile libere de sarcini în contul creanțelor fiscale administrate de Ministerul Economiei și Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală înscrise în tabloul creditorilor;

c) existența unor solicitări de preluare în administrare, potrivit legii, a bunurilor imobile respective;

d) existența dreptului de proprietate al debitorului asupra bunurilor imobile care fac obiectul dării în plată;

e) bunurile imobile nu fac obiectul unor cereri de revendicare și restituire, potrivit legii.

53. Documentația în susținerea măsurii de dare în plată va fi transmisă de către administratorul sau lichidatorul judiciar, în funcție de stadiul procedurii, organului fiscal competent ori direcției regionale vamale, după caz, și va cuprinde:

a) încheierea sau sentința judecătorească de deschidere a procedurii insolvenței, după caz;

b) procesul-verbal al ședinței adunării creditorilor prin care toți membrii adunării creditorilor au fost de acord cu darea în plată;

c) raportul de evaluare a bunurilor imobile, întocmit de către un expert evaluator, potrivit dispozițiilor

art. 115 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, cu modificările ulterioare;

d) o scurtă descriere a bunurilor imobile propuse pentru măsura dării în plată, denumirea și datele de identificare a acestora;

e) mențiunea privind taxarea sau scutirea de TVA a operațiunii de transfer al proprietății bunului imobil prin dare în plată, în conformitate cu art. 126 alin.(1),

art. 141 alin. (2) lit. f) și alin. (3) din Legea nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare;

f) avizul administratorului sau al lichidatorului judiciar, după caz, asupra existenței dreptului de proprietate al debitorului asupra bunurilor imobile, precum și pentru inexistența unor cereri de revendicare și restituire, potrivit legii;

g) extras de carte funciară în original, la zi.

54. Organul fiscal competent, inclusiv direcția regională vamală, va transmite întreaga documentație direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, Direcției generale de administrare a marilor contribuabili ori Autorității Naționale a Vămilor, după caz, care va proceda conform pct. 10 și 12.

55. Stingerea creanțelor fiscale în cazul aprobării dării în plată a bunurilor imobile proprietate a debitorilor persoane juridice pentru care s-a deschis procedura insolvenței se va face la valoarea de evaluare stabilită potrivit

art. 115 din Legea nr. 85/2006 , cu modificările ulterioare.

56. În cazul în care livrarea bunului imobil prin dare în plată este taxabilă, conform

art. 141 din Legea nr. 571/2003 , cu modificările și completările ulterioare, TVA se colectează prin aplicarea cotei de 19% la prețul stabilit potrivit

art. 115 din Legea nr. 85/2006 .

57. Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta procedură.