Strategia din 29 august 2007
de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a discriminării (2007-2013)
prezumat în vigoare
PREAMBUL
Universalitatea recunoașterii și apărării drepturilor omului impune în mod necesar aplicarea lor egală pentru toți indivizii: "Toate ființele se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi", proclamă primul articol al Declarației Universale a Drepturilor Omului din 1948. Aceasta înseamnă că drepturile și libertățile fundamentale sunt recunoscute tuturor indivizilor, fără nicio deosebire, oricare ar fi izvorul ei, adică fără nicio discriminare.
Promovarea egalității nu trebuie confundată cu simplul obiectiv de a crea un balans de egalitate; este o problemă de promovare a oportunităților pe termen lung în toate sferele vieții, practicile instituționale, organizarea cadrului ocupațional și de angajare, dar și în societate ca întreg.
Promovarea egalității nu necesită în special adoptarea unor măsuri pozitive, ci măsuri al căror scop este adaptarea organizării societății spre o mai corectă împărțire a rolurilor; nu înseamnă doar realizarea unor programe și resurse accesibile cetățenilor, ci mai degrabă presupune mobilizarea simultană a instrumentelor legale, a resurselor financiare și a abilităților analitice și organizaționale ale tuturor actorilor și instituțiilor implicate, cu scopul de a introduce în toate domeniile dorința de a construi o relaționare bazată pe principiile egalității de șanse, echității sociale, diversității și nediscriminării.
În ultimii ani România a depus eforturi susținute pentru crearea cadrului legislativ necesar transpunerii directivelor europene ( Directiva 2000/43/CE
a Consiliului Uniunii Europene și
Directiva 2000/78/CE
a Consiliului Uniunii Europene), ce constituie acquis-ul comunitar în domeniul prevenirii și combaterii discriminării.
În acest sens, cadrul legal din România, sub aspectul combaterii tuturor formelor de discriminare, a fost stabilit prin adoptarea
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare*1).
__________
*1)
Ordonanța Guvernului nr. 137/2000
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000, și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007.
Prin
Legea nr. 324/2006 *2) se transpun în totalitate prevederile
Directivei Consiliului 2000/43/CE
privind aplicarea principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L180 din 19 iulie 2000, precum și prevederile
Directivei Consiliului 2000/78/CE
de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene (JOCE) nr. L303 din 2 decembrie 2000.
___________
*2)
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 137/2000
privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 626 din 20 iulie 2006.
Domeniul de aplicare a legislației privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare are în vedere în special protejarea dreptului la demnitate personală, accesul la educație, accesul la servicii publice administrative, juridice, de sănătate și de asistență socială, dreptul la bunuri și servicii, libertatea de circulație, dreptul la libera alegere a domiciliului și accesul în locuri publice, egalitate în activitatea economică, în materie de angajare, profesie și securitate socială.
Având în vedere că dreptul la egalitate în fața legii și la protecție împotriva discriminării pentru toate persoanele constituie un drept universal, recunoscut de către Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția Națiunilor Unite privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor, Convenția Internațională privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, de pactele Națiunilor Unite cu privire la drepturile civile și politice și la drepturile economice, sociale și culturale și de Convenția Europeană pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, semnată de toate statele membre,
luând în considerare prevederile Convenției Internaționale privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială,
având în vedere art. 14 din Convenția Europeană pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Protocolul adițional nr.12 la Convenția Europeană pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care conține o clauză generală de interzicere a discriminării, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,
ținând cont de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,
ținând seama de
Directiva Consiliului 2000/43/CE
privind aplicarea principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică, și de
Directiva Consiliului 2000/78/CE
de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă,
reamintind Recomandarea de politică generală nr.1 a Comisiei Europene Împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) privind combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intoleranței, Recomandarea de politică generală nr. 2 a ECRI privind organismele specializate în combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intoleranței la nivel național și Recomandarea de politică generală nr. 7 a ECRI privind legislația națională referitoare la combaterea rasismului și discriminării rasiale,
având în vedere cadrul legislativ existent în România în domeniul nediscriminării,
Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării adoptă Strategia națională de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a discriminării (2007-2013).
Capitolul I Funcțiile, scopul, obiectivele-cadru și prioritățile Strategiei naționale de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a discriminării (2007-2013)
Articolul 1
Strategia națională de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a discriminării, denumită în continuare SNImPCD, reprezintă un element de sprijin cu o contribuție importantă al unei noi practici a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, denumit în continuare CNCD, pornind de la abordarea administrării problemelor curente la programe de dezvoltare planificată, în vederea prevenirii și combaterii tuturor formelor de discriminare în România.
Articolul 2
SNImPCD este concepută a avea următoarele funcții:
a) un instrument de conștientizare colectivă a problemelor societății românești și a direcțiilor construcției sociale, al dezvoltării culturii acțiunii antidiscriminare și de promovare a unei societăți incluzive;
b) promovarea unui concept articulat de nediscriminare, cristalizat într-un număr de principii fundamentale;
c) un plan de acțiune globală, multisectorială (pe principalele domenii de aplicare a legislației), de prevenire și combatere a discriminării;
d) un instrument de acțiune globală care să stimuleze articularea planurilor de acțiune sectoriale, având în vedere criteriile care stau la baza comportamentului discriminatoriu;
e) un instrument de monitorizare a eforturilor CNCD de prevenire și combatere a discriminării și de promovare a principiului egalității.
Articolul 3
Scopul strategiei este stabilirea unor linii directoare de acțiune în domeniul prevenirii și combaterii discriminării și dezvoltarea unei societăți incluzive și interculturale și este bazată pe politici care promovează interacțiunea, egalitatea de șanse, înțelegerea reciprocă și respectul.
În acest sens, CNCD își propune:
a) să construiască și să consolideze un sistem național eficient pentru prevenirea discriminării, prin stabilirea unor standarde în materia nediscriminării prin legislația și jurisprudența CNCD, respectiv prin dezvoltarea capacității instituționale a CNCD;
b) să adapteze și să îmbunătățească procedurile de soluționare a petițiilor privind acte sau fapte de discriminare, prin: îmbunătățirea managementului petițiilor individuale și a soluționării, reacția promptă împotriva actelor de discriminare, ușurarea procedurilor în vederea asigurării accesului și a garantării unui remediu efectiv pentru drepturile încălcate, asigurarea unei relaționări interdependente între activitățile de prevenire și cele de combatere a discriminării;
c) să consolideze cooperarea cu societatea civilă, instituțiile administrației publice centrale, locale și mass-media, prin: atingerea unui impact mai mare asupra grupurilor, comunităților și a sectoarelor/domeniilor de aplicare a legislației antidiscriminare, conștientizarea de către funcționarii publici a efectelor discriminării și asigurarea unei mai bune cunoașteri a drepturilor, precum și a unei abordări multisectoriale;
d) să crească gradul de cunoaștere al publicului cu privire la fenomenul discriminării, prin: mediatizarea cazurilor de discriminare soluționate de CNCD, crearea unui impact mai mare și eficientizarea folosirii resurselor proprii, precum și conștientizarea de către public a problemelor discriminării, instituția specializată în domeniu și obținerea remediului dreptului încălcat prin discriminare.
Articolul 4
În realizarea și implementarea SNImPCD se va urmări intercondiționat îndeplinirea următoarelor obiective:
I. Protecție: intensificarea protecției împotriva discriminării, inclusiv victimizarea, hărțuirea sau incitarea la discriminare
II. Incluziune: asigurarea incluziunii și a egalității în domeniul economic și în materie de angajare și profesie
III. Promovare: asigurarea egalității în acces, participare și rezultate în ceea ce privește serviciile publice și private destinate publicului larg
IV. Recunoaștere: recunoașterea și întărirea respectului într-o cultură de diversitate, în promovarea interacțiunii și a înțelegerii reciproce
V. Prevenire: întărirea eforturilor de prevenire și de aplicare a unui grad de toleranță zero față de manifestările discriminatorii din societatea românească
În acest sens, se vor urmări cu prioritate:
1. realizarea și implementarea unor măsuri specifice, comprehensive, în diferite domenii, direcționate spre prevenirea și combaterea discriminării;
2. eliminarea practicilor și a stereotipurilor care încurajează discriminarea; prevenirea și combaterea discriminării instituționale în accesul la servicii publice;
3. realizarea și asigurarea condițiilor de șanse egale în toate sferele vieții publice;
4. dezvoltarea principiului transversalității, care asigură că orice acțiune apără și garantează principiul tratamentului egal în România, într-un efort susținut de cooperare la toate nivelele;
5. aplicarea principiului cooperării și al parteneriatului cu societatea civilă și organizațiile neguvernamentale în crearea, implementarea și monitorizarea politicilor publice de prevenire și combatere a discriminării.
Capitolul II Obiectivele Strategiei naționale de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a discriminării (2007-2013)
OBIECTIVUL 1 Protecție efectivă și remediu împotriva discriminării
Articolul 5
În vederea atingerii obiectivului de protecție efectivă și remediu împotriva discriminării, CNCD are ca scop:
a) asigurarea protecției efective și a remediului împotriva discriminării, printr-un cadru juridic adecvat și proceduri eficiente;
b) dezvoltarea capacității instituționale în vederea prevenirii și combaterii efective a tuturor formelor de discriminare;
c) dezvoltarea unui sistem de monitorizare și analiză a datelor privind actele/faptele de discriminare;
d) consolidarea cooperării în domeniul combaterii discriminării cu alte instituții competente în acest domeniu.
Prioritatea 1.1 - Asigurarea protecției efective și a remediului împotriva discriminării, printr-un cadru juridic adecvat și proceduri eficiente
Context: Provocarea în ceea ce privește combaterea discriminării și asigurarea unui remediu efectiv în cazul încălcării drepturilor omului sau a altor drepturi prevăzute de lege constă atât în consolidarea cadrului legislativ existent, cât și în construcția unor măsuri proactive în vederea combaterii tuturor formelor de discriminare. În acest sens, atenția trebuie orientată spre eficientizarea cadrului de sprijin privitor la procedura de soluționare a petițiilor, procedura de mediere pe cale amiabilă a cazurilor de discriminare precum și de sancționare a actelor/faptelor de discriminare.
Articolul 6
CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) asigurarea respectării prevederilor legislației antidiscriminare prin acțiuni specifice de investigare, constatare și sancționare a actelor de discriminare;
b) elaborarea și adoptarea procedurii de soluționare a petițiilor privind actele/faptele de discriminare;
c) elaborarea și adoptarea procedurii de mediere a cazurilor de discriminare;
d) întărirea prin personal de specialitate a Biroului relații publice și comunicare, în vederea asigurării asistenței de specialitate victimelor discriminării;
e) instituirea, conform legii, de măsuri și acțiuni speciale de protecție a persoanelor discriminate sau a categoriilor de persoane defavorizate;
f) adoptarea și dezvoltarea unui sistem de monitorizare a cazurilor de discriminare, ulterior adoptării unei hotărâri a Colegiului director.
Prioritatea 1.2 - Dezvoltarea capacității instituționale în vederea prevenirii și combaterii efective a tuturor formelor de discriminare
Context: Cheia implementării legislației antidiscriminare constă în existența unui mecanism instituțional adecvat, care să răspundă prompt și efectiv la amenințările aduse de fenomenul discriminării atât prin acțiuni specifice de investigare, constatare și sancționare a faptelor de discriminare, cât și prin acțiuni și politici de prevenire a tuturor formelor de discriminare. În acest scop este imperios necesar ca instituția specializată în prevenirea și combaterea discriminării să aibă asigurat un cadru instituțional de autoritate autonomă și independență, având competențe clare în a conduce investigații, puteri de a dispune sancțiuni împotriva discriminării, fonduri suficiente și personal calificat, să fie accesibilă și reprezentată în teritoriu.
Articolul 7
CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) suplimentarea în anul 2007 a numărului de personal cu cel puțin 30 de posturi, cu scopul de a spori capacitatea de reacție a instituției;
b) crearea de noi compartimente și reorganizarea celor existente, pentru eficientizarea activității sale;
c) perfecționarea continuă atât a noilor salariați, cât și a celor existenți, în funcție de domeniul de activitate, atât în țară cât și în străinătate;
d) în fiecare an, începând cu anul 2007 și până în 2012, se vor crea la nivel regional structuri teritoriale de control și de monitorizare și se va suplimenta numărul de angajați în așa fel încât să asigure funcționarea instituției la parametrii optimi.
Prioritatea 1.3 - Dezvoltarea unui sistem de monitorizare și analiză a datelor privind actele/faptele de discriminare
Context: Monitorizarea eficientă și analiza actelor/faptelor de discriminare oferă date importante care contribuie la formarea și orientarea viitoarelor politici și strategii, având în vedere aspecte ce privesc: locurile unde se manifestă cazuri de discriminare, criteriile în baza cărora se discriminează cu preponderență, grupurile expuse discriminării, categoriile de drepturi încălcate etc. În acest sens, se va urmări dezvoltarea unei strategii comprehensive privind monitorizarea și analiza cazurilor de discriminare, având în vedere cu preponderență respectarea cadrului legal privind protecția datelor personale.
Articolul 8
CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) dezvoltarea unei strategii de monitorizare și analiză a datelor/statisticilor privind actele/faptele de discriminare, având în vedere aspecte privind locul săvârșirii faptelor, domeniul în care se manifestă, drepturile încălcate, părțile implicate, criteriul care a stat la baza discriminării etc.;
b) înființarea unui sistem electronic de management al petițiilor și plângerilor privind actele/faptele de discriminare, care permite realizarea de statistici și date privind fenomenul discriminării;
c) realizarea și publicarea de analize în baza datelor și statisticilor CNCD privind fenomenul discriminării, sub toate aspectele în care se manifestă;
d) integrarea datelor obținute în urma monitorizării și analizei în politicile și practicile CNCD privind prevenirea tuturor formelor de discriminare.
Prioritatea 1.4 - Consolidarea cooperării în domeniul combaterii discriminării cu alte instituții competente în acest domeniu, la nivel național și internațional
Context: Consolidarea cooperării în domeniul combaterii discriminării este un element fundamental al SNImPCD. Acest lucru este întărit de faptul că în acest domeniu își exercită competențe pe lângă CNCD și alte instituții sau organizații cu un rol fundamental în societatea românească. Astfel, au un rol esențial instanțele de judecată, alte instituții specializate, precum Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, Consiliul Național al Audiovizualului, Avocatul Poporului, Agenția Națională pentru Egalitatea de anse între Femei și Bărbați, Jandarmeria Română, Poliția Română sau alte entități, precum Federația Română de Fotbal, și nu în ultimul rând organizațiile neguvernamentale active în acest domeniu.
Articolul 9
CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) cooperarea eficientă și constantă cu societatea civilă în implementarea SNImPCD;
b) elaborarea și implementarea de proiecte comune cu organizații neguvernamentale în domeniul prevenirii și combaterii tuturor formelor de discriminare;
c) cooperarea pe latura de combatere a discriminării, în special cu privire la plângerile individuale, având în vedere competențele diferitelor instituții, precum Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, Consiliul Național al Audiovizualului, Avocatul Poporului, Agenția Națională pentru Egalitatea de anse între Femei și Bărbați, Jandarmeria Română, Poliția Română etc.;
d) elaborarea și implementarea de proiecte comune cu instituții publice și entități care acționează în domeniul prevenirii și combaterii tuturor formelor de discriminare;
e) cooperarea internațională cu instituții similare din domeniul drepturilor omului, combaterii discriminării și egalității de șanse, cu alte organizații neguvernamentale, în vederea organizării de inițiative comune în acest domeniu;
f) cooperarea cu alte instituții naționale și internaționale în vederea schimbului de experiență și de implementare de bune practici în domeniul nediscriminării și al drepturilor omului.
OBIECTIVUL 2 Asigurarea incluziunii și a egalității de șanse în domeniul economic și în materie de angajare și profesie
Articolul 10
În vederea atingerii obiectivului de asigurare a incluziunii și a egalității de șanse în domeniul economic și în materie de angajare și profesie, CNCD are ca scop:
a) incluziunea grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării în politicile sociale și economice, având în vedere asigurarea respectării principiului egalității și nediscriminării;
b) incluziune prin respectarea dreptului la muncă, responsabilizare și politici privind angajarea și profesia din prisma principiului egalității și nediscriminării;
c) incluziune prin dezvoltarea unei abordări comprehensive în domeniul muncii, prin analize și statistici cu obiective sociale.
Prioritatea 2.1 - Incluziunea grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării în politicile sociale și economice, având în vedere asigurarea respectării principiului egalității și nediscriminării
Context: Planificarea, elaborarea și implementarea politicilor economice și sociale atât la nivel european, cât și la nivel național constituie elemente cheie în asigurarea incluziunii, a egalității și șanselor egale. Includerea principiilor nediscriminării în politicile sociale și economice din România în vederea garantării egalității constituie o prioritate.
Articolul 11
CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) analiza politicilor guvernamentale în domeniul economic și social, având în vedere principiul nediscriminării, includerea și asigurarea respectării principiului egalității în cadrul acestor politici, având ca țintă persoanele aparținând grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării;
b) analiza politicilor guvernamentale în domeniul economic și social, având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri pozitive (măsuri afirmative) și includerea unor astfel de măsuri acolo unde este necesar;
c) analiza modului în care s-au transpus prevederile directivelor europene în domeniul angajării (muncă) în legislația națională din perspectiva principiului nediscriminării.
Prioritatea 2.2 - Incluziunea prin respectarea dreptului la muncă, responsabilizare și politici privind angajarea și profesia din prisma principiului egalității și al nediscriminării
Context: Schimbările rapide care au loc în domeniul economic și social creează un impact important asupra mediului de lucru și aduc noi provocări în domeniul dreptului la muncă, al responsabilităților și politicilor care vizează locul de muncă, angajarea, mediul economic, desfacerea contractului de muncă etc., existând deseori posibile interferențe cu fenomenul discriminării. Mediul de lucru trebuie să asigure respectarea principiului diversității și al nediscriminării, un mediu fără hărțuire sau victimizare, deschis minorităților, care transmite un mesaj pozitiv sub aspectul principiului egalității.
Articolul 12
CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) realizarea de către CNCD a unor programe de informare și conștientizare a prevederilor legislației antidiscriminare în colaborare cu instituțiile specializate (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă) și cu organizații neguvernamentale;
b) elaborarea de către CNCD, în colaborare cu instituțiile specializate, a unor coduri de conduită pentru angajatorii din sectorul public și privat privind prevenirea și combaterea discriminării;
c) adoptarea de către CNCD a unor instrucțiuni privind eliminarea oricăror forme de discriminare în domeniul economic, în materie de angajare și profesie, adresate sectorului public și privat;
d) încurajarea asociațiilor profesionale și a sindicatelor de a iniția acțiuni de prevenire a discriminării la locul de muncă.
Prioritatea 2.3 - Incluziunea prin dezvoltarea unei abordări comprehensive în domeniul muncii prin analize și statistici cu obiective sociale
Context: Dezvoltarea unei strategii bazate pe analiza datelor statistice, având ca scop respectarea principiului egalității, este esențială în stabilirea obiectivelor, precum și în monitorizarea situației discriminării într-un anumit domeniu. Monitorizarea eficientă și analiza actelor/faptelor de discriminare oferă date importante, care contribuie la formarea și orientarea viitoarelor politici și strategii, având în vedere aspecte ce privesc locul unde se manifestă cu preponderență cazuri de discriminare, criteriile în baza cărora se discriminează, grupurile expuse discriminării, categoriile de drepturi încălcate etc.
Articolul 13
CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) dezvoltarea unei strategii de monitorizare și analiză a datelor/statisticilor privind actele/faptele de discriminare manifestate în domeniul economic, în materie de angajare și profesie, având în vedere aspecte privind locul săvârșirii faptelor, domeniul în care se manifestă, drepturile încălcate, părțile implicate, criteriul care a stat la baza discriminării etc.;
b) elaborarea unui raport anual privind tendințele de manifestare a discriminării în domeniul economic, în materie de angajare și profesie;
c) elaborarea și implementarea de politici și acțiuni specifice de prevenire și combatere a discriminării, având în vedere analiza datelor/statisticilor în domeniul economic, în materie de angajare și profesie.
OBIECTIVUL 3 Asigurarea egalității în acces, participare și rezultate în ceea ce privește serviciile publice și private destinate publicului larg
Context: În vederea atingerii obiectivului de asigurare a egalității în acces, participare și rezultate în ceea ce privește serviciile publice și private destinate publicului larg, CNCD are ca scop promovarea principiului egalității și al nediscriminării în accesul la serviciile publice administrative și juridice, de sănătate, la alte servicii, bunuri și facilități, educație, alegerea domiciliului și accesul în locuri publice.
Articolul 14
Promovarea egalității în domeniul serviciilor publice administrative și juridice se va realiza prin adoptarea următoarelor măsuri:
a) realizarea de către CNCD, în colaborare cu organizațiile neguvernamentale, a unor programe de informare a personalului angajat în instituții cu atribuții în domeniul judiciar și ordine publică, magistrați, polițiști, jandarmi etc., cu privire la legislația privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare;
b) elaborarea de către CNCD, în parteneriat cu organizațiile neguvernamentale, a unor coduri de conduită pentru personalul angajat în instituții cu atribuții în domeniul judiciar și al ordinii publice, referitoare la prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare;
c) realizarea de către CNCD, împreună cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative și organizațiile neguvernamentale, a unor programe privind prevenirea și combaterea discriminării în relația instituției cu persoane aparținând grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării;
d) inițierea de către CNCD, în colaborare cu Avocatul Poporului, a unor programe de prevenire și combatere a discriminării, în ceea ce privește protecția datelor personale și realizarea statisticilor de către instituții cu atribuții în domeniul judiciar și al ordinii publice.
Articolul 15
Promovarea egalității în domeniul sănătății se va realiza prin adoptarea următoarelor măsuri:
a) realizarea de către CNCD a unor programe de informare și conștientizare a prevederilor legislației privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare, în colaborare cu Colegiul Medicilor din România, Ministerul Sănătății Publice, având ca grup-țintă instituțiile medicale, cadrele medicale și sanitare, medicii de familie;
b) elaborarea de către CNCD a unor coduri de conduită pentru instituțiile medicale privind prevenirea și combaterea discriminării;
c) adoptarea de către CNCD, în colaborare cu Ministerul Sănătății Publice și organizațiile neguvernamentale, a unor măsuri pentru a îmbunătăți dialogul și comunicarea între personalul medical și comunitățile vulnerabile la fenomenul discriminării, cu scopul de a preveni și elimina prejudecățile, stereotipurile și atitudinile discriminatorii în sistemul de sănătate.
Articolul 16
Promovarea egalității în domeniul educației se va realiza prin adoptarea următoarelor măsuri:
a) promovarea de către CNCD a educației civice antidiscriminare în sistemul de învățământ de stat și privat;
b) realizarea de către CNCD a unor programe de informare și conștientizare a prevederilor legislației privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare, în colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și inspectoratele școlare, având ca grup-țintă instituțiile de învățământ și cadrele didactice;
c) elaborarea de către CNCD, în colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și organizațiile neguvernamentale, a unor coduri de conduită pentru instituțiile de învățământ privind prevenirea și combaterea discriminării;
d) prevenirea situațiilor de segregare în educație, prin conceperea și implementarea de către CNCD în colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, inspectoratele școlare și organizațiile neguvernamentale, a unor programe privind aplicarea principiilor nediscriminării în domeniul educației;
e) realizarea de către CNCD, în colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, a unor programe de prevenire a segregării, precum și de desegregare, având în vedere și ridicarea standardelor de calitate a educației la toate nivelele de învățământ;
f) adoptarea de către CNCD a Instrucțiunii privind prevenirea și sancționarea segregării în educație;
g) promovarea de către CNCD a introducerii temelor de prevenire și combatere a discriminării în trunchiul comun al programei școlare;
h) adoptarea de către CNCD, în colaborare cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și organizațiile neguvernamentale, a unor măsuri pentru a îmbunătăți dialogul și comunicarea între personalul didactic, părinții și elevii romi, cu scopul de a preveni și elimina prejudecăți, stereotipuri și atitudini discriminatorii în sistemul de învățământ.
Articolul 17
Promovarea egalității în domeniul bunurilor, facilităților și accesului în locuri publice se va realiza prin adoptarea următoarelor măsuri:
a) realizarea de către CNCD a unor programe de informare a prestatorilor de servicii destinate publicului, cu privire la legislația privind prevenirea și combaterea discriminării;
b) elaborarea de către CNCD a unor coduri de conduită pentru prestatorii de servicii destinate publicului, privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare.
Articolul 18
Promovarea egalității în domeniul liberei alegeri a domiciliului se va realiza prin adoptarea următoarelor măsuri:
a) realizarea de către CNCD a unor programe de informare a autorităților publice în ceea ce privește legislația referitoare la prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare și libera alegere a domiciliului;
b) dezvoltarea și implementarea de către CNCD în colaborare cu instituții publice și/sau organizații neguvernamentale a unor programe, cu scopul de a preveni și combate discriminarea manifestată prin segregarea rezidențială de restul populației în domeniul locuinței, sprijinirea includerii comunităților vulnerabile la fenomenul discriminării în proiecte de locuințe, reabilitare și menținere, avându-se în vedere respectarea principiului nediscriminării și a egalității de șanse;
c) adoptarea de către CNCD a unor măsuri de prevenire și sancționare a practicilor discriminatorii care afectează anumite grupuri vulnerabile, fie din partea autorităților locale, fie private, în ceea ce privește rezidența și locuințele.
OBIECTIVUL 4 Intensificarea recunoașterii și conștientizării diversității având ca țintă media, cultura și sportul
Articolul 19
În vederea atingerii obiectivului de intensificare a recunoașterii și conștientizării diversității având ca țintă media, cultura și sportul, CNCD are ca scop:
a) consolidarea inițiativelor antidiscriminare la nivel național și derularea unor programe de conștientizare interculturală privind diversitatea și nediscriminarea;
b) cooperarea și consolidarea relațiilor cu media în prevenirea și combaterea discriminării, promovarea interacțiunii și diversității etnoculturale;
c) cooperarea și consolidarea relațiilor cu instituțiile și entitățile sportive, prin promovarea de acțiuni și programe în vederea prevenirii și combaterii tuturor formelor de discriminare în sport.
Prioritatea 4.1 - Consolidarea inițiativelor antidiscriminare la nivel național și derularea unor programe de conștientizare interculturală privind diversitatea și nediscriminarea
Context: În societatea românească au fost derulate o serie de acțiuni și programe în domeniul prevenirii și combaterii discriminării, existând atât inițiative guvernamentale, cât și neguvernamentale de succes. Provocarea în acest domeniu o reprezintă asigurarea că desfășurarea acestor programe și acțiuni este consolidată, existând o coerență în mesaje și abordări ca răspuns la fenomenul discriminării. Conștientizarea publicului și a întregii societăți în general asupra consecințelor discriminării constituie un element esențial.
Articolul 20
CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) promovarea cooperării CNCD în cadrul diverselor inițiative de prevenire a oricăror forme de discriminare și participarea în parteneriat cu autoritățile publice și/sau organizațiile neguvernamentale, în vederea eficientizării impactului asupra publicului și grupurilor vulnerabile discriminării;
b) monitorizarea inițiativelor guvernamentale și neguvernamentale în domeniul promovării principiului egalității de șanse, a nediscriminării, în vederea consolidării la nivel național a programelor de conștientizare în acest domeniu;
c) promovarea și conștientizarea formelor de discriminare prin campanii derulate cu ocazia aniversărilor Zilei internaționale a drepturilor omului, Zilei internaționale a romilor, Zilei internaționale a femeii etc.;
d) organizarea anuală a manifestărilor privind promovarea diversității, toleranței, nediscriminării, prin acțiuni promovate de CNCD de notorietate în societatea românească, precum DiversFest, CultFest etc.
Prioritatea 4.2 - Cooperarea și consolidarea relațiilor cu massmedia în prevenirea și combaterea discriminării, promovarea interacțiunii și diversității etnoculturale
Context: Mass-media a jucat un rol important în procesul de conștientizare a diversității culturale și a nediscriminării, precum și în prezentarea chestiunilor de interes public cu relevanță în acest domeniu. Au existat însă și motive de îngrijorare cu privire la modul în care în cadrul mass-media sunt realizate, prezentate și diseminate informații cu un potențial caracter discriminatoriu. În acest sens, o importanță deosebită o are asigurarea rolului de promotor al mass-media în ceea ce privește subiectele de interes public, precum și cel de conștientizare a publicului, însă e important totodată să existe atât mecanisme de autoreglare, cât și de prevenire și combatere a unor potențiale acte sau fapte de discriminare.
Articolul 21
CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) înființarea în cadrul CNCD a Biroului relații publice și comunicare;
b) eficientizarea comunicării formale a CNCD, prin organizarea de conferințe de presă, elaborarea de comunicate de presă și informații disponibile mass-mediei;
c) promovarea de parteneriate cu instituții specializate, organizații neguvernamentale, asociații profesionale media în acțiuni comune pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare în mass-media;
d) promovarea de acțiuni comune cu instituțiile, asociațiile și formele de organizare ale mass-media, în vederea promovării principiului nediscriminării și al dreptului la libertatea de exprimare a mass-media;
e) elaborarea, împreună cu asociațiile profesionale media și organizațiile neguvernamentale, a unor ghiduri adresate jurnaliștilor privind limitele dreptului la libertatea de exprimare și dreptul de a nu fi supus discriminării.
Prioritatea 4.3 - Cooperarea și consolidarea relațiilor cu instituțiile și entitățile sportive, prin promovarea de acțiuni și programe în vederea prevenirii și combaterii tuturor formelor de discriminare în sport
Context: Activitățile sportive oferă publicului un important instrument de interacțiune și incluziune. Cea mai importantă provocare în acest domeniu o constituie prevenirea și combaterea rasismului și a discriminării în sport.
Articolul 22
CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) promovarea de parteneriate cu instituții sportive specializate, organizații neguvernamentale și cu asociații profesionale din România vizând acțiuni comune pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare în sport;
b) promovarea de activități comune cu instituțiile, asociațiile și formele de organizare din sport la nivel internațional, precum și la nivel național, în vederea promovării principiului nediscriminării și a combaterii rasismului în sport.
OBIECTIVUL 5
Concentrarea eforturilor către aplicarea unei politici de toleranță zero față de orice forme de discriminare în societatea românească
Articolul 23
În vederea atingerii obiectivului de concentrare a eforturilor către aplicarea unei politici de toleranță zero față de orice forme de discriminare în societatea românească, CNCD are ca scop:
a) promovarea inițiativelor de informare a cetățenilor în vederea conștientizării efectelor discriminării în toate aspectele vieții sociale;
b) consolidarea educației cetățenilor în domeniul nediscriminării prin procese educaționale formale și nonformale;
c) promovarea, consolidarea și cooperarea în cadrul inițiativelor derulate în prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare la nivel instituțional și neguvernamental;
d) monitorizarea și cercetarea fenomenului discriminării în România, identificarea amplitudinii fenomenului, direcțiilor de acțiune, măsurilor necesare și inițiativelor în prevenirea tuturor formelor de discriminare.
Prioritatea 5.1 - Promovarea inițiativelor de informare a cetățenilor în vederea conștientizării efectelor discriminării în toate aspectele vieții sociale
Context: Astfel cum releva un recent sondaj de opinie comandat de CNCD, la întrebarea "ce ar trebui făcut în România pentru a nu mai exista discriminare?", în ierarhia stabilită prin nota acordată importanței, pe o scală în care 1=deloc important, iar 10=cel mai important, coeficienții acordați au relevat note de: 9.46 pentru promovarea și respectarea principiului egalității de șanse în toate zonele vieții, 9.44 ca școala să ofere mai multe programe despre toleranță și respect, 9.19 acceptarea diversității culturale și a stilurilor de viață diferite, 9.17 susținerea organizațiilor care fac posibilă interacțiunea între grupurile etnice, 9.09 implicarea mai activă a reprezentanților bisericilor pentru promovarea ideii de diversitate și toleranță, 9.04 ca mass-media să fie sancționată mai aspru pentru mesaje discriminatorii, 8.75 implicarea mai activă a sindicatelor în activitatea de combatere a discriminării, 8.29 oamenii care discriminează să fie dați în judecată.
În societatea românească actuală, conceptele de diversitate, toleranță, egalitate de șanse și discriminare nu sunt pe deplin cunoscute în toate mediile sociale. Cu atât mai mult, nivelul de conștientizare a efectelor discriminării asupra unui individ este relativ redus. Cunoașterea și înțelegerea acestor concepte se pot realiza și prin informarea și educarea cetățenilor în mod permanent și în toate mediile.
Articolul 24
CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) organizarea de campanii de conștientizare asupra problematicii discriminării și a consecințelor acesteia în toate domeniile de aplicabilitate a legislației în materie (educație, sănătate, accesul liber la serviciile publice, libertatea de exprimare, muncă, activitate economică, angajare etc.);
b) organizarea de mese rotunde, dezbateri, ateliere de lucru, seminarii în domeniul drepturilor omului, cu accent pe respectarea principiului egalității și al nediscriminării;
c) organizarea și desfășurarea de programe și proiecte la nivel național, regional și local destinate abordării situației unor categorii vulnerabile la fenomenul discriminării, cu accent pe efecte și măsuri necesare prevenirii discriminării;
d) întărirea capacității informative a CNCD prin dezvoltarea paginii de web a CNCD, actualizarea continuă a acesteia, a materialelor privind activitatea instituției, care să permită informarea publicului cu privire la problematica nediscriminării.
Prioritatea 5.2 - Consolidarea educației cetățenilor în domeniul nediscriminării prin procese educaționale formale și nonformale
Context: Educația este unul dintre cele mai importante mijloace de combatere a discriminării și dezvoltare a unei societății multietnice, multiculturale și incluzive. Prin strategii educaționale adecvate, atât elevii, studenții, tinerii, cât și publicul în general trebuie să fie capabili să aprecieze importanța diversității culturale și trebuie sprijiniți pentru a recunoaște și a se opune prejudecăților și discriminării. La toate nivelurile, procesul educativ trebuie să se raporteze la principiul nediscriminării, al promovării interculturalității, diversității și toleranței.
În acest sens este necesară atât pregătirea de specialiști, cât și organizarea de cursuri de formare la toate nivelurile educative formale și nonformale în vederea promovării principiului nediscriminării.
Articolul 25
CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) organizarea și participarea la inițiative proprii, precum și ale altor actori instituționali sau neguvernamentali privind formarea de specialiști în domeniul drepturilor omului și nediscriminării;
b) organizarea și desfășurarea de cursuri de formare în domeniul nediscriminării pentru diferite categorii sociale și profesionale;
c) promovarea conceptului de mediatori antidiscriminare, continuarea procesului de formare a acestora, precum și formarea unor lideri de opinie sau formatori pentru realizarea continuității pe termen lung;
d) organizarea de ateliere de lucru având ca tematici noțiuni, concepte, idei, teorii, practici în domeniul nediscriminării și al drepturilor omului;
e) promovarea introducerii unor discipline în programele școlare (pentru nivel elementar, gimnazial și liceal), care tratează problematica drepturilor omului și nediscriminării, precum și susținerea de noi cursuri opționale care să trateze în detaliu aspectele incluse și cele care derivă din problematica nediscriminării;
f) promovarea și susținerea introducerii unor discipline în domeniul nediscriminării la nivel universitar;
g) promovarea inițiativei de înființare și dezvoltare în centrele universitare a unor centre studențești de studiere a discriminării;
h) promovarea și contribuirea la formarea și dezvoltarea unor rețele naționale la nivel liceal și universitar de promovare și combatere a discriminării, prin formare de lideri de opinie;
i) organizarea și desfășurarea unor programe de tip "școala de vară" pe tematica drepturilor omului, nediscriminării, diversității, egalității de șanse și toleranță la nivel național;
j) derularea unor proiecte împreună cu liceele și universitățile privind tematica nediscriminării.
Prioritatea 5.3 - Promovarea, consolidarea și cooperarea în cadrul inițiativelor derulate în prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare la nivel instituțional și neguvernamental
Articolul 26
CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) promovarea cooperării CNCD cu autoritățile publice și organizațiile neguvernamentale în cadrul diverselor inițiative de prevenire a oricăror forme de discriminare, în vederea eficientizării impactului asupra publicului, precum și asupra grupurilor vulnerabile la fenomenul discriminării;
b) monitorizarea inițiativelor guvernamentale și neguvernamentale în domeniul promovării principiului egalității de șanse și a principiului nediscriminării, în vederea consolidării la nivel național a programelor în acest domeniu;
c) participarea CNCD în programe de prevenire și combatere a tuturor formelor de discriminare, în cadrul diferitelor inițiative neguvernamentale, în cadrul programelor proprii sau în parteneriat cu alte instituții, organizații neguvernamentale sau cu entități legal constituite cu interes în combaterea discriminării, prin instrumentele de promovare ca documente, materiale audio, video, confecționarea de materiale promoționale, acordarea de premii etc.
Prioritatea 5.4 - Monitorizarea și cercetarea fenomenului discriminării în România, identificarea amplitudinii fenomenului, direcțiilor de acțiune, măsurilor necesare și inițiativelor în prevenirea tuturor formelor de discriminare
Context: - Monitorizarea și cercetarea fenomenului discriminării, realizarea de studii, analize, sondaje de opinie, publicații etc. constituie unele dintre mijloacele principale prin care se poate obține o imagine de ansamblu asupra fenomenului de discriminare în societate. În acest sens, activitatea de cercetare constituie un instrument de măsură fundamental al fenomenului discriminării. De asemenea, colaborarea cu instituții specializate în sondarea opiniei publice cu privire la manifestările și percepțiile privitoare la discriminare rămâne un element cheie în definirea priorităților, măsurilor și eficientizarea eforturilor de prevenire a discriminării.
Articolul 27
CNCD are în vedere adoptarea următoarelor măsuri:
a) realizarea și tipărirea de studii de cercetare și rapoarte în domeniul drepturilor omului sub aspectul principiului egalității și al nediscriminării;
b) realizarea și publicarea anuală a jurisprudenței Colegiului director al CNCD;
c) realizarea și publicarea legislației privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare, comentată și adnotată de Colegiul director al CNCD;
d) realizarea și tipărirea trimestrială a unei reviste a CNCD, care să conțină informații din domeniul de activitate al instituției privind activitățile de prevenire și de combatere a tuturor formelor de discriminare; această revistă va fi accesibilă și în format electronic pe site-ul CNCD;
e) participarea la elaborarea de articole de specialitate, studii, rapoarte, cercetări, materiale informative în colaborare cu alte instituții, precum și organizații neguvernamentale;
f) realizarea și comandarea anuală a barometrului de opinie privind percepțiile și atitudinile față de fenomenul de discriminare în România, care reflectă percepția cetățenilor referitoare la conceptele, principiile, situațiile care derivă din discriminare;
g) realizarea analizei de imagine a CNCD, care relevă notorietatea instituției, dar și situația apariției problematicii nediscriminării în mass-media.
Capitolul III Aplicarea Strategiei naționale de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a discriminării la grupurile vulnerabile la fenomenul discriminării
Context: Așa cum releva recent un sondaj de opinie comandat de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, categoriile de persoane percepute de populație ca fiind cel mai adesea victime ale discriminării sunt persoanele infestate cu HIV, homosexualii și romii. Analiza contextelor favorizante pentru comportamentele de discriminare configurează 3 categorii de frecvență percepută a producerii acestora:
a) prima categorie vizează accesul și exercitarea unei ocupații, considerată în medie de 47, respectiv 41% din populația eșantionului ca fiind un context în care "foarte des" sau "des" au loc tratamente diferențiate; persoanele în vârstă, romii și persoanele infestate cu HIV sunt considerate cel mai adesea a fi cele mai discriminate în acest context;
b) a doua categorie este reprezentată de școală și locuri publice (cu o pondere de 30% fiecare), unde percepția tratamentului diferențiat vizează preponderent persoanele infestate cu HIV, homosexualii și romii;
c) a treia categorie este reprezentată de relația cu autoritățile publice (24%), justiția (20%) și familia (18%). În interiorul acestei categorii remarcăm ponderile mai mari atribuite discriminării romilor în "relația cu autoritățile" și în "justiție" și homosexualilor și persoanelor infestate cu HIV "în familie".
Pe de altă parte, astfel cum rezultă din statisticile CNCD, sub aspectul plângerilor depuse, începând cu anul 2002 până în 2006, ponderea situațiilor care au ca obiect discriminarea, într-o ierarhizare în funcție de numărul plângerilor, raportată la criteriile de discriminare, se prezintă astfel:
1. etnie/naționalitate
2. categorie socială
3. dizabilitate
4. convingeri
5. vârstă
6. infectare cu HIV
7. sex
8. orientare sexuală
9. religie etc.
Sub aspectul sancțiunilor aplicate, începând cu anul 2002 până în 2006, ponderea cazurilor în care s-a constatat discriminarea, într-o ierarhizare în funcție de numărul sancțiunilor, raportată la criteriile de discriminare, se prezintă astfel:
1. etnie
2. vârstă
3. sex
4. naționalitate
5. categorie socială
6. religie
7. orientare sexuală
8. infectare cu HIV
9. dizabilitate etc.
Contextul evidențiat prin percepția publicului față de fenomenul discriminării și față de categoriile de persoane ca fiind cel mai adesea victime ale discriminării, precum și statisticile CNCD configurează tipul de discriminare care se înregistrează în mod prevalent ca fiind în special discriminarea pe criteriul etnic (romi), urmată de criteriul de vârstă, sex, categorie socială, religie, infectare cu HIV, orientare sexuală, dizabilitate.
Articolul 28
Luând în considerare aceste aspecte, obiectivele SNImPCD vor fi orientate spre grupurile afectate prin manifestarea diferitelor forme de discriminare, având în vedere criteriul corelativ al acestora, respectiv: etnie, vârstă, sex, religie, infectare cu HIV, orientare sexuală, dizabilitate etc.
Articolul 29
CNCD va evalua anual situația discriminării, în vederea monitorizării și orientării obiectivelor SNImPCD către grupurile care sunt prevalent vulnerabile la fenomenul discriminării. În acest sens, grupurile vulnerabile la fenomenul discriminării vor constitui subiectul măsurilor de realizare a obiectivelor SNImPCD.
Capitolul IV Implementarea și finanțarea Strategiei naționale de implementare a măsurilor de prevenire și combatere a discriminării
Articolul 30
Toate etapele dezvoltării și aplicării SNImPCD, incluzând planificarea, revizuirea, implementarea, monitorizarea, trebuie să fie participative și să implice grupurile vulnerabile la fenomenul discriminării.
Articolul 31
În vederea implementării SNImPCD există un număr de actori cheie a căror participare condiționează succesul acesteia. Actori-cheie identificați în acest proces sunt: instituțiile centrale și locale, instituțiile specializate, instituții cu experiență în domeniu, organizații neguvernamentale și orice entități legal constituite care au un interes în prevenirea și combaterea discriminării.
Contribuția acestor actori-cheie are în vedere:
a) participarea în coordonare, cooperare și colaborare prin structurile stabilite de strategie; dezvoltarea și participarea la implementarea măsurilor prevăzute în strategie;
b) participarea la diseminarea strategiei în rândul grupurilor vulnerabile discriminării;
c) participarea în monitorizare și revizuirea strategiei.
Articolul 32
Responsabilitatea implementării cu succes a strategiei revine CNCD. În acest sens, procesul de aplicare va fi supervizat de către Colegiul director al CNCD, implementarea propriu-zisă a SNImPCD fiind asigurată de compartimentele funcționale ale instituției.
Articolul 33
CNCD va asigura procesul de consultare și coordonare cu actorii-cheie identificați în vederea aplicării SNImPCD, urmând a fi stabilite mecanismele de consultare și cooperare în acest sens.
Articolul 34
CNCD va asigura sursele de finanțare a SNImPCD având în vedere 2 piloni:
a) alocarea de resurse financiare interne pentru implementarea SNImPCD din bugetul propriu al CNCD de la momentul intrării în vigoare a strategiei (2007) până la finalizare (2013);
b) identificarea de resurse financiare externe CNCD, în vederea utilizării acestora pentru implementarea SNImPCD.
Articolul 35
Pentru finanțarea acțiunilor și măsurilor prevăzute în SNImPCD se vor acoperi cheltuielile ocazionate de:
- editarea, tipărirea, achiziția și distribuirea de cărți, manuale, ziare, reviste și alte publicații, dicționare, albume, enciclopedii, hărți, casete video, casete audio, compact-discuri și alte suporturi magnetice, broșuri, pliante, mape, postere, bannere și alte tipărituri pentru documentare și pentru activități de promovare;
- realizarea și achiziția de materiale promoționale: tricouri, șepci, alte obiecte de îmbrăcăminte, rechizite și papetărie, căni, pahare, brichete, scrumiere, umbrele, genți, rucsacuri, precum și orice alte obiecte cu caracter promoțional;
- realizarea, achiziția și distribuirea de filme, fotografii, imagini și altele asemenea;
- organizarea și participarea la simpozioane, festivaluri, conferințe, expoziții, colocvii, târguri, lansări de carte și alte asemenea manifestări, desfășurate în țară și în străinătate (cheltuieli de transport, cazare, masă sau diurnă);
- servicii de traduceri, interpretariat, servicii și asistență IT;
- publicitate în mass-media;
- realizarea de sondaje, cercetări și studii;
- organizarea de vizite de documentare, manifestări culturale, tabere, școli de vară, întâlniri zonale și alte asemenea manifestări, desfășurate în țară și în străinătate (cheltuieli de transport, cazare, masă sau diurnă);
- vizite ale reprezentanților organizațiilor internaționale sau străine în România (cheltuieli de transport, cazare, masă sau diurnă);
- tratații, reprezentare, deplasări interne și externe (transport, cazare, masă sau diurnă), taxe de participare și de vizitare, taxe consulare, taxe de înregistrare, taxe vamale, asigurări, combustibil auto și alte cheltuieli de transport și difuzare;
- alte cheltuieli necesare și oportune pentru realizarea proiectelor și acțiunilor mai sus menționate.
Articolul 36
Un raport anual de progres cu privire la aplicarea SNImPCD va fi realizat de către CNCD, supervizat de Colegiul director și ulterior supus dezbaterii publice.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.