Decizia nr. 630/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Ludmann Janosne, născută Gaspar Magda Roza Ilona, și de Gaspar Marton Janos în Dosarul nr. 8.954/190/2006 al Judecătoriei Bistrița.

La apelul nominal se prezintă Majai Laszlo, avocatul autorilor excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

În susținerea excepției de neconstituționalitate apărătorul autorilor excepției arată că dispozițiile

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

sunt susceptibile de mai multe interpretări, împrejurare ce determină o aplicare neunitară a legii la nivelul țării de către comisiile județene pentru aplicarea

Legii nr. 18/1991 . Așa fiind, apreciază că excluderea cetățenilor străini din categoria persoanelor care pot formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau cu destinație forestieră care au aparținut în trecut autorilor lor îngrădește dreptul constituțional al acestora de a dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor prin moștenire legală.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând

Decizia Curții Constituționale nr. 408/2004 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 8954/190/2006, Judecătoria Bistrița a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Ludmann Janosne, născută Gaspar Magda Roza Ilona, și de Gaspar Marton Janos.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât cetățenilor străini care nu și-au redobândit cetățenia română nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau cu destinație forestieră, fiind excluși dintre categoriile de persoane care pot face asemenea cereri, cu toate că art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție prevede dreptul cetățenilor străini de a dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor prin moștenire legală.

Judecătoria Bistrița apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că nu există neconcordanțe între dispozițiile criticate și Legea fundamentală.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul arată că dispozițiile

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991

se referă la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafețelor de terenuri agricole sau cu destinație forestieră în favoarea persoanelor care le-au deținut în proprietate, iar nu la modurile de dobândire consacrate de Constituție. Prin urmare, nu se aduce atingere protecției proprietății ori dobândirii acesteia, în condițiile în care însăși norma constituțională prevede că atât conținutul, cât și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitatea îl constituie dispozițiile

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, text de lege care are următorul conținut: "Cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară, pot face cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafețele de terenuri agricole sau terenuri cu destinație forestieră, prevăzute la art. 45, care le-au aparținut în proprietate, dar numai până la limita prevăzută la

art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 , de familie, pentru terenurile agricole, și nu mai mult de 30 ha de familie, pentru terenurile cu destinație forestieră, în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3) - (9)."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 44 alin. (2) teza a doua referitoare la dreptul cetățenilor străini și apatrizilor de a dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor prin moștenire legală.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile

Legii nr. 18/1991

au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate, sau constituirea acestuia, în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari, asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Dreptul de proprietate al acestor persoane este reconstituit sau, după caz, constituit, în temeiul și în condițiile legii. În acest context, legea prevede categoriile de persoane îndreptățite a formula cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, dispozițiile art. 48 stabilind posibilitatea de a solicita reconstituirea și pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate, precum și pentru foștii cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română, indiferent dacă și-au stabilit sau nu domiciliul în țară. Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - fondul funciar al României - și scopul declarat al acesteia - retrocedarea către foștii proprietari sau moștenitorii acestora a dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat -, reglementarea condițiilor în care operează această retrocedare, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului în această materie și cu finalitatea reparatorie a legii. Condiționarea exercitării dreptului de a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de calitatea de cetățean român reprezintă o astfel de opțiune, care este pe deplin constituțională.

Astfel, dispozițiile art. 44 alin. (2) teza a doua din Constituție, deși nu mai prevăd in terminis interdicția dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini și apatrizi, nu o înlătură, ci doar precizează cazurile și condițiile în care aceștia pot dobândi un asemenea drept, restrângând astfel sfera de aplicare a acestei incapacități speciale. Potrivit normei constituționale, una dintre modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetățenii străini sau apatrizi este moștenirea legală.

Însă, Curtea constată că, în cauza aflată pe rolul instanței judecătorești, calitatea de moștenitor nu poate fi recunoscută decât ca urmare a aplicării legii și numai în limitele stabilite de aceasta, întrucât, așa cum s-a arătat mai sus, legea are ca scop reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari. Prin urmare, nu se poate invoca, în aplicarea prevederilor

Legii nr. 18/1991 , garantarea și ocrotirea constituțională a dreptului de proprietate în persoana reclamanților, câtă vreme aceștia nu sunt titulari ai acestui drept, ce urmează a se naște ulterior, prin efectul și în condițiile legii menționate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 48 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Ludmann Janosne, născută Gaspar Magda Roza Ilona, și de Gaspar Marton Janos în Dosarul nr. 8.954/190/2006 al Judecătoriei Bistrița.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 iunie 2007.