Decizia nr. 646/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4, 8 și 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005

privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, excepție invocată de Consiliul Local al Comunei Cuzdrioara, județul Cluj în Dosarul nr. 9.790/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 324D/2007 și nr. 355D/2007, ce au ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

Legii nr. 236/2006

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005

privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, precum și ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 , excepție invocată de Consiliul Local al Comunei Luna, județul Cluj în Dosarul nr. 9.792/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, respectiv de Consiliul Local al Orașului Miercurea Nirajului și Primăria Orașului Miercurea Nirajului în Dosarul nr. 2.862/102/2006 (număr în format vechi 6.084/2006) al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate invocate în dosarele nr. 323D/2007, nr. 324D/2007 și nr. 355D/2007, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 355D/2007 și nr. 324D/2007 la Dosarul nr. 323D/2007, ce a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 16 februarie 2007 și din 1 martie 2007, pronunțate în dosarele nr. 9.790/117/2006, nr. 9.792/117/2006 și nr. 2.862/102/2006 (număr în format vechi 6.084/2006), Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Mureș - Secția civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4, 8 și 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005

privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 , precum și a

Legii nr. 236/2006

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 , în ansamblul lor. Excepția a fost invocată de Consiliul Local al Comunei Cuzdrioara, județul Cluj în Dosarul nr. 9.790/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Consiliul Local al Comunei Luna, județul Cluj, în Dosarul nr. 9.792/117/2006 al aceleiași instanțe, și respectiv de Consiliul Local al Orașului Miercurea Nirajului și Primăria Orașului Miercurea Nirajului în Dosarul nr. 2.862/102/2006 (număr în format vechi 6.084/2006) al Tribunalului Mureș - Secția civilă, în cauze având ca obiect judecarea unei acțiuni în contencios administrativ și fiscal.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile

art. 4, 8 și 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005

încalcă principiul egalității în fața legii și dreptul de proprietate privată al unității administrativ-teritoriale asupra bunurilor aflate în patrimoniul acestora, prin instituirea obligativității vânzării acestora la un preț impus de legiuitor. De asemenea, se susține că în acest mod este încălcat principiul constituțional al autonomiei locale și dispozițiile privind delegarea legislativă prin ordonanță de urgență a Guvernului, deoarece prin dispozițiile legale criticate sunt afectate drepturi și libertăți fundamentale.

Se mai susține că Ordonanța nr. 110/2005 și

Legea nr. 236/2006

încalcă dreptul de proprietate privată al unităților administrativ-teritoriale asupra bunurilor aflate în patrimoniul acestora, principiul constituțional al autonomiei locale, precum și cel al garantării și ocrotirii proprietății publice, prin instituirea obligativității vânzării acestora la un preț impus de legiuitor, cu atât mai mult cu cât consiliul local este obligat prin lege la vânzarea unor imobile către persoane fizice la un preț cu mult sub valoarea de piață, stabilit fără acordul proprietarului.

Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este întemeiată, arătând că textele de lege criticate contravin dreptului de proprietate privată al unităților administrativ-teritoriale, precum și dispozițiilor art. 16 și art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, fără ca această încălcare să fie justificată de protecția constituțională a dreptului la viață și sănătate, în condițiile în care asistența medicală obligatorie poate fi desfășurată și în cadrul cabinetelor medicale proprietate publică. De asemenea, instanța de judecată arată că scopul legiuitorului poate fi ușor eludat, prin schimbarea destinației imobilelor din cabinete medicale în locuințe, și ulterior vânzarea acestora.

Tribunalul Mureș - Secția civilă apreciază că prevederile

art. 8 din Legea nr. 236/2006

sunt neconstituționale, deoarece stabilesc prețurile de vânzare ale unor spații proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale în mod arbitrar, fără a ține seama de valoarea reală a imobilelor în cauză, ceea ce este de natură a contraveni dispozițiilor art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul acesteia îl constituie prevederile

art. 4, 8 și 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005

privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 22 iulie 2005, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 236/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 , precum și ale

Legii nr. 236/2006

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 , în ansamblul lor.

Prevederile

art. 4, 8 și 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005

au următorul conținut:

-Art. 4: "(1) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență, consiliile județene sau consiliile locale, după caz, aprobă prin hotărâre lista spațiilor din proprietatea privată a acestora ori din proprietatea privată a statului și care se află în administrarea lor, ce urmează să fie vândute potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență. Listele astfel aprobate vor fi afișate în mod obligatoriu la sediul consiliului local/județean și publicate pe site-ul consiliului județean.

(2)Instituțiile proprietare ale spațiilor medicale au obligația de a comunică actualilor utilizatori, prin scrisoare cu confirmare de primire, faptul că spațiul respectiv face obiectul prezentei ordonanțe de urgență."

-Art. 8: "(1)Prețul de vânzare al spațiului medical se stabilește diferențiat, pe categorii de localități, conform

Legii nr. 351/2001

privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a IV-a "Rețeaua de localități", cu modificările ulterioare, prin stabilirea de prețuri maximale, după cum urmează:

a) pentru localitățile de gradul 0, municipiul București, 70 euro/mp;

b) pentru localitățile de rangul I, 50 euro/mp;

c) pentru localitățile de rangul II, 40 euro/mp;

d) pentru localitățile de rangul III, 30 euro/mp;

e) pentru localitățile de rangul IV, 20 euro/mp;

f) pentru localitățile de rangul V, 15 euro/mp.

(2) Prețurile stabilite conform prevederilor alin. (1) sunt diminuate de către comisie cu câte 10%, dacă:

a) clădirea este mai veche de 30 de ani;

b) spațiul este situat într-o localitate cu deficit de medici."

- Art. 14: "(1)Prețul de vânzare al terenului pentru o suprafață de maximum 250 mp este de 1 euro/mp, iar pentru restul suprafeței terenul se vinde la prețul pieței.

(2) Persoanele fizice sau juridice străine care îndeplinesc condițiile art. 3 alin. (1) pot cumpăra terenurile aferente spațiului medical numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute de lege."

Autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (2) teza întâi referitor la garantarea și ocrotirea proprietății private, indiferent de titular, art. 73 alin. (3) lit. m) privind reglementarea prin lege organică a regimului general al proprietății și al moștenirii, art. 115 alin. (6) referitor la limitele delegării legislative, art. 120 alin. (1) privind principiile descentralizării și autonomiei locale, art. 121- Autorități comunale și orășenești, art. 136 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea proprietății publice și alin. (4) teza întâi referitor la inalienabilitatea bunurilor proprietate publică.

Examinând excepția, Curtea constată că, potrivit prevederilor

art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005 , modificată, acest act normativ stabilește cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale în care funcționează unități medicale, precum și a spațiilor cu destinație pentru activități medicale sau activități conexe actului medical, neutilizate.

Potrivit art. 4 din ordonanța criticată, consiliile județene sau cele locale aprobă prin hotărâre lista spațiilor cu destinația de cabinete medicale sau în care se desfășoară activități conexe actului medical, aflate în proprietatea acestora ori în proprietatea privată a statului, și care se află în administrarea lor. Așadar, stabilirea listei cu spațiile având destinația de cabinete medicale sau în care se desfășoară activități conexe actului medical, ce urmează a fi vândute, este dată prin lege în competența consiliilor județene sau a celor locale, aspect ce nu contravine dispozițiilor constituționale privind protecția dreptului de proprietate privată, fiind în conformitate cu principiul constituțional stabilit prin art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit căruia conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

Nu poate fi reținută nici încălcarea principiului constituțional al egalității în fața legii, având în vedere că prevederile legale criticate reglementează situația juridică a unor imobile cu destinația de cabinete medicale, situație diferită de a celorlalte imobile supuse vânzării în condițiile dreptului comun, astfel încât, și în considerarea finalității

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 , respectiv de a accelera procesul de reformă a asistenței medicale ambulatorii, este justificată instituirea unui regim juridic diferit pentru aceste categorii de imobile.

Curtea constată că invocarea încălcării dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituție nu este întemeiată. Astfel, potrivit acestor dispoziții din Legea fundamentală, "Prin lege organică se reglementează: [... ] regimul juridic general al proprietății și al moștenirii". În speță, însă, nu se reglementează, limitează sau derogă de la regimul juridic general al proprietății, ci se stabilește cadrul juridic pentru vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale în care funcționează unități medicale. Acest domeniu nu este rezervat pentru reglementare prin lege organică, Guvernul putând să îl reglementeze prin ordonanță, iar pentru emiterea ordonanțelor de urgență nu este necesară o lege specială de abilitare.

În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 120 alin. (1) referitor la principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice din unitățile administrativ-teritoriale, Curtea constată că exercitarea autonomiei locale se circumscrie principiului constituțional al respectării legilor prevăzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.

Asupra semnificației principiului statuat prin art. 120 alin. (1) din Constituție, Curtea Constituțională a reținut, prin

Decizia nr. 136 din 3 mai 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001, că acest text constituțional "se referă la principiul autonomiei locale în cadrul organizării administrației publice din unitățile administrativteritoriale, iar nu la existența unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu". Așa fiind, principiul autonomiei locale nu exclude, ci impune obligația autorităților administrației publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul țării, în interesul comunităților locale, interese care, în acest domeniu, al sănătății, nu trebuie să fie în contradicție cu interesele naționale.

De asemenea, în lumina Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 și ratificată de România prin

Legea nr. 199/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997, "Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importantă a treburilor publice".

Pentru aceleași considerente, Curtea nu poate reține nici susținerile privind contradicția dintre prevederile legale criticate și dispozițiile art. 121 din Legea fundamentală privind autoritățile comunale și orășenești.

În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, se constată că actul normativ criticat a fost emis în domeniul privatizării asistenței medicale ambulatorii, cu respectarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 115 alin. (1) privind domeniile rezervate legii organice și alin. (4) referitoare la urgența reglementării, având în vedere că scopul acesteia este finalizarea procesului de reformă a asistenței medicale ambulatorii, ca o condiție esențială în alocarea eficientă a resurselor în sistemul sanitar, reducerea costurilor asistenței medicale acordate în spitale și diminuarea deficitului bugetar al sistemului sanitar. Astfel, includerea în conținutul normativ al unei ordonanțe de urgență a unor măsuri ce vizează dreptul de proprietate nu este de natură a afecta regimul juridic general al acestui drept fundamental, sau să diminueze sfera garanțiilor legale acordate unor drepturi sau libertăți fundamentale, astfel încât nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 115 alin. (6).

Curtea constată că prevederile constituționale cuprinse în art. 136 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea proprietății publice și alin. (4) teza întâi referitor la inalienabilitatea bunurilor proprietate publică nu sunt incidente în cauză, având în vedere că actele normative criticate vizează un drept de proprietate privată al statului sau al unităților administrativ-teritoriale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 4, 8 și 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005

privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, ale

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 , precum și ale

Legii nr. 236/2006

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 , în ansamblul lor, excepție invocată de Consiliul Local al Comunei Cuzdrioara, județul Cluj în Dosarul nr. 9.790/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, de Consiliul Local al Comunei Luna, județul Cluj în Dosarul nr. 9.792/117/2006 al aceleiași instanțe și, respectiv, de Consiliul Local al Orașului Miercurea Nirajului și Primăria Orașului Miercurea Nirajului în Dosarul nr. 2.862/102/2006 (număr în format vechi 6.084/2006) al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 iunie 2007.