Programul din 7 august 2007

Anexa la Programul de măsuri pentru elaborarea Strategiei

NORMA DE CONȚINUT A STRATEGIEI

STRATEGIA NAȚIONALĂ

pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu și lung

1. INTRODUCERE

1.1. Deșertificarea și seceta - efecte imediate, pe termen mediu și lung

Având în vedere poziția României pe glob, la jumătatea distanței dintre pol și ecuator, fiind străbătută de paralela de 45°, precum și poziția sa geografică pe continent, la aproximativ 2.000 km de Oceanul Atlantic, 1.000 km de Marea Baltică, 400 km de Marea Adriatică și riverană cu Marea Neagră, masele de aer dirijate spre teritoriul României în diferite contexte sinoptice evoluează într-o gamă foarte amplă mergând până la cele tropicale. Instabilitatea raporturilor dintre principalii centri barici face să se înregistreze atât perioade importante cu regim anticiclonic specific manifestării fenomenului de secetă, cât și treceri rapide de la regimul anticiclonic la circulația ciclonică și invers, cu trecerea prin fenomene extreme precum furtuni, grindină sau tornade.

Din punctul de vedere al indicelui de ariditate, care este în medie de 0,20, teritoriul României se încadrează în zonele semiaride, uscat-subumede și umede.

În teritoriul cu risc ridicat la deșertificare și secetă clima este caldă și uscată, cu temperaturi medii anuale mai mari de 10°C. România are 7 milioane de hectare situate în zone cu risc de deșertificare.

În România fenomenele de secetă cu accente puternice în unele perioade au fost semnalate și descrise cu mult timp în urmă. În ultimul deceniu fenomenele de uscăciune extremă s-au extins ca urmare a transformărilor profunde cărora a fost supus patrimoniul funciar agricol și silvic - defrișări, distrugerea perdelelor forestiere de protecție, neaplicarea irigațiilor etc.

Conform datelor meteorologice obținute pentru o perioadă de peste 100 de ani în sud-estul țării, cuprinzând Dobrogea, estul Munteniei și sudul Moldovei, aceste zone sunt potențial afectate de deșertificare, circa 3 milioane de hectare, din care 2,8 milioane de hectare reprezintă terenuri agricole. Suprafața afectată de secetă este sensibil mai mare decât cea menționată, practic acoperind întreaga zonă agricolă a țării.

Procesele de degradare a solurilor afectează în diferite grade mai mult de o treime din suprafața teritoriului țării. Dintre acestea cele mai notabile sunt eroziunea prin apă și alunecările de teren, care afectează 7 milioane de hectare, la care se adaugă efectul secetei.

Pentru reducerea efectelor secetei și combaterea deșertificării este necesar să se adopte măsuri privind:

a) activități preventive - de prevenire, de protecție și de pregătire;

b) activități de management operativ - ce se întreprind în timpul fenomenului de secetă;

c) activități de reconstrucție și refacere - ce se întreprind după trecerea fenomenului de secetă.

1.2. Definiții

Măsuri de diminuare a efectelor secetei - ansamblul măsurilor de protecție a resurselor de apă și de sol, precum și de reconstrucție a zonelor afectate de expunerea la secetă.

Degradarea solurilor - procesele de deteriorare a calității solurilor, printre care eroziunea, reducerea materiei organice, contaminările difuze și locale, scoaterea din circuitul agricol, compactarea, declinul biodiversității, salinizarea, seceta, inundațiile și alunecările de teren sau combinații ale acestora, care conduc la crearea condițiilor climatice aride sau subaride specifice deșertificării.

Conservarea solului - ansamblul măsurilor care asigură protecția și restabilirea solurilor, utilizarea științifică argumentată, rațională și în complex, în scopul asigurării bunăstării continue a generațiilor de azi și viitoare.

Conservarea resurselor de apă - ansamblul măsurilor care asigură protecția și refacerea resurselor de apă dulce prin controlul cantității utilizate și al conținutului de substanțe poluante din aceasta.

2. STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU COMBATEREA DEȘERTIFICĂRII ȘI REDUCEREA EFECTELOR SECETEI

a) Necesitatea Strategiei

Acțiunile și măsurile de reducere a efectelor asupra sănătății populației și a pagubelor materiale produse de secetă se desfășoară pe teritoriul României de peste 100 de ani, în a doua parte a secolului XX acestea fiind acompaniate de măsuri complexe de protecție a mediului. În prezent funcționează diverse tipuri de amenajări de protecție a populației, bunurilor și resurselor de sol și de apă, constând în:

- amenajări de irigații care pot deservi până la 3 milioane de hectare de teren arabil;

- lacuri de acumulare;

- terenuri împădurite;

- perdele forestiere de protecție.

Fenomenul de secetă cu care se confruntă România în anul 2007 a scos în evidență vulnerabilitatea comunităților umane expuse riscului, manifestată prin slaba lor capacitate de a absorbi efectele fenomenului și de a se reface după trecerea acestuia.

În acest context apare ca necesară schimbarea abordării asupra soluționării problemelor generate de secetă și trecerea de la acțiunea de tip pasiv la acțiunea activă pentru reducerea pagubelor potențiale și a vulnerabilității receptorilor riscului de secetă.

b) Scopul Strategiei

Strategia are drept scop reducerea impactului produs de secetă asupra populației, bunurilor și factorilor de mediu printr-o planificare adecvată și printr-o politică care să corespundă standardelor și nevoilor comunităților umane.

Strategia reprezintă documentul-cadru pentru pregătirea și adoptarea unor măsuri vizând:

- adoptarea unei concepții integrate în abordarea aspectelor fizice, biologice și socioeconomice ale proceselor deșertificării și secetei;

- acordarea atenției cuvenite, în privința comerțului și contractării de datorii în scopul creării unui mediu economic favorabil, care să conducă la promovarea unei dezvoltări durabile;

- integrarea strategiilor pentru eradicarea sărăciei în eforturile pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei;

- promovarea cooperării transfrontaliere în domeniile protecției mediului și ale conservării solului și resurselor de apă, în măsura în care ele au legătură cu deșertificarea și seceta;

- consolidarea cooperării subregionale, regionale și internaționale;

- cooperarea în cadrul organizațiilor interguvernamentale competente;

- stabilirea mecanismelor instituționale, acordând atenție evitării paralelismelor;

- încurajarea utilizării mecanismelor și a înțelegerilor financiare bilaterale și multilaterale existente, care mobilizează și canalizează resurse financiare pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei;

- acordarea priorității cuvenite alocării resurselor adecvate pentru combaterea deșertificării și reducerii efectelor secetei;

- stabilirea de strategii și priorități în cadrul planurilor și/sau al politicilor de dezvoltare durabilă, pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei;

- abordarea cauzelor profunde ale deșertificării și acordarea unei atenții speciale factorilor socioeconomici care contribuie la procesele de deșertificare;

- stimularea formării conștiinței publice și facilitarea participării populației la eforturile pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei;

- crearea unui cadru favorabil prin consolidarea legislației aplicabile în vigoare sau prin adoptarea de noi legi și stabilirea politicilor pe termen lung și a programului de acțiune.

Strategia constituie și baza stabilirii măsurilor specifice de reducere a efectelor secetei și de dezvoltare regională ce se vor lua de administrația centrală și locală.

Strategia stabilește responsabilitățile de implementare și reglementare ale autorităților administrației centrale și locale, ale populației și agenților economici, precum și modul de cooperare la rezolvarea problemelor generate de secetă și implicarea tuturor factorilor.

c) Obiectivele strategiei

(i) Obiective generale

Obiectivul general al Strategiei îl constitue stabilirea atribuțiilor ce revin Guvernului României, autorităților administrației publice centrale și locale și utilizatorilor de apă și de terenuri, precum și a resurselor necesare realizării Programului național de acțiune pentru combaterea fenomenelor de degradare a terenurilor, de secetă și deșertificare.

În acest sens se vor realiza următoarele:

- stabilirea de acțiuni eficiente la toate nivelurile de decizie;

- crearea unei concepții integrate în abordarea aspectelor fizice, biologice și socioeconomice ale proceselor deșertificării și secetei;

- dezvoltarea unei abordări cuprinzătoare care să se coroboreze cu programele de dezvoltare durabilă.

(îi) Obiective specifice

- Obiective economice

În plan economic se vor aloca resursele necesare prevenirii și reducerii efectelor secetei și asigurării condițiilor de continuare a activității în condiții de risc crescut al impactului lipsei de umiditate și acțiunii temperaturilor extreme.

- Obiective sociale

Persoanele individuale și locuințele vor avea create condiții de alimentare corespunzătoare cu apă potabilă, asigurare a confortului termic și a pragului de umiditate, aprovizionării cu alimente proaspete.

- Obiective de protecție a mediului

Obiectivul acestei strategii este acela de a constitui un document-cadru în vederea unei abordări sistematice și eficiente pe termen scurt și mediu a managementului secetei, având ca scop diminuarea efectelor sale asupra populației și adoptarea măsurilor de combatere pe termen lung a aridizării și deșertificării.

- Obiective sectoriale

A. Renaturarea prin reamenajarea Luncii Dunării și a zonelor de luncă ale unor râuri interioare

B. Crearea unor salbe de iazuri în zonele pretabile din Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania și Maramureș

C. Reabilitarea amenajărilor de irigații existente și realizarea de noi amenajări

D. Reîmpădurirea și perdeluirea

E. Folosirea soiurilor de sămânță și material semincer cu rezistență sporită la secetă

F. Înființarea culturilor în funcție de prognoza meteo pentru anul agricol

G. Reorientarea spre culturi pretabile la zonele aride

H. Utilizarea unor tehnologii de lucru al solului pretabile în zonele aride

I. Protecția și utilizarea durabilă a solului

d) Implementarea Strategiei naționale pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei

(i) Planuri și programe

1. Programe de cooperare subregională și regională

În vederea punerii în aplicare a Strategiei, se vor elabora programe de cooperare subregională și regională constând în acțiuni specifice la nivel de bazine hidrografice, zone cu risc ridicat la secetă sau în pericol de deșertificare.

2. Programul național de acțiune pentru combaterea fenomenelor de degradare a terenurilor, de secetă și deșertificare

Programul național de acțiune pentru combaterea fenomenelor de degradare a terenurilor, de secetă și deșertificare reprezintă elementul central al Strategiei și cuprinde acțiuni vizând următoarele:

a) promovarea programelor de eradicare a sărăciei și asigurare a securității alimentare;

b) dinamica demografică, migrarea forței de muncă și asigurarea unui minim de condiții pentru continuarea desfășurării activității în condiții de secetă extremă;

c) managementul durabil al resurselor naturale; menționăm că pentru resursa "apă", acesta se realizează în prezent prin planurile de management ale bazinelor hidrografice;

d) utilizarea practicilor agriculturii durabile;

e) exploatarea și utilizarea eficientă a diverselor surse de energie;

f) măsuri legislative și instituționale de implementare;

g) analiza sistemului informațional meteorologic, hidrologic și hidrogeologic pentru a face completările necesare monitoringului secetei meteorologice, agrometeorologice, hidrologice și hidrogeologice;

h) crearea de capacitate de reacție;

i) educarea și sensibilizarea publicului.

3. Instrumente de diminuare a efectelor secetei

Efectele secetei se pot diminua prin adoptarea unui set de măsuri constând în următoarele:

Programe de evaluare

* Elaborarea de criterii ori modalități de declanșare a acțiunilor referitoare la secetă

* Elaborarea unui sistem de avertizare, program de monitorizare

* Realizarea inventarului datelor disponibile

* Stabilirea de noi rețele de strângere a datelor

* Monitorizarea furnizorilor vulnerabili de apă pentru public Legislație/politici publice

* Pregătirea de documente cuprinzând puncte de vedere pentru legislativ privind aspectele de politici publice

* Aplicarea legislației adecvate în conformitate cu Directiva-cadru apă

* Adoptarea de legislație care să asigure împrumuturi garantate cu dobândă mică pentru agricultori

* Impunerea de limite dezvoltării urbane

Creșterea livrării de apă

Planificarea necesarului de apă

* Schemele directoare de amenajare a bazinului hidrografic

Planificarea necesarului de apă se face prin intermediul schemelor directoare ale bazinelor hidrografice. Schemele directoare fixează într-o manieră generală și armonioasă obiectivele de calitate și cantitate a apelor în perioadele secetoase. În corelare cu prevederile schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecției cantitative și calitative a apelor, apărarea împotriva acțiunilor distructive a apelor, precum și valorificarea potențialului apelor în raport cu cerințele dezvoltării durabile a societății și în acord cu strategia și politicile de mediu incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor.

În cadrul schemelor directoare se fac prezentarea zonelor expuse la secetă și cuantificarea caracteristicilor secetei:

a) frecvența, durata, extinderea și intensitatea secetelor;

b) indicatori de secetă;

c) zonarea teritoriului bazinului hidrografic din punctul de vedere al riscului la secetă;

d) variația în timp și spațiu a secetei;

e) caracterizarea resurselor de apă în condiții de secetă;

f) populația afectată de fenomenele de secetă, pe județe, având la bază indicatorii de vulnerabilitate la acest fenomen.

* Asigurarea resurselor de apă în perioada secetoasă

Adoptarea de măsuri structurale și nestructurale pentru combaterea secetei prin asigurarea resurselor de apă

Măsurile structurale vor consta în propuneri pentru realizarea de noi infrastructuri inginerești pentru:

a) creșterea capacității de stocare a apelor pentru asigurarea volumelor necesare în vederea acoperirii cerințelor de apă ale folosințelor: alimentarea cu apă potabilă și industrială, producerea de energie, irigații, zootehnie, navigație, piscicultură/acvacultură, cerințe ecologice și de mediu etc.;

b) crearea zonelor umede de-a lungul râurilor interioare și de-a lungul Dunării.

Măsurile nestructurale vizează:

c) dezvoltarea sistemului de monitoring al secetei;

d) asigurarea unui sistem performant de avertizare a secetei;

e) îmbunătățirea exploatării lucrărilor care asigură sursele de apă ale folosințelor, inclusiv prin schimbarea categoriilor de folosință;

f) aplicarea măsurilor prevăzute în planurile de restricții în perioadele deficitare;

g) măsuri pentru stimularea consumatorilor spre mărirea randamentului instalațiilor existente, în vederea reducerilor pierderilor de apă, prin lucrări de întreținere și reparații curente și prin refacerea instalațiilor respective, retehnologizare;

h) propuneri de măsuri administrativ-financiare pentru reducerea cerințelor de apă ale folosințelor și pentru încurajarea recirculării apei;

i) modelarea de scenarii pentru studiul distribuției resurselor de apă în zonele afectate de secetă și aridizare, prin prisma modificărilor și variabilităților climatice la scară globală, specifice zonei geografice a României.

Avertizarea publică/programele de educare

* Organizarea de întâlniri de informare privind seceta pentru public și pentru mass-media

* Implementarea de programe de avertizare privind conservarea apei

* Publicarea și distribuirea de broșuri/foi volante privind tehnicile de conservare a apei și strategiile de gestionare a secetei în agricultură

* Organizarea de seminarii privind aspectele deosebite referitoare la secetă

* Pregătirea de modele de ordine privind conservarea apei

* Înființarea unui centru de informații privind seceta.

Componența și atribuțiile acestuia se vor stabili de către Comitetul Național de Combatere a Secetei, înființat prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, cu referire strictă la perioadele de secetă.

Asistența tehnică

* Acordarea de consultanță furnizorilor de apă privind evaluarea vulnerabilității sistemelor de distribuție existente

Reducerea cererii/programe de conservare a apei

* Introducerea de stimulente economice mai puternice pentru investițiile private în domeniul diminuării pierderilor de apă

* Încurajarea reducerii pierderilor de apă la consumatorii casnici

* Îmbunătățirea utilizării apei și a eficienței aducțiunii acesteia

Programe de intervenție în caz de urgență

Se vor adopta măsurile ce decurg din obligațiile trasate de Uniunea Europeană pentru racordarea la sisteme centralizate.

(îi) Atribuții și responsabilități

A. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

a) elaborează, coordonează și aplică Strategia națională pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei;

b) coordonează, fundamentează, elaborează și actualizează Programul național de acțiune pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei;

c) coordonează aplicarea Programului național de acțiune pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei și evaluează periodic efectele, calitatea și eficiența acțiunilor întreprinse;

d) asigură cu prioritate fondurile necesare pentru aplicarea Programului național de acțiune, în cadrul bugetului aprobat anual;

e) elaborează prevederi pentru împăduriri, realizarea de perdele forestiere, reabilitarea terenurilor agricole;

f) elaborează prevederi pentru utilizarea tehnologiilor moderne pentru irigații;

g) elaborează prevederi pentru adaptarea culturilor agricole la noile condiții de secetă.

B. Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile

a) face propuneri de corelare a Programului național de acțiune pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei cu Strategia națională privind schimbările climatice și Planul național de acțiune privind schimbările climatice, Legea apelor, planurile bazinale de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, regulamentele de exploatare a barajelor și lacurilor de acumulare, legislația privind calitatea apei, schemele directoare de amenajare a bazinelor hidrografice (prin planuri de amenajare a bazinelor hidrografice - din punctul de vedere al cantității și prin Planuri de management al bazinelor hidrografice - din punctul de vedere al calității), care trebuie elaborate până la 22 decembrie 2009;

b) coordonează aplicarea măsurilor pentru consolidarea capacității naționale climatologice, meteorologice și hidrologice, precum și mijloacele de avertizare din timp privind seceta;

c) elaborează planurile de bazin hidrografic de gospodărire a apelor;

d) evaluează necesarul de apă la nivel național și zonal și propune măsuri pentru asigurarea acestui necesar.

C. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor

a) participă la elaborarea unor studii complexe de fundamentare a politicilor de combatere a efectelor secetei prin mijloace specifice amenajării teritoriului și urbanismului;

b) asigură îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență;

c) asigură îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de urgență prin Programul operațional regional - Axa prioritară 3 Îmbunătățirea infrastructurii sociale.

D. Ministerul Transporturilor

a) asigură managementul tipurilor de risc generator de situații de urgență provocate de secetă;

b) asigură plantarea perdelelor forestiere de-a lungul căilor de comunicații.

E. Ministerul Economiei și Finanțelor

- aplică prevederile

Legii nr. 500/2002

privind finanțele publice, cu modificările ulterioare.

F. Ministerul Internelor și Reformei Administrative

a) inițiază și desfășoară campanii de conștientizare a publicului larg asupra cauzelor și efectelor secetei și asupra importanței strategiei, obiectivelor și programului de acțiune;

b) supraveghează aplicarea în teritoriu a Programului național de acțiune pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei și a Strategiei naționale pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei.

G. Ministerul Sănătății Publice

a) organizează și coordonează activitatea de monitorizare a stării de sănătate a populației și relațiile cu factorii de risc de mediu;

b) propune măsuri de igienă și urmărește aplicarea acestor măsuri în zonele calamitate.

H. Administrația Națională de Meteorologie

a) asigură monitorizarea în flux operațional a evoluției rezervelor de umiditate din sol, pe baza măsurătorilor din cadrul rețelei de specialitate;

b) asigură elaborarea prognozelor și avertizărilor referitoare la evoluția condițiilor meteorologice și agrometeorologice, implicit fenomenul de secetă pedologică;

c) asigură diseminarea informărilor agrometeorologice în flux operațional către factorii decizionali și alți utilizatori de profil agricol;

d) elaborează periodic rapoarte privind starea de umiditate a solului și vegetația culturilor agricole în funcție de evoluția condițiilor meteorologice și agrometeorologice;

e) elaborează documentații privind aria de răspândire a fenomenului de secetă pedologică în anii agricoli excesiv de secetoși, pentru fundamentarea acordării despăgubirilor în caz de calamități;

f) elaborează hărți tematice privind aria de vulnerabilitate a zonelor de cultură la fenomenul de secetă pedologică, în scopul identificării arealelor cu risc extrem (hărți tematice la nivel național și regional);

g) analizează impactul schimbărilor climatice la nivel național în contextul schimbărilor climatice globale (situația actuală, scenarii posibile ale schimbărilor climatice viitoare proiectate la nivelul României);

h) elaborează studii și cercetări privind stadiul curent și perspectiva evoluției fenomenului de secetă pedologică la nivel național și pe regiuni agricole de referință, pe bază de indicatori și, indici de secetă, nivele și clase de risc.

I. Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești"

- coordonează activitatea științifică în domeniul creării soiurilor de plante rezistente la secetă, tehnologiei irigațiilor cu consumuri mici de apă, politicilor agricole care reduc pierderile de apă.

J. Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie (ICPA)

a) monitorizează calitatea solului;

b) identifică terenurile degradate;

c) propune soluții de ameliorare a solului și de amenajare a terenurilor degradate.

K. Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice

a) realizează studii de fezabilitate și proiecte tehnice privind înființarea perdelelor forestiere de protecție, împădurirea terenurilor degradate și împădurirea altor terenuri pentru creșterea suprafețelor ocupate cu păduri;

b) realizează studii și cercetări privind rezistența speciilor lemnoase la secetă și a gradului de pretabilitate a acestora la diferite tipuri de soiuri.

L. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare - I.N.C.D.I.F. - "ISPIF"

a) realizează studii de fezabilitate și proiecte tehnice privind reabilitarea amenajărilor de irigații existente și executarea altor lucrări de realizare a altor noi amenajări de irigații;

b) elaborează studii privind posibilitatea utilizării unor surse de apă alternative pentru alimentarea amenajărilor de irigații.

M. Regia Națională a Pădurilor (ROMSILVA)

- asigură materialul genetic forestier în vederea executării lucrărilor de împăduriri.

N. Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare

a) realizează inventarul amenajărilor de irigații aflate în administrarea sa;

b) evaluează și propune lista lucrărilor de reabilitare a amenajărilor de irigații aflate în administrarea sa;

c) evaluează și propune lista amplasamentelor în care se pot realiza noi amenajări de irigații.

(iii) Informarea și educarea populației.

În vederea informării și educării populației în privința riscurilor și efectelor secetei, autoritățile responsabile cu gestionarea situației de urgență în caz de secetă vor elabora ghiduri, îndrumare, pliante, afișe cuprinzând informații referitoare la cauzele fenomenului de secetă, modalitățile de prevenire a acestora, precum și acțiunile de protecție și intervenție individuală și de grup.

Distribuția materialelor informative se face prin grija autorităților administrației publice locale, cu participarea activă a instituțiilor de cult și de învățământ.

Populația trebuie învățată cum să se comporte înainte de apariția fenomenului de secetă, în timpul acesteia și după trecerea fenomenului.

În vederea adaptării la secetă a comunității se vor realiza campanii de informare adaptate nevoilor specifice ale comunității.

(iv) Transmiterea și recepționarea mesajelor de avertizare pentru cazuri de deșertificare și secetă

Mesajele trebuie să precizeze clar și concis ce se întâmplă și unde, ce semnificație au ele pentru populația țintă și ce trebuie aceasta să facă. Aceste mesaje constituie semnalul pentru cei expuși riscului pentru ca aceștia să treacă la acțiune înainte ca seceta să se producă ori să atingă niveluri critice.

Specialiștii în mass-media vor fi consultați pentru ca mesajul să fie:

- scurt;

- ordonat, astfel încât să constituie cea mai importantă știre pentru populație;

- clar, simplu și să evite jargonul.

Mesajul trebuie să fie:

- pozitiv, axat pe ce să facem și nu pe ce să nu facem;

- să sugereze acțiunea și nu inacțiunea;

- să invite la sociabilitate și nu la izolare;

- să fie viguros.

Căile de diseminare a avertizării la secetă pot fi:

- mesaje radio;

- mesaje televizate, prezentate cu scris în mișcare, la știri sau în pauză;

- ziare locale sau regionale;

- telefon;

- fax;

- din ușă în ușă.

(v) Aspecte instituționale și legislative

- Elaborarea unui act normativ privind gestiunea fenomenului de secetă pentru protecția populației și a bunurilor

- Elaborarea unui act normativ pentru definirea proiectelor de interes național și de interes local și a modului lor de elaborare și de finanțare

- Elaborarea unui act normativ pentru clasificarea obiectivelor din punctul de vedere al gradului de protecție la secetă ce trebuie asigurat sau al riscului social acceptat

- Instituirea unei structuri guvernamentale, interministeriale care să asigure colaborarea "actorilor" și coordonarea lor

- Elaborarea unui act normativ pentru reglementarea activităților de voluntariat pentru cazuri de secetă

- Revizuirea legislației existente în domeniul managementului situațiilor de urgență generate de secetă

----