Acordul din 16 iulie 2007

Anexa C la acordul de finanțare pentru programul PHARE CBC dintre România și Bulgaria 2006

PREVEDERI SPECIALE
1. Obiective și descriere
1.1. Obiectivele globale ale programului
* Întărirea cooperării și stimularea integrării între cele două țări și Uniunea Europeană și sprijinirea stabilității și securității în regiune
* Promovarea bunei vecinătăți și a stabilității în regiunile de graniță CEEC (și a celei româno-bulgare, în particular) prin finanțarea de proiecte care vor genera beneficii tangibile pentru regiunile și comunitățile de pe ambele părți ale graniței
* Promovarea cooperării dintre regiunile de graniță din ambele țări, ajutând aceste regiuni să depășească problemele specifice de dezvoltare care ar putea apărea din poziția lor, în cadrul economiilor naționale, în beneficiul comunității locale și într-o manieră compatibilă cu protecția mediului
* Promovarea creării și dezvoltării pe mai departe a rețelelor de cooperare pe fiecare parte a graniței și înființarea de conexiuni între aceste legături și rețelele mai vaste ale Comunității
1.2. Obiectivele specifice și rezultatele se reflectă în următoarele domenii prioritare:
* Dezvoltarea infrastructurii de transport și accesibilitate (2006/018-445.01.01) - schemă de grant
* Îmbunătățirea dezvoltării economice în regiunea de graniță (2006/018-445.01.02) - Cooperarea de afaceri și dezvoltarea infrastructurii de afaceri - schemă de grant
* Îmbunătățirea și implementarea managementului comun al mediului (2006/018-445.01.03) - schemă de grant
* Punerea în funcțiune a unui mecanism flexibil pentru finanțarea dezvoltării socioeconomice prin intermediul proiectelor people to people (dezvoltare economică locală, măsuri de instruire și crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea fluxului de informații și comunicare, schimburi culturale etc.) cu impact transfrontalier (2006/018-445.01.04) - schemă de grant.
Mai mult decât atât, în scopul dezvoltării capacității de a pregăti proiecte și pentru îmbunătățirea programării și a abilităților manageriale în domeniul programelor de cooperare transfrontalieră, pregătirea proiectelor la nivel local poate constitui o parte a sprijinului pentru implementarea programului prin asistență tehnică (2006/018-445.01.05).
1.3 Descrierea programului
Programul 2006 a fost conceput ca urmare a definirii în comun de către țările partenere a unei categorii de proiecte. Descrierile rezumate*1) ale proiectelor individuale grupate în cadrul obiectivelor sectoriale sunt după cum urmează:
──────────────
*1) Descrierile sunt indicative; unele dintre detalii pot fi schimbate.
Prioritatea 1 din Documentul comun de programare: Îmbunătățirea infrastructurii:
RO 2006/018-445.01.01 - Dezvoltarea infrastructurii
de transport și accesibilitate în cadrul regiunii de
graniță - schemă de grant
Durată
18 luni
Twinning
N/A
Buget PHARE
2,400 milioane euro
Agenție de
implementare
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
Publice și Locuințelor din România
Această prioritate este menită să îmbunătățească infrastructura de transport și coeziunea spațială a zonei de graniță. Ea se îndreaptă către contracararea eșecului pieței în a oferi o infrastructură economică esențială și va susține dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere, în scopul de a ajuta exploatarea oportunităților economice mai ales printr-o accesibilitate și mobilitate crescute ale persoanelor și bunurilor în regiunea de graniță și reducerea timpului de transport.
* Dezvoltarea continuă a transportului în zona de graniță și peste graniță în sprijinul turismului și al dezvoltării economice
* Contacte transfrontaliere intensificate între persoanele din regiunile de graniță
* Îmbunătățirea, în general, a calității vieții celor care trăiesc și muncesc în regiunea comună de graniță
* Îmbunătățirea managementului eficient al traversărilor frontierei
Creșterea cooperării de afaceri de o parte și de alta a frontierei, incluzând cooperarea din domeniul furnizării de materiale, marketing și transport de bunuri pe piață
* Îmbunătățirea calității drumurilor de acces care să conducă direct la graniță sau a drumurilor de legătură către graniță
* Îmbunătățirea calității drumurilor locale din rețeaua transfrontalieră, cu acces la întreprinderi, materii prime indigene și obiective ale infrastructurii de afaceri
* Îmbunătățirea căilor de acces care să faciliteze turismul transfrontalier și legăturile transfrontaliere
* Îmbunătățirea serviciilor legate de traficul pe drumurile care conduc la graniță
* Drumuri mai sigure
* Activități adecvate de pregătire a proiectelor și supervizare a lucrărilor
Prioritatea 2 din Documentul comun de programare: Dezvoltare economică
RO 2006/018-445.01.02 - Cooperarea în domeniul
afacerilor și dezvoltarea infrastructurii de afaceri -
schemă de grant
Durată
18 luni
Twinning
N/A
Buget PHARE
2,200 milioane euro
Agenție de
implementare
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
Publice și Locuințelor din România
Rezultatul previzionat este acela de a îmbunătăți cooperarea în domeniul afacerilor și a infrastructurii, care să conducă la o dezvoltare economică sustenabilă și la o coerență îmbunătățită în regiunea de graniță.
Efectele ulterioare ale acestei componente a schemei de grant vor fi următoarele:
- infrastructură de afaceri de importanță transfrontalieră îmbunătățită (rețea modernizată, blocaje eliminate, infrastructură creată/modernizată), inclusiv nivelul afacerilor și serviciilor de comunicare furnizate. Fiecare dintre aceste activități va respecta protecția mediului;
- eficiență îmbunătățită a cooperării transfrontaliere în cadrul instituțiilor de cercetare, inclusiv rețeaua și fluxul de informații între instituțiile de cercetare și de dezvoltare și centrele de inovație;
- inițiative pentru cooperarea transfrontalieră încurajate prin furnizarea accesului la informație cu privire la posibilitățile de afaceri și piețele existente dincolo de frontieră;
- intensificarea cercetărilor pentru identificarea partenerilor, dezvoltarea și crearea proiectelor de cooperare și parteneriatelor de afaceri;
- sisteme de instruire armonizate legate de dezvoltarea economică;
- îmbunătățirea capacității de absorbție a instituțiilor de susținere a afacerilor.
Prioritatea 3 din Documentul comun de programare: Protecția și managementul mediului
RO 2006/018-445.01.03 - Protecția mediului și mediu -
schemă de grant
Durată
18 luni
Twinning
N/A
Buget PHARE
2,200 milioane euro
Agenție de
implementare
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
Publice și Locuințelor din România
Rezultatul previzionat este un mediu îmbunătățit, protejat și bine gestionat în regiunea de graniță și folosirea sustenabilă a resurselor naturale.
Efectele ulterioare ale acestei componente a schemei de grant vor fi următoarele:
- înființarea de entități/organizații/asociații comune, ca și crearea de parteneriate în domeniul mediului și implementarea acestora în sectorul protecției mediului;
- analiza impactului, a necesităților, a elaborării studiilor de fezabilitate și altor studii care acoperă documentația pregătitoare pentru activitățile de investiții în domeniul mediului;
- înființarea de sisteme comune armonizate de monitorizare și informații;
- restaurarea habitatelor importante din punct de vedere ecologic;
- îmbunătățirea și armonizarea managementului comun al siturilor naturale;
- realizarea de studii și inventare;
- realizarea unei informări în domeniul mediului, unor campanii de conștientizare, implementarea programelor educaționale și înființarea și dotarea centrelor de informare;
- planificarea îndiguirilor și a regularizării râurilor;
- implementarea prevenirii inundațiilor și a controlului eroziunii de coastă și a malurilor râurilor;
- îmbunătățirea capacității pentru managementul mediului și a reacției la urgențe generate de fenomene (calamități) legate de apă, inclusiv planificarea comună pentru situații de dezastre de mediu
Prioritatea 4 din Documentul comun de programare: Acțiuni people to people, Fondul comun al proiectelor mici (JSPF)
RO 2006/018-445.01.05 - Asistență tehnică
Durată
24 luni
Twinning
N/A
Buget PHARE
0,400 milioane euro
Agenție de
implementare
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
Publice și Locuințelor din România
Acțiunile people to people sunt destinate încurajării și susținerii înființării sau dezvoltării viitoare a unor rețele de cooperare sustenabilă între actorii locali și regionali din regiunea de graniță, în scopul creșterii capacităților instituționale și de personal, pentru cooperare și participarea la programele de dezvoltare viitoare.
Fondul va finanța proiectele mici people to people selectate. Granturile vor fi disponibile doar pentru proiectele ale căror obiective imediate sunt necomerciale și nonprofit. Proiectele comune, mai ales acelea cofinanțate de parteneri din Bulgaria și România, vor fi încurajate în mod special. Solicitarea de propuneri de proiecte va fi concentrată pe teme de dezvoltare economică, mediu, turism, schimburi culturale, democrație locală și planificare/dezvoltare de studii.
Măsura orizontală a Documentului comun de programare: Asistență tehnică pentru sprijinul implementării programului
RO 2006/018-445.01.04 - Acțiuni people to people
Durată
24 luni
Twinning
N/A
Buget PHARE
0,800 milioane euro
Agenție de
implementare
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
Publice și Locuințelor din România
Scopul proiectului este acela de a oferi asistență tehnică pentru întărirea capacității de identificare, pregătire și implementare a proiectelor potrivite pentru următorul program de cooperare transfrontalieră între Bulgaria și România și pentru sprijinirea autorităților regionale și locale relevante în eforturile lor de înființare a unor organisme tehnice comune viitoare și de gestionare a viitoarelor proiecte, după aderarea la Uniunea Europeană.
2. Buget
2.1. Structura bugetară pentru 2006
*Font 8*
Nr.
Titlu
Întărirea
capacității
instituționale
Investiții
Total
PHARE
Bugetul
național
*)
Contribuția
Beneficiarului
Total
1.Infrastructură de transport
2006/018-445.01.01
Dezvoltarea
infrastructurii
de transport și
accesibilitate
0,000
2,400
2,400
0,800
0,356
3,556
2.Dezvoltare economică
2006/018-445.01.02
3.Protecția mediului
2006/018-445.01.03
4.People to people
2006/018-445.01.04
5. Asistență tehnică pentru
sprijinul implementării
programului
2006/018-445.01.05
Cooperare în
domeniul aface-
rilor și
dezvoltarea
infrastructurii
de afaceri
Protecția
mediului și
mediu
Fondul
comun al
proiectelor
mici
Asistență
tehnică/
Activități
pentru spriji-
nul implementă-
rii programului
0,000
0,000
0,800
0,400
2,200
2,200
0,000
0,000
2,200
2,200
0,800
0,400
0,733
0,733
0,200
0,000
0,326
0,326
0,110
0,000
3,259
3,259
1,110
0,648
TOTAL
1,200
6,800
8,000
2,667
1,126
11,793
───────────────
2.2. Principii de cofinanțare
În concordanță cu Ghidul solicitantului PHARE, toate proiectele de investiții sprijinite de PHARE trebuie să primească cofinanțare de la bugetul național.
Contribuția Comunității se poate ridica până la 75% din costurile publice totale eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinanțare.
Cofinanțarea pentru proiectele de întărire a capacității instituționale este oferită - dacă nu se prevede altfel - de către țara beneficiară, suportând anumite costuri de infrastructură și implementare operațională, prin finanțarea suficientă a resurselor umane și a altor resurse cerute pentru atingerea efectivă și la timp a obiectivelor proiectului.
În cazurile particulare ale proiectelor people to people Fondul comun al proiectelor mici (2006/018-448.01.04), contribuția națională egală cu 25% din totalul sprijinului oficial va fi oferită în concordanță cu politica națională a României. Această contribuție națională nu exonerează beneficiarul grantului de plată contribuției sale.
Proiectele selectate în cadrul schemelor de grant (investiții și întărirea capacității instituționale) vor fi cofinanțate de PHARE, Beneficiar și resurse de la bugetul național. Beneficiarul trebuie să contribuie cu cel puțin 10% din costul total. Contribuția minimă a Beneficiarului va fi calculată ca reprezentând a noua parte din suma sprijinului total al PHARE și contribuția națională, după cum se cere în propunerea de grant relevantă.
Costurile eligibile rămase vor fi suportate în proporție de 75% din fonduri PHARE, restul finanțării urmând a proveni de la bugetul național.
3. Agențiile de implementare
Agenția de implementare va fi Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor din România, prin Direcția de cooperare transfrontalieră, care va avea responsabilitatea globală a implementării întregului program, inclusiv aprobarea documentației de licitație, criteriile de evaluare, evaluarea ofertelor, semnarea contractelor, autorizarea facturilor. Direcția autorizare și plăți programe va realiza plata facturilor.
Pentru partea română, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor va delega, pe cât posibil, responsabilitățile sale în ceea ce privește implementarea Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călărași, care va acționa într-o colaborare strânsă cu ministerul și va cuprinde și Secretariatul tehnic comun.
4. Reglementări privitoare la implementare
4.1. Metode de implementare
Implementarea acestui program va respecta art. 53 (1) (b) (al doilea paragraf) din Regulamentul financiar*2). Țara beneficiară va continua să asigure că toate condițiile stabilite în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar sunt respectate în orice moment.
─────────
*2) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248, 16.09.2002; p. 1.
Înainte de acreditarea agențiilor de implementare prevăzută în art. 12 (2) din Regulamentul nr. 1.266/1993*3) selecția proiectelor, ofertarea și contractarea de către țara beneficiară vor fi supuse aprobării ex ante a Comisiei, în afară de cazul în care se face derogare de la această cerință, în cazul în care condițiile art. 27 din Actul de aderare sunt îndeplinite.
────────────
*3) Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161, 26.06.1999; p. 68.
Există reguli generale pentru fiecare măsură, cuprinse fie în program, fie în proiect, pe care coordonatorul național al asistenței le propune Comisiei, în concordanță cu acordul de finanțare. Din momentul în care s-a luat o decizie comună, programele și proiectele sunt implementate prin intermediul contractelor de achiziții pentru investiții și/sau servicii ori scheme de grant, gestionate de autoritățile române. Fiecare astfel de program sau proiect este supervizat de una sau de mai multe autorități de implementare și implementat de o agenție de implementare.
4.2. Reguli generale pentru achiziții
Achizițiile trebuie să respecte prevederile părții a 2-a titlul IV din Regulamentul financiar și ale cap. 3 al părții a 2-a titlul III din regulile sale de implementare*4), precum și ale Deciziei Comisiei SEC (2003)387/2*5).
──────────────────
*4) Regulamentul (CE, EURAROM) nr. 1.261/2005 din 20 iulie 2005, JO L 201, 2.08.2005, p. 3.
*5) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 cu privire la regulile și procedurile pentru contractele de servicii, furnizări și lucrări finanțate din bugetul general al Comunităților Europene în contextul cooperării cu țări terțe, adoptată la 25 martie 2003.
Până la aderarea României la Uniunea Europeană, autoritățile contractante trebuie să facă uz de liniile directoare procedurale, de formatele standard și de modelele care facilitează aplicarea regulilor de mai sus, prevăzute în Ghidul practic referitor la procedurile de contractare PHARE (Ghidul practic), după cum este publicat pe site-ul EuropeAid*6) la data inițierii achizițiilor sau procedurii de acordare a granturilor.
────────────
*6) Adresă: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.
În concordanță cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autorităților contractante cărora li s-au încredințat responsabilitățile managementului descentralizat să execute achizițiile în concordanță cu legislația națională și liniile directoare care transpun directivele Uniunii Europene cu privire la achizițiile publice.
4.3. Schemele de grant
Pentru schemele de grant vor fi specificate reglementări precise în fișele de proiect corespunzătoare, în concordanță cu următoarele principii:
Procedurile și formatele care se vor folosi în implementarea schemelor și atribuirea granturilor vor urma regulile de achiziții pentru acțiuni externe. În mod special, se va acorda o atenție deosebită procesului de selecție a proiectelor. Până la aderarea României la Uniunea Europeană, granturile vor fi acordate în conformitate cu prevederile cap. 6 din Ghidul practic și urmând principiile managementului descentralizat PHARE. Până la acreditarea EDIS, va fi necesară aprobarea ex ante a Delegației Comisiei din București, în afară de cazul în care Comisia a decis altfel.
Responsabilul cu autorizarea programului (RAP) competent pentru programul din care este finanțată schema de grant va avea responsabilități contractuale și financiare pentru implementarea schemelor. În particular, RAP trebuie să aprobe formal solicitările de propuneri de proiecte, formularele de aplicație, criteriile de evaluare, precum și procesul de selecție și rezultatele. RAP trebuie să semneze contractele de grant cu beneficiarii și să asigure monitorizarea adecvată și controlul financiar, ca fiind supuse autorizării și responsabilității sale. Cu această rezervă, managementul poate fi descentralizat de RAP către entitățile competente la nivel sectorial și regional.
Implementarea proiectelor selectate, prin intermediul unor contracte secundare de lucrări, furnizări și servicii, care sunt subcontractate de beneficiarul final al grantului individual, va fi supusă reglementărilor privitoare la achiziții pentru acțiunile externe, aflate în vigoare în momentul implementării.
Ca urmare a rezultatelor pozitive obținute de AI privind capacitatea de a gestiona operațional și financiar schema de grant într-o manieră competentă*7) și eficientă, delegația Comisiei poate decide să renunțe la aprobarea sa ex ante referitoare la contractarea realizată de beneficiarii finali ai granturilor individuale.
────────────────
*7) A se vedea secțiunea 11 și anexa 4 din Ghidul de programare PHARE 2006.
Prevederile detaliate care reglementează rolul delegației Comisiei în faza mai sus menționată a subcontractării vor fi specificate, după caz, în schimbul de scrisori dintre delegație și autoritățile naționale, urmându-se procedura de mai sus privind exercițiul de evaluare.
Schemele de grant nu vor cuprinde proiecte pentru care contribuția PHARE este mai mică de 50.000 euro (cu excepția Fondului comun al proiectelor mici, a se vedea mai jos) sau mai mare de două milioane euro. Această limită inferioară poate fi exceptată ca rezultat al evaluării capacității, mai sus menționate, a AI de a oferi asigurarea unui management financiar solid. Limita inferioară nu este aplicabilă în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare PHARE vor produce efecte de la data semnării contractelor de grant de către RAP competent. Proiectele trebuie să fie implementate în totalitate înainte de expirarea datei prevăzute în acordul de finanțare corespunzător pentru executarea contractului.
4.4. Principii de implementare pentru proiectele de twinning
Nu se aplică.
4.5. Principii pentru Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră
Fondul comun al proiectelor mici de cooperare transfrontalieră va finanța proiecte cu o contribuție PHARE sub 50.000 euro. El nu va include investiții fizice, altele decât furnizări mici sau infrastructură care să nu genereze profit.
5. Managementul asistenței
5.1. Managementul de proiect
5.1.1. Responsabilități
Coordonatorul național al asistenței comunitare (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programare, coordonarea implementării și monitorizarea programelor PHARE.
Responsabilul național cu autorizarea finanțării (RNAF) și CNA vor fi responsabili împreună pentru coordonarea între PHARE (inclusiv PHARE cooperare transfrontalieră), ISPA și SAPARD, precum și fondurile structurale și de coeziune.
RNAF și RAP se vor asigura că programele sunt implementate în concordanță cu procedurile elaborate în instrucțiunile Comisiei. De asemenea, aceștia se vor asigura că toate contractele ce urmează să implementeze acordul de finanțare sunt atribuite pe baza procedurilor și a documentelor standard pentru acțiuni externe în vigoare în momentul implementării și că reglementările privind acordarea de ajutoare din statele membre ale Uniunii Europene sunt respectate.
Se precizează în mod special că tuturor propunerilor de grant, acolo unde este cazul, li se va cere să demonstreze adiționalitatea pentru rezultatele altor acțiuni finanțate din alte surse, programe PHARE CBC anterioare.
De asemenea, autoritatea de management și agențiile subordonate se vor îngriji în mod special să se asigure că toate acțiunile din cadrul acestui program vor fi înregistrate, de exemplu în PERSEUS, dar și în înregistrările locale și regionale, în așa fel încât să se poată identifica ușor submăsura specifică și anul bugetar în care acestea sunt contractate.
5.1.2. Mărimea proiectului
Toate componentele programului vor fi mai mari de două milioane euro, în afară de acelea care implică scheme de grant, de exemplu Fondul comun al proiectelor mici și componenta de asistență tehnică, datorită naturii specifice acțiunilor de cooperare transfrontalieră.
5.1.3. Termenul limită pentru contractarea și executarea contractelor, termenul limită pentru programare
(1) Toate contractele de grant trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2008.
(2) Toate contractele trebuie să fie executate până la data de 30 noiembrie 2009, în concordanță cu art. 27 partea a III-a din Tratatul de aderare:..."acțiunile din cadrul acestui program vor fi încheiate în următorii 2 ani (după aderare). În mod excepțional și în cazuri temeinic justificate, se pot acorda extinderi de timp limitate pentru executarea contractelor". În niciun caz, perioada de contractare pentru proiectele implementate în cadrul acestui program nu va depăși 3 ani de la data asumării angajamentului global [art. 166 (2) din Regulamentul financiar]. Angajamentele bugetare care nu au generat plăți pe durata a 3 ani de la data asumării angajamentului legal vor fi considerate desființate de drept [art. 77 (3) din Regulamentul financiar].
(3) Conform Sistemului de implementare descentralizat, un dosar de ofertă complet se va depune la delegația Comisiei în vederea aprobării, nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanțare. În cazul neconformării, țara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare, care poate recomanda realocarea fondurilor, în concordanță cu art. 5 din Memorandumul de înțelegere cu privire la Fondul Național.
5.1.4. Evaluarea impactului asupra mediului și conservării naturii
Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, după cum au fost stabilite în directiva cu privire la evaluarea impactului asupra mediului (EIA)*8), sunt aplicabile în totalitate pentru toate proiectele de investiții PHARE. Dacă prevederile directivei EIA nu au fost transpuse în totalitate, procedurile trebuie să fie asemănătoare cu acelea ale directivei mai sus menționate. Dacă un proiect se încadrează în scopurile prevăzute în anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, îndeplinirea procedurilor prevăzute în directiva EIA trebuie să fie susținute de documente*9).
──────────────
*8) Directiva 85/337 CEE, JOL 175/40, 5.07.1985, după cum a fost modificată.
*9) În anexa EIA la fișa de proiect de investiții corespunzătoare.
Dacă este probabil ca un proiect să afecteze situri naturale protejate, trebuie să se întocmească o documentație care să cuprindă o evaluare adecvată, conform art. 6 din directiva cu privire la habitate*10).
──────────────
*10) În anexa Conservarea naturii la fișa de proiect de investiții corespunzătoare.
Toate investițiile trebuie realizate în concordanță cu legislația comunitară relevantă referitoare la protecția mediului. Fișele de proiect vor conține clauze specifice conforme cu legislația comunitară relevantă în domeniul protecției mediului, în conformitate cu tipul de activitate desfășurată în cadrul fiecărui proiect de investiții.
5.2. Managementul financiar
5.2.1. Principii și responsabilități
Fondul Național al Ministerului Economiei și Finanțelor, condus de RNAF, va superviza managementul financiar al programului și va fi responsabil cu raportarea către Comisia Europeană. RNAF va avea responsabilitatea generală pentru managementul financiar al fondurilor PHARE și gestiunea totală a fondurilor dintr-un program până la încheierea acestuia.
RNAF se va asigura că regulile și regulamentele PHARE și procedurile care au legătură cu raportarea și managementul financiar sunt respectate și că există în funcțiune un sistem de informații referitor la proiecte și raportări.
Comisia va face plățile către Fondul Național, în concordanță cu Memorandumul de înțelegere semnat între Comisie și România în 1998 și modificat prin acord reciproc în 17 iulie 2003.
Plățile vor fi făcute ca urmare a cererilor RNAF într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis și gestionat de Fondul Național la o bancă agreată în prealabil de Comisie. În principiu, toate conturile bancare generează dobânzi. În concordanță cu art. 3 și 4 din Regulile de implementare a Regulamentului financiar, dobânda acumulată este proprietatea țării beneficiare. RNAF trebuie, în orice caz, să se asigure că dobânda acumulată este înregistrată efectiv și în totalitate ca venit la bugetul național. Mai mult decât atât, RNAF va asigura o raportare periodică a dobânzii prin intermediul PERSEUS.
5.2.2. Plățile către Fondul Național
O primă plată*11) de până la 20% din fondurile care se gestionează local*12) va fi trimisă la Fondul Național după semnarea acordului de finanțare și a acordurilor de implementare între Fondul Național și Agenția de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. În plus, RNAF trebuie să depună la Comisie desemnarea RAP și o descriere a sistemului pus în practică, evidențiind fluxul de informații dintre Fondul Național și Agenția de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră, precum și modalitatea în care se va desfășura funcția de plată dintre acestea.
────────────
*11) Reprezentând avansul, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*12) Exclusiv suma prevăzută pentru programele Comunității.
Alte două plăți următoare*13) de până la 30% din fondurile care se gestionează local*14) se vor realiza. A doua plată va fi făcută atunci când 5% din bugetul total în vigoare*15) au fost plătite de Agenția de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră. A treia plată poate fi solicitată atunci când 35% din bugetul total în vigoare*16) au fost plătite.
O a patra plată, finală, se va face când 70% din bugetul total în vigoare*17) au fost plătite și toate contractele au fost semnate.
─────────────
*13) Reprezentând plățile intermediare sau înnoirea avansului, după cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.
*14) Exclusiv suma pentru programele Comunității.
*15) Exclusiv suma pentru programele Comunității.
*16) Exclusiv suma pentru programele Comunității.
*17) Exclusiv suma pentru programele Comunității.
În mod excepțional, RNAF poate solicita o sumă mai mare decât procentajul agreat, atunci când se poate demonstra printr-o previziune legată de plăți că solicitările de plată din perioada următoare vor depăși respectivele procente. În cazurile în care totalul fondurilor depuse în conturile Fondului Național și Agenției de implementare PHARE de cooperare transfrontalieră depășesc 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate autoriza, în mod excepțional, o plată dacă RNAF oferă o dovadă fundamentată solid că obligațiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile.
5.2.3. Plățile de la Fondul Național către Agenția de implementare (AI)
Fondul Național va face plățile către AI, în concordanță cu acordul de implementare semnat între Fondul Național și AI. Se va deschide câte un cont bancar pentru fiecare program de cooperare transfrontalieră în numele AI responsabile cu managementul financiar al programului de cooperare transfrontalieră, în concordanță cu art. 13 din Memorandumul de înțelegere cu privire la Fondul Național.
Atâta vreme cât implementarea urmează Sistemul de implementare descentralizat, fiecare acord de implementare trebuie să fie avizat în avans de Comisia Europeană. Fiecare AI trebuie să fie condusă de un RAP numit de RNAF, după consultarea cu CNA. RAP va fi responsabil pentru toate operațiunile desfășurate de AI.
5.2.4. Modalități de plată în situația aplicării clauzelor de retenție
Pentru acele contracte care conțin clauze de retenție (de exemplu, fonduri reținute pentru o perioadă de garanție), totalul general al fondurilor legate de aceste contracte (așa cum este calculat de RAP și decis de Comisie) poate fi plătit AI înainte de data limită pentru executarea contractelor. AI își asumă întreaga responsabilitate pentru depunerea fondurilor până când plata finală este datorată, ca și pentru asigurarea că fondurile amintite vor fi folosite numai pentru a se face plăți legate de clauzele de retenție.
AI își asumă întreaga responsabilitate față de contractori pentru îndeplinirea obligațiilor legate de clauzele de retenție. Fondurile neplătite către contractori după ce plățile finale au fost stabilite trebuie returnate Comisiei.
5.2.5. Cheltuielile finale și lichidarea conturilor
Într-un termen de cel mult 16 luni după încheierea execuției contractelor, Fondul Național va depune o declarație cu privire la cheltuieli, care să cuprindă atât sumele acordate de PHARE, cât și cofinanțarea, și va transmite o atestare a regularității, acurateței și veridicității conturilor. Plata finală certificată trebuie să fie, în această fază, valoarea originară a contractelor minus orice deducere și rezervă agreate cu contractorii în cursul implementării. Aceasta trebuie, de asemenea, să fie egală cu plățile făcute plus orice sume distincte din conturile aferente retenției prevăzute în contract.
Dacă plățile primite de la Comisie depășesc cheltuiala (plata) finală certificată, Fondul Național va returna Comisiei excedentul la momentul depunerii declarației finale.
Dacă există alte plăți distincte (cu excepția fondurilor contractuale de retenție), Fondul Național va oferi o explicație și o previziune cu privire la momentul când plățile vor fi finalizate. Fondul Național va raporta progresul cu privire la fondurile contractuale de retenție și la celelalte plăți distincte o dată la 4 luni. Dacă acestea nu au fost plătite contractorului, vor fi returnate Comisiei.
După evaluarea declarației finale, Comisia va formula o opinie cu privire la orice cheltuială ce trebuie exclusă de la finanțarea comunitară, acolo unde se constată că acestea nu au fost executate în conformitate cu regulile comunitare.
Rezultatele verificărilor Comisiei, precum și concluziile cu privire la excluderea cheltuielilor de la finanțare vor fi formulate în scris către Fondul Național, căruia i se va da un termen de o lună pentru a-și transmite răspunsul în scris.
Dacă, în termen de o lună de la primirea răspunsului scris de la Fondul Național, nu se ajunge la o înțelegere, Comisia va decide și va stabili sumele care vor fi excluse, luând în considerare gradul de neconformitate a cheltuielilor, natura și gravitatea încălcării regulilor, precum și pierderea financiară suferită de Comisie pentru fiecare caz în parte.
Ca urmare a deciziei cu privire la sumele ce vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără a se aduce atingere regimului neregulilor și compensării financiare subsecvente, în concordanță cu regulile comunitare. Fondurile vor fi recuperate fie prin restituirea directă de la Fondul Național, fie prin compensare, în concordanță cu regulile comunitare.
6. Monitorizare și evaluare
În completarea atribuțiilor de cooperare transfrontalieră ale Comitetului mixt de cooperare și Comitetului mixt de coordonare descrise mai sus, implementarea va fi monitorizată prin intermediul Comitetului mixt de monitorizare. Acesta îi include pe RNAF și pe CNA, precum și serviciile Comisiei. Comitetul mixt de monitorizare se va întruni cel puțin o dată pe an.
Comitetul mixt de monitorizare va lua în discuție toate programele finanțate de PHARE în scopul evaluării progresului către atingerea obiectivelor stabilite în acordul de finanțare și în Parteneriatul de aderare.
Comitetul mixt de monitorizare poate recomanda o schimbare a priorităților și/sau realocarea fondurilor PHARE.
Mai mult decât atât, o dată pe an, Comitetul mixt de monitorizare va lua în discuție progresul tuturor programelor de asistență de preaderare finanțate de CE (PHARE, ISPA și SAPARD).
Pentru programele PHARE, Comitetul mixt de monitorizare va fi asistat de Subcomitetul sectorial de monitorizare, care îi va include pe CNA și pe RAP al AI și serviciile Comisiei. Subcomitetul sectorial de monitorizare va revedea în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele sale și contractele, aprobate de Comitetul mixt de monitorizare pe sectoare de monitorizare corespunzătoare. Fiecare sector va fi supervizat de un subcomitet sectorial de monitorizare pe baza unor rapoarte de monitorizare obișnuite elaborate de AI, iar evaluările intermediare vor fi realizate de evaluatori independenți. Subcomitetul sectorial de monitorizare va da prioritate recomandărilor cu privire la aspectele de management și design, asigurându-se că acestea sunt implementate. Subcomitetul sectorial de monitorizare va raporta Comitetului mixt de monitorizare, căruia îi va înainta opiniile generale detaliate cu privire la toate programele din sectorul său finanțate din PHARE.
Serviciile Comisiei se vor asigura că aceste programe vor fi supuse evaluărilor intermediare (centralizate sau descentralizate) și/sau evaluărilor ex post.
7. Tratament egal
Oportunitățile egale și egalitatea de gen reprezintă principii fundamentale cuprinse în Tratatul de aderare și care se reflectă și în programarea și implementarea finanțării PHARE.
8. Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acțiuni preventive și corective
8.1. Supervizarea și controlul financiar realizat de Comisie și de Curtea Europeană a Auditorilor
Toate acordurile de finanțare, precum și contractele care rezultă din acestea sunt supuse supervizării și controlului financiar al Comisiei (inclusiv Biroului European Antifraudă) și auditărilor realizate de Curtea Europeană a Auditorilor. Atâta vreme cât EDIS nu este încă aplicabil pentru agențiile de implementare din țara beneficiară, acesta include măsuri cum ar fi verificarea ex ante a ofertării și contractării desfășurate de delegația Comisiei în țara beneficiară.
În scopul asigurării unei protecții eficiente a interesului financiar al Comunității, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări inopinate și inspecții în concordanță cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96*18).
─────────────
*18) Regulamentul Consiliului (CE, EURATOM) nr. 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292, 15.11.1996, p. 2.
Controalele și auditările descrise mai sus sunt aplicabile tuturor contractorilor și subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.
Fără a se aduce atingere responsabilităților Comisiei și Curții Europene a Auditorilor*19), conturile și operațiile Fondului Național și, acolo unde se aplică, Oficiului de Plăți și Contractare PHARE și tuturor agențiilor de implementare relevante pot fi verificate la discreția Comisiei, de Comisie însăși sau de către un auditor extern contractat de aceasta.
──────────
*19) După cum este vorba în Condițiile generale referitoare la acordul de finanțare, atașate la acordul-cadru.
8.2. Obligațiile țării beneficiare
8.2.1. Audit și control financiar
În scopul asigurării unui management financiar corect al fondurilor PHARE, țara beneficiară trebuie să aibă un sistem pentru managementul și controlul asistenței, în concordanță cu principiile general acceptate și standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerințele stabilite în art. 164 din Regulamentul financiar și, în particular, să ofere asigurarea corespunzătoare cu privire la regularitatea, corectitudinea și eligibilitatea cerințelor privitoare la asistența comunitară.
Sistemele de management și control ale țării beneficiare trebuie să ofere o cale de control suficientă, după cum este prevăzut în art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei nr. 438/2001*20).
───────────────
*20) Regulamentul Comisiei (CE, EURATOM) nr. 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63, 3.03.2001, p. 21.
Autoritatea națională competentă de control financiar va exercita controalele financiare adecvate la toți actorii implicați în implementarea programului.
În fiecare an se vor realiza un plan de audit și un rezumat al constatărilor și principalelor recomandări ale auditărilor desfășurate și se va trimite Comisiei o schiță a urmărilor recomandărilor auditului anterior. Rapoartele de audit se vor afla la dispoziția Comisiei.
8.2.2. Măsuri preventive
Țara beneficiară va lua măsurile potrivite pentru a preveni și contracara practicile de corupție activă și pasivă*21) în orice stadiu al procedurii de achiziții sau al procedurii de atribuire a granturilor, cât și pe durata implementării contractelor corespunzătoare.
──────────
*21) Corupția activă este definită ca fiind acțiunea deliberată a oricărei persoane care promite sau oferă direct ori printr-un intermediar un avantaj de orice fel unei persoane oficiale, pentru sine sau pentru un terț, în scopul de a acționa sau de a se abține de la o acțiune în legătură cu atribuțiile sale ori în exercițiul funcțiilor sale, cu încălcarea acestor atribuții, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităților Europene.
Corupția pasivă este definită ca fiind acțiunea deliberată a unei persoane oficiale care, direct sau printr-un intermediar, cere ori primește un avantaj de orice fel pentru sine sau pentru un terț ori acceptă o promisiune pentru un astfel de avantaj în scopul de a acționa sau de a se abține de la o acțiune în legătură cu atribuțiile sale ori în exercițiul funcțiilor sale, cu încălcarea acestor atribuții, într-o manieră care să prejudicieze sau prezintă pericol să prejudicieze interesele financiare ale Comunităților Europene.
Autoritățile din țara beneficiară, inclusiv personalul responsabil cu implementarea programului, își vor lua toate precauțiile necesare pentru prevenirea oricărui risc de conflict de interese și vor informa imediat Comisia cu privire la orice astfel de conflict sau situație de natură să dea naștere unui conflict de interese.
8.2.3. Măsuri antifraudă și acțiuni corective
Țara beneficiară va avea, în primă instanță, responsabilitatea de a asigura investigarea și un tratament satisfăcător al cazurilor reale sau suspecte de fraudă ori nereguli conform controalelor naționale sau comunitare.
Autoritățile naționale vor asigura funcționarea unui mecanism de control și raportare echivalent aceluia prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1.681/94*22).
───────────
*22) Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1.681/94 din 11 iulie 1994, 12.07.1994, p. 43.
În particular, toate cazurile reale sau suspectate de fraudă*23) și nereguli*24), ca și toate măsurile referitoare la acestea luate de autoritatea națională trebuie raportate serviciilor Comisiei fără întârziere. Dacă nu există cazuri reale sau suspectate de fraudă ori nereguli de raportat, țara beneficiară va informa Comisia asupra acestui fapt în termen de două luni următoare sfârșitului fiecărui trimestru.
────────────
*23) Fraudă înseamnă orice act intenționat sau act de omisiune referitor la: folosirea ori prezentarea de declarații sau documente false, incorecte ori incomplete, care au ca efect însușirea ilegală sau reținerea ilegală a fondurilor de la bugetul general al Comunităților Europene sau bugetele gestionate de ori pe seama Comunităților Europene; tăinuirea informațiilor cu violarea unei obligații specifice cu un efect asemănător; folosirea unor astfel de fonduri pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate inițial.
*24) Neregulă înseamnă orice încălcare a unei prevederi a legislației naționale sau comunitare, a acestui acord de finanțare ori a contractelor care decurg din acesta, care rezultă din orice act de omisiune al unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităților sau bugetelor gestionate de ele printr-o cheltuială nejustificată. Termenul drept comunitar din acest context va fi definit ca totalitatea regulilor Comunității aplicabile între părțile acordului de finanțare (de exemplu, acordul european, acordul-cadru, Memorandumul de înțelegere cu privire la Fondul Național etc.).
În caz de nereguli sau fraudă, țara beneficiară va face toate corecțiile financiare necesare cerute în legătură cu fiecare neregulă în parte. Corecțiile făcute de țara beneficiară vor consta în anularea în totalitate sau în parte a contribuției comunitare. Fondurile comunitare devenite disponibile în acest fel vor fi refolosite de Fondul Național în scopul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înțelegere cu privire la Fondul Național.
8.3. Recuperarea de fonduri în caz de nereguli sau fraudă
Orice nereguli probate*25) sau fraudă*26) descoperite în orice moment al implementării programului sau ca rezultat al unui audit vor conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.
────────────
*25) A se vedea definiția de mai sus.
*26) A se vedea definiția de mai sus.
Dacă, după încheierea tuturor verificărilor necesare, Comisia va concluziona că:
a) țara beneficiară nu s-a conformat obligațiilor de prevenire, detectare și corectare a neregulilor; sau
b) implementarea unui proiect nu pare să justifice în parte sau în totalitate asistența financiară alocată; sau
c) există scăpări serioase în sistemele de control sau management, care ar putea conduce la nereguli, Comisia poate suspenda finanțarea viitoare a programului în discuție și, după ce și-a exprimat motivele, poate cere țării beneficiare să înainteze comentarii și, unde este cazul, să întreprindă corecții într-o perioadă determinată de timp.
Dacă nu se ajunge la nicio înțelegere până la sfârșitul perioadei stabilite de Comisie și dacă corecțiile solicitate nu au fost făcute, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii făcute de țara beneficiară, să decidă în termen de 3 luni:
a) să reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în discuție; sau
b) să facă corecturile financiare cerute prin anularea în totalitate sau în parte a asistenței oferite în programul respectiv.
Dacă s-a hotărât asupra sumei pentru corecție, Comisia va lua în considerare principiul proporționalității, tipul neregulii, întinderea și implicațiile financiare ale neconcordanței detectate în sistemul de management al țării beneficiare.
În absența unei decizii de a apela la una dintre măsurile prevăzute la lit. a) sau b), finanțarea programului își va relua cursul.
CNA va asigura returnarea fondurilor nefolosite sau a oricărei sume plătite eronat în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă CNA nu plătește suma datorată Comunității, țara beneficiară va returna această sumă Comisiei.
Penalitățile pentru întârzierea plății vor fi aplicate sumelor neplătite prin aplicarea regulilor specificate în Regulamentul financiar.
9. Transparența și publicitatea
RAP va avea obligația să se asigure că au fost luate toate măsurile necesare pentru a se asigura publicitatea corespunzătoare pentru toate activitățile finanțate din program. Acest lucru va fi realizat în strânsă legătură cu Comisia. Mai multe detalii sunt prezentate în anexa cu privire la vizibilitate și publicitate.
10. Condiții speciale
În cazul în care angajamentele stabilite nu s-au respectat din motive care pot fi controlate de Guvernul României, Comisia, din proprie inițiativă, poate revizui programul în scopul anulării în totalitate ori în parte și/sau al realocării fondurilor nefolosite în alte scopuri consecvente obiectivelor Programului PHARE.
--------