Lege · Parlamentul

Legea nr. 176/1997

pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educației din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluția 94-46-01, Yaounde - iulie 1994

prezumat în vigoare

Data actului
4 noiembrie 1997
Emitent
Parlamentul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 309 din 13 noiembrie 1997
Citează
1 act
Structură
50 de articole, 1 anexă · 26.018 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Articol unic

România adera la Statutul Conferintei Ministrilor Educației din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluția 94-46-01, Yaounde - iulie 1994.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 4 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI

OLIVIU GHERMAN

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 6 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

ANDREI IOAN CHILIMAN

STATUTUL CONFEMEN*)

*) Traducere.

Titlul I Funcția CONFEMEN - Principii fundamentale

Articolul 1

Instituția denumita Conferința Ministrilor Educației din țările care au în comun utilizarea limbii franceze, denumita în continuare CONFEMEN, și având vocația de a primi în cadrul sau toate țările membre ale Comunității francofone este creata între statele și guvernele aderente.

Prezentul text reprezintă statutul.

Lista membrilor CONFEMEN este prezentată în anexa.

Articolul 2

Sediul CONFEMEN este la Dakar. Sediul poate fi transferat în oricare țara membra.

Articolul 3

CONFEMEN acționează prin voința comuna de cooperare a țărilor participante, pentru a defini cu luciditate obiectivele și a ordonă cu rigurozitate mijloacele, în vederea integrării adecvate a sistemelor educative naționale în procesul de dezvoltare economică și socială.

CONFEMEN constituie astfel o structura de informare, de reflexie și de concertare între miniștrii educației.

Articolul 4

Informarea reciprocă se va axa, în special, asupra evoluției sistemelor educative, reformelor naționale în curs sau preconizate, dificultăților intalnite, precum și rezultatelor pozitive înregistrate.

Articolul 5

Reflexia care se va institui asupra temelor de interes comun poate necesita reunirea de comitete tehnice și poate să conducă la realizarea de documente de sinteza.

Recomandările care decurg, alimentand politicile naționale, regionale și internaționale în materie de educație, pot conduce la operațiuni proprii CONFEMEN sau la acțiuni realizate în cooperare cu organismele regionale sau internaționale, vizând obiective similare sau complementare.

Articolul 6

Concertarea trebuie să permită ministrilor educației, care au în comun utilizarea limbii franceze, elaborarea de poziții comune, pe care le vor expune în instanțele organismelor internaționale, în special în cele ale Francofoniei.

Titlul II Tari membre - Proceduri de adeziune

Articolul 7

CONFEMEN se compune din miniștrii țărilor membre, însărcinați cu educația și formarea la diferite niveluri de învățământ. Limba de lucru a CONFEMEN este limba franceza.

Articolul 8

Oricare țara în care limba franceza este limba oficială, limba de lucru sau limba de comunicare poate cere admiterea sa ca membra cu drepturi depline în CONFEMEN.

CONFEMEN decide, cu ocazia sesiunii generale, asupra cererilor de aderare pe care le-a primit între sesiuni.

Articolul 9

Oricare țara în care limba franceza este limba oficială, limba de lucru, limba de comunicare poate fi admisă în calitate de observator la lucrările CONFEMEN fie pe baza unei cereri adresate președintelui în exercițiu, fie pe baza invitatiei tarii gazda.

Articolul 10

Calitatea de țara membra se pierde prin demisia notificată președintelui în exercițiu sau prin excluderea pronunțată de CONFEMEN și notificată de președintele tarii în cauza.

Titlul III Instanțele CONFEMEN

Articolul 11

Instanțele CONFEMEN sunt:

- conferința ministerială, denumita în continuare conferința;

- biroul;

- corespondenții naționali;

- comisia administrativă și financiară.

Biroul este organul executiv. El se sprijină în acest scop pe secretariatul tehnic permanent, prevăzut la titlul VIII.

Articolul 12

Conferința tine, în mod normal, o sesiune, la fiecare 2 ani, într-o țara membra, care a lansat invitația la sesiunea precedenta.

Ea se va reuni înaintea Conferintei ministeriale a afacerilor externe și a Francofoniei, căreia îi va transmite direct concluziile sale.

Periodicitatea acestei instanțe poate, cu toate acestea, să fie revazuta, dacă țările membre decid astfel, din ratiuni, în special de costuri materiale și financiare pe care le antreneaza sau pentru a tine seama de calendarul de lucru al instanțelor Francofoniei.

Articolul 13

Organizarea materială a conferintei, precum și organizarea și funcționarea secretariatului, cu ocazia sesiunilor, revin tarii gazda, asistată de secretariatul tehnic permanent.

În legătură cu biroul și secretariatul tehnic permanent, tarii gazda îi revin următoarele:

- sa fixeze data sesiunii pe care o organizează;

- sa lanseze invitațiile de participare la sesiune;

- sa stabilească programul de sejur al conferintei;

- sa creeze un comitet național de organizare;

- sa fixeze, pentru fiecare țara, numărul de delegați pentru care va suporta cheltuielile;

- sa stabilească lista organismelor internaționale de invitat.

Articolul 14

Miniștrii educației conduc, în mod normal, delegația tarii lor la sesiunea generală. Țările membre pot, în cazul în care ministrul lor este împiedicat sa participe, să fie reprezentate de o alta personalitate ministerială sau de un înalt funcționar mandatat conform procedurii.

În schimb, nici o țara membra nu poate reprezenta o alta țara, nici sa decidă în locul ei.

Articolul 15

Cvorumul este constituit din majoritatea țărilor membre care au anuntat participarea lor la sesiune. Acest cvorum este indispensabil validării deliberărilor.

Aceasta regula se aplică sesiunii generale, precum și tuturor instanțelor CONFEMEN.

Articolul 16

Ordinea de zi a fiecărei conferințe trebuie să permită:

- dezbaterea problemelor relative la evaluarea sistemelor educative naționale și studierea experientelor realizate sau de urmat, în legătură cu organismele internaționale, vizând obiective similare sau complementare cu acelea ale CONFEMEN;

- pronunțarea:

. asupra axelor de orientare a programării în materie de educație-formare, supusă aprobării intalnirilor la nivel înalt;

. asupra programului de activități dintre sesiuni, pregătit de birou și, în prealabil, studiat de reuniunea corespondentilor naționali; precum și

. asupra problemelor care vor face obiectul studiilor, pe grupe de lucru, la cererea biroului sau a unei conferințe precedente;

- examinarea aspectelor legate de funcționarea însăși a CONFEMEN:

. rapoarte de activități ale președintelui al cărui mandat a expirat și al secretarului general;

. raport al cenzorilor și al reuniunii corespondentilor naționali;

. cereri de aderare;

. reînnoirea biroului conferintei și, dacă este necesar, a agenților puși la dispoziția secretariatului tehnic permanent.

Articolul 17

Proiectul ordinii de zi este stabilit de secretariatul tehnic permanent, sub îndrumarea președintelui în exercițiu, și supus membrilor biroului.

El este apoi adresat membrilor de către Secretariatul tehnic permanent.

Oricare membru poate atunci sa ceara înscrierea de probleme suplimentare pe ordinea de zi. În acest caz, membrii și secretariatul tehnic permanent trebuie, în măsura posibilului, sa primească raportul de prezentare, necesar pentru examinarea problemelor suplimentare, cu cel puțin o luna înaintea datei de deschidere a conferintei.

Secretariatul tehnic permanent pregătește, pe baza ordinii de zi provizorii și a listei de probleme suplimentare, o ordine de zi revizuită.

După deschiderea conferintei și după audierea raportului de activitate al președintelui în exercițiu, președintele noului birou supune aprobării membrilor prezenți în plenara ordinea de zi revizuită.

Cu aceasta ocazie, anumite probleme cu caracter nestatutar pot fi scoase de pe ordinea de zi, în baza unei decizii a conferintei.

Articolul 18

În afară ceremoniilor de deschidere și de închidere, la care țara gazda a conferintei invita personalități, la alegerea sa, dezbaterile se desfășoară numai în prezenta delegatiilor oficiale ale țărilor membre și a observatorilor invitați, a organismelor internaționale, precum și a responsabilităților secretariatului tehnic permanent.

Conferința poate, cu toate acestea, conform modalităților pe care ea le stabilește pentru fiecare caz, sa decidă ca ședințele să se țină cu ușile închise, pentru a dezbate anumite probleme.

Deciziile luate cu aceasta ocazie pot fi comunicate în ședința plenara, fără să facă obiectul dezbaterilor.

Articolul 19

În toate deliberările CONFEMEN, votul este, în măsura posibilului, înlocuit de consultări, pentru a se ajunge la un consens.

Titlul IV Biroul CONFEMEN

Articolul 20

Biroul se compune din 9 membri, dintre care 5 miniștri reprezentând țările din Sud și 4 miniștri reprezentând statele și guvernele din Nord.

Sunt membri de drept: președintele - ministrul tarii gazda a conferintei, decanul - ministrul cel mai vechi în funcție, cei 2 vicepreședinți - ministrul tarii care a găzduit ultima conferința și ministrul tarii gazda a conferintei viitoare.

Sunt aleși de către conferința: raportorul general și cei 4 membri.

La începutul fiecărei conferințe, decanul acesteia îi invita pe colegii săi să se pronunțe asupra desemnării membrilor biroului.

Biroul veghează la buna desfășurare a lucrărilor CONFEMEN.

Între sesiuni el are ca mandat:

1. sa pună în aplicare deciziile reținute de conferința, sprijinindu-se, în acest scop, pe secretariatul tehnic permanent;

2. să se pronunțe:

. asupra stadiului execuției bugetare a anului încheiat;

. asupra tuturor eventualelor decizii de modificare;

3. sa realizeze sau să facă posibila realizarea oricărui studiu de natura sa continue și sa dezvolte reflexiile și dezbaterile conferintei și să permită orientarea programării în materie de educație și de formare a Francofoniei;

4. sa identifice, pentru activitățile CONFEMEN, noi mijloace în același timp umane, materiale și financiare;

5. sa intensifice relațiile cu țările și cu organismele implicate sau interesate de conferința, în special cu instanțele Francofoniei;

6. sa initieze orice acțiune vizând lărgirea sa cu alte tari care îndeplinesc condițiile statutare de aderare;

7. sa intensifice audienta, credibilitatea și eficacitatea conferintei;

8. sa vegheze la independenta conferintei și a instanțelor sale.

Biroul se reuneste o dată pe an, pe baza convocării președintelui sau. El tratează orice problema privind activitățile conferintei. Atunci când apare necesar, biroul poate fi convocat în sesiune extraordinară, la cererea președintelui sau a doi dintre membrii săi.

Articolul 21

Președintele conduce dezbaterile și veghează la respectarea dispozițiilor statutare.

El face cunoscut președintelui conferintei, în cel mai scurt timp, orientarea și definirea parametrilor generali ai programării în materie de educație și de formare, care urmează a fi transmise conferintei la nivel înalt.

Președintele poate incredinta misiuni speciale oricărui membru al biroului. În cel mai scurt timp, el informează biroul asupra acestor misiuni, precum și asupra acțiunilor pe care le-a întreprins personal.

Președintele convoacă și conduce reuniunile biroului. El dispune, pentru îndeplinirea misiunii sale, de serviciile Secretariatului tehnic permanent.

Între conferințe, el veghează la executarea sarcinilor conduse de secretariat, care îl informează cu regularitate despre activitatea sa.

Președintele poate convoca secretarul general al secretariatului tehnic permanent, când este necesar.

Articolul 22

Prima vicepresedintie este atribuită ministrului tarii care va fi gazda sesiunii imediat următoare.

A doua vicepresedintie este asumată de ministrul tarii care va gazdui sesiunea ulterioară.

A treia vicepresedintie este atribuită ministrului unei tari membre, pe baza deciziei sesiunii generale. Mandatul sau durează din momentul alegerii până la deschiderea sesiunii următoare.

Vicepreședinții asista pe președinte, în funcțiile sale, și sunt în măsura, dacă este cazul, sa îl suplineasca.

În acest caz, vicepreședintele care asigura interimatul presedentiei are aceleași puteri ca și președintele.

Articolul 23

Președintele al cărui mandat a expirat devine membru de drept al biroului pe o perioadă de 2 ani.

Articolul 24

Raportorul general, ministrul unei tari nemembre a biroului, este ales de către sesiunea generală. Mandatul sau durează din momentul alegerii până la deschiderea sesiunii următoare.

Raportorul general este asistat în activitatea sa de către secretariatul tehnic permanent.

Articolul 25

Fiecare ministru al educației desemnează un corespondent național dintre inaltii săi funcționari și informează despre aceasta secretariatul tehnic permanent, în cel mai scurt timp.

Numărul corespondentilor naționali poate varia în funcție de structurile existente în diferitele tari.

Apropiat autorităților ministeriale, corespondentul național trebuie să aibă o poziție de centru și acces la diferite servicii, pentru a putea sa acționeze rapid și eficace.

Este de dorit ca persoana investită cu aceasta responsabilitate sa o poată exersa pe o perioadă suficient de lungă, încât să poată asigura continuitatea activității sale.

Articolul 26

Corespondentul național este interlocutorul privilegiat al secretariatului tehnic permanent. În aceasta calitate, el primește de la secretariatul tehnic permanent copia de pe oricare corespondenta de natura administrativă și tehnica, adresată autorităților tarii sale.

El studiază rezoluțiile, pentru a face cunoscute ministrului sau posibilitățile de a le aplica în țara sa, și asigura aplicarea deciziilor luate.

El difuzează serviciile interesate orice informație și documentație utila funcționarii sale.

El este depozitarul, în țara sa, a informațiilor și a documentației provenind de la secretariatul tehnic permanent, căruia îi adresează toate informațiile relative la sistemul educativ din țara sa, susceptibile de a interesa celelalte tari membre.

El colaborează strâns cu secretariatul tehnic permanent pentru intalnirile internaționale organizate de CONFEMEN în țara sa.

El poate fi solicitat de către președintele biroului sa participe la activitățile grupurilor de lucru restrânse și este însărcinat de către birou sau de conferința sa studieze toate problemele interesand acțiunile CONFEMEN.

Articolul 27

Corespondenții naționali se reunesc pe baza convocării secretariatului tehnic permanent, în ajunul fiecărei conferințe.

Cu ocazia acestei reuniuni, ei asculta raportul secretarului general privind stadiul de realizare a programului în curs și pe acela al comisiei administrative și financiare.

Ei prezintă raportul activităților lor și studiază ordinea de zi preconizata pentru conferința ministerială, precum și programul dintre sesiuni și eventualele îmbunătățiri de adus funcționarii conferintei.

În caz de nevoie, președintele în exercițiu poate să-i convoace în ședința extraordinară.

Articolul 28

Președinția reuniunii corespondentilor naționali revine tarii gazda; ea este exersata, în mod normal, de către corespondentul sau național.

Președintele este asistat în funcțiile sale de un vicepreședinte, un raportor și un raportor adjunct, care se alege în funcție de circumstanțe.

Titlul VII Comisiile tehnice

Articolul 29

Comisia administrativă și financiară este formată din corespondenții naționali ai țărilor membre ale biroului. Convocată, anual, de către președintele biroului, comisia asculta raportul cenzorilor, examinează proiectul de buget al exercițiului financiar următor, stabilit de secretariatul tehnic permanent înainte de a fi supus biroului, și adresează recomandări biroului.

Articolul 30

Conferința și, între sesiuni, biroul CONFEMEN pot incredinta unor grupuri de lucru sarcina de a studia unele probleme deosebite și de a le raporta într-o perioadă determinata.

Titlul VIII Secretariatul tehnic permanent

Articolul 31

CONFEMEN dispune de un secretariat, denumit secretariat tehnic permanent (STP).

Modalitățile și procedurile de gestiune ale secretariatului tehnic permanent sunt consemnate în regulamentul administrativ și financiar.

Acest regulament poate fi modificat conform dispozițiilor prevăzute pentru revizuirea statutelor la art. 49.

Articolul 32

Secretariatul tehnic permanent se compune din: un secretar general, personal încadrat, personal de serviciu, conform schemei de organizare și modalităților prevăzute prin regulamentul administrativ și financiar.

Articolul 33

Guvernul tarii unde se afla sediul pune localurile la dispoziția secretariatului tehnic permanent.

Articolul 34

Personalul încadrat al secretariatului tehnic permanent este numit de către sesiunea generală a CONFEMEN, după publicarea posturilor prevăzute, definirea profilului acestor posturi și determinarea duratei mandatelor.

În caz de vacanta neprevăzută, biroul este abilitat sa ia dispozițiile interimare indispensabile bunei funcționari a secretariatului tehnic permanent.

Secretariatul general este numit în aceleași condiții ca și personalul încadrat, dar pe baza propunerii tarii unde se afla sediul, pentru o durată de 4 ani, care se poate reînnoi o singură dată.

În cazul în care postul este vacant sau în cazul unei dificultăți care îl pune pe secretarul general în imposibilitate de a acționa, guvernul tarii unde se afla sediul este abilitat sa desemneze un secretar general interimar.

Articolul 35

Remunerarea personalului încadrat, afectat secretariatului tehnic permanent, este în sarcina statelor care pun acest personal la dispoziția CONFEMEN, cu excepția dispozițiilor contrare, stipulate în regulamentul administrativ și financiar.

Personalul de serviciu recrutat în țara unde se afla sediul de către secretarul general este remunerat din bugetul de funcționare al secretariatului tehnic permanent.

Articolul 36

Membrii secretariatului tehnic permanent exercita funcții cu caracter exclusiv internațional. În consecința, ei nu vor cere, nici nu vor primi instrucțiuni de la un guvern, nici de la o alta autoritate din afară conferintei.

Toți membrii acesteia se angajează să respecte caracterul internațional al funcțiilor membrilor secretariatului și sub nici o formă nu vor cauta să-i influenteze în îndeplinirea funcțiilor lor.

În exercitarea funcțiilor lor, membrii secretariatului tehnic permanent întrețin, cu guvernul tarii unde se afla sediul sau, raporturi definite prin convenție sau prin orice alta modalitate aprobată de conferința.

Membrii secretariatului tehnic permanent se angajează sa evite orice activitate cu caracter politic, național sau internațional, incompatibilă cu independenta și imparțialitatea pe care o cer funcțiile lor sau susceptibilă de a compromite neutralitatea lor față de una sau alta dintre țările membre.

Conferința trebuie să aprecieze în ce măsura activitățile exterioare pot fi compatibile cu funcțiile pe care ea le încredințează membrilor secretariatului tehnic permanent.

Articolul 37

Sub autoritatea președintelui în exercițiu, secretarul general asigura executarea și coordonarea generală a actelor conferintei. El informează asupra activității sale.

Între conferințe, el informează, cu regularitate, pe președintele și pe corespondenții naționali despre stadiul de îndeplinire a sarcinilor care îi sunt încredințate și, dacă este cazul, despre dificultățile majore intalnite.

El pregătește cu ei conferințele, în condițiile definite la art. 16, 17-21, 24-26 și 27.

El menține legăturile dintre membri, pentru a asigura punerea în practica a rezolutiilor, primește și distribuie documentele, rapoartele și proiectele de rezoluție ale conferintei; el asigura conservarea tuturor actelor și documentelor realizate în cadrul CONFEMEN. El aduna informațiile transmise de fiecare membru, le valorifica și le adresează tuturor membrilor.

Titlul IX Bugetul secretariatului tehnic permanent

Articolul 38

Pentru realizarea obiectivelor sale, conferința dispune de un buget propriu, alimentat prin contribuțiile țărilor membre.

El se compune din:

- un buget de funcționare;

- un buget de programe.

Fiecare dintre conturi face obiectul unei gestiuni distincte și riguros autonome.

Exista, de asemenea:

- un fond comun;

- un fond de rezerva.

Fiecare dintre aceste fonduri este depus într-un cont bancar distinct.

Gestiunea acestor bugete și fonduri diferite se face conform dispozițiilor consemnate în documentul intitulat Regulamentul administrativ și financiar.

Articolul 39

Bugetul de funcționare este alimentat prin contribuțiile financiare ale țărilor membre, conform unei grile de repartiție, fixată de conferința.

Țările nemembre și organismele de ajutor și de cooperare pot, de asemenea, să contribuie financiar.

Țara unde se afla sediul este scutită de contribuție, data fiind participarea sa directa la secretariatul tehnic permanent (salariul unei părți a personalului și punerea la dispoziție gratuita a localurilor).

Articolul 40

Bugetul de programe este alimentat prin contribuțiile speciale ale țărilor și organismelor și este destinat realizării activităților de cooperare, decise de conferința.

Articolul 41

Fondul comun servește la finanțarea proiectelor ce corespund prioritatilor conferintei. Aceste proiecte pot fi constituite din operațiuni multilaterale, interesand ansamblul țărilor, sau din acțiuni cu caracter regional sau național, atunci când ele sunt organizate în prelungirea acțiunilor multilaterale realizate anterior de CONFEMEN.

Fondul comun este alimentat prin contribuții voluntare ale țărilor membre, prin diferențe ale bugetului programelor, prin subvenții, prin donații ale persoanelor fizice sau juridice, ale organizațiilor și instituțiilor internaționale interesate în dezvoltarea educației. De asemenea, sunt vărsate veniturile obținute din vânzarea documentelor realizate de CONFEMEN, din activități promotionale, din colecte și din alte manifestări organizate prin grija sa.

Articolul 42

Fondul de rezerva este alimentat prin contribuțiile voluntare ale țărilor membre, ale persoanelor fizice, ale tuturor instituțiilor cu preocupări în domeniul educației, științei și culturii, ca și din veniturile financiare generate prin plasarea acestor fonduri.

Articolul 43

Secretarul general este administratorul creditelor și ordonatorul bugetelor și al fondurilor.

Articolul 44

Utilizarea veniturilor fondului de rezerva este supus autorizării exprese a președintelui în exercițiu al CONFEMEN.

Articolul 45

Exercițiul financiar este de 2 ani, repartizat în transe anuale, începând la 1 ianuarie și terminandu-se la 31 decembrie.

Comisia administrativă și financiară examinează, cu ocazia reuniunii anuale, starea de execuție a bugetului și propune biroului, în caz de necesitate, orice modificare care trebuie supusă aprobării membrilor conferintei.

Atunci când sesiunea biroului are loc în același timp cu conferința ministerială, deciziile biroului sunt aprobate de conferința.

Articolul 46

Bugetele de funcționare și programele sunt pregătite de secretarul general și supuse aprobării conferintei.

Articolul 47

Verificarea conturilor diferitelor bugete este efectuată de 2 cenzori care nu provin din țara sediului CONFEMEN, aleși de conferința. Aceștia întocmesc raportul comisie administrative și financiare.

Raportul cenzorilor și avizul comisie administrative și financiare fac parte, în mod obligatoriu, din ordinea de zi a conferintei, care este chemată să se pronunțe asupra bilanțului secretarului general.

În perioada dintre sesiuni, bilanțul este prezentat reuniunii anuale a biroului.

Articolul 48

În caz de întârziere în aprobarea bugetului de funcționare, este utilizata procedura asa-numita a celor douasprezece luni provizorii (bugetul anului expirat).

Titlul X Modificarea statutelor

Articolul 49

Statutele pot fi modificate prin acordul unanim al țărilor membre prezente la conferința.

Orice cerere de modificare a statutelor este adresată președintelui în exercițiu, cu cel puțin 6 luni înaintea celei mai apropiate conferințe.

Acesta o supune reuniunii biroului însărcinat cu pregătirea proiectului de text care urmează a fi supus conferintei.

Anexa LISTA

țărilor membre CONFEMEN

Comunitatea franceza din Belgia Guineea - Conakry

Benin Haiti

Burkina Faso Luxemburg

Burundi Mali

Camerun Mauritius

Canada Mauritania

Canada - New Brunswick Niger

Canada - Quebec Republica Centrafricana

Capul Verde Rwanda

Comore Senegal

Coasta de Fildes Seychelles

Djibouti Elvetia

Franța Ciad

Gabon Togo

Guineea-Bissau Zair

-------------------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.