Decizia nr. 629/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 din Legea nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, excepție ridicată de Niculae Răduță în Dosarul nr. 705/30/2006 al Curții de Apel Timișoara - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, argumentele invocate în susținerea criticii vizând aspecte de interpretare și aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 705/30/2006, Curtea de Apel Timișoara - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 din Legea nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, excepție ridicată de Niculae Răduță.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că, prin interpretarea și aplicarea dispozițiilor

art. 5 din Legea nr. 213/1998

în litigiul aflat pe rolul instanței judecătorești, respectiv ale normelor ce constituie dreptul comun în materia bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, se încalcă prevederile constituționale referitoare la administrația publică locală și dreptul la informare al cetățenilor.

Curtea de Apel Timișoara - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile

art. 5 din Legea nr. 213/1998

nu au legătură cu prevederile constituționale pe care autorul excepției își fundamentează critica.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră excepția de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, arătând că prevederile constituționale în raport de care se argumentează critica nu au incidență în cauză.

Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale

art. 1 alin. (2), ale 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 5 din Legea nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998, text de lege care are următorul conținut:

"(1) Regimul juridic al dreptului de proprietate publică este reglementat de prezenta lege, dacă prin legi organice speciale nu se dispune altfel.

(2) Dreptul de proprietate privată al statului sau al unităților administrativ-teritoriale asupra bunurilor din domeniul privat este supus regimului juridic de drept comun, dacă legea nu dispune altfel."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 31 referitoare la dreptul la informație, precum și prevederile Secțiunii a 2-a din Capitolul V al Titlului III, privind "Administrația publică locală".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile criticate reglementează regimul juridic al dreptului de proprietate publică, în vreme ce dreptul de proprietate privată al statului sau al unităților administrativ-teritoriale asupra bunurilor din domeniul privat este supus regimului juridic de drept comun. Or, nu se poate reține nicio legătură între aceste dispoziții și dreptul la informație, prevăzut de art. 31 din Constituție, sau prevederile referitoare la administrația publică locală, excepția astfel formulată fiind lipsită de temei.

Mai mult, Curtea observă că autorul excepției nu face o veritabilă critică de neconstituționalitate, problemele pe care le ridică fiind de aplicare și interpretare a legii, chestiuni care țin exclusiv de competența instanțelor de judecată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 din Legea nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, excepție ridicată de Niculae Răduță în Dosarul nr. 705/30/2006 al Curții de Apel Timișoara - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 iunie 2007.