Decizia nr. 741/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 1
- Decizia nr. 417/2019 3 iulie 2019 asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parl…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și
art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Sabin Rusu în Dosarul nr. 1.221/R/2005 al Judecătoriei Târgu Mureș.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 793D/2007, având ca obiect o excepție de neconstituționalitate identică ridicată de Szekely Judit Ildiko în Dosarul nr. 1.912/2005 al aceleiași instanțe.
La apelul nominal în acest dosar se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 793D/2007 la Dosarul nr. 712D/2007, având în vedere faptul că sunt îndeplinite cerințele conexării prevăzute de
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 .
Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea, întrucât dosarele au același obiect.
Curtea, având în vedere identitatea de obiect a dosarelor menționate, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 793D/2007 la Dosarul nr. 712D/2007, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, întrucât adoptarea sistemului judecătorului unic sau a sistemului colegial al instanțelor reprezintă o opțiune a legiuitorului, ce nu contravine prevederilor constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin Încheierea din 26 aprilie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.221/R/2005 și prin Încheierea din 15 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.912/2005, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și
art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară. Excepția a fost ridicată de Sabin Rusu și de Szekely Judit Ildiko.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât compunerea completului de judecată la prima instanță dintr-un singur judecător, compunere stabilită de colegiul de conducere al instanței, înfrânge principiul constituțional al independenței și imparțialității instanței.
Judecătoria Târgu Mureș opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece numărul de judecători care compun completul de judecată nu este de natură, prin el însuși, să influențeze independența și imparțialitatea instanței. Astfel, compunerea completului de judecată este aceeași pentru toate părțile din proces, iar hotărârea pronunțată are aceeași putere juridică pentru toate părțile, indiferent dacă completul este colegial sau compus dintr-un singur judecător.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului constituțional al independenței și imparțialității justiției.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate.
Președinții celor două Camere nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 52 alin. (1) și
art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, care au următorul conținut:
- Art. 52 alin. (1): "Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.";
- Art. 54 alin. (1): "Cauzele date, potrivit legii, în competența de primă instanță a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale."
Excepția de neconstituționalitate este raportată la prevederile constituționale ale art. 124-126 privind înfăptuirea justiției, statutul judecătorilor și instanțele judecătorești.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra opțiunii legiuitorului de a reglementa sistemul judecătorului unic s-a pronunțat în numeroase cazuri, însă cu privire la dispozițiile
art. 17 alin. (1) din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească.
Astfel, prin
Decizia nr. 292/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 3 septembrie 2003, Curtea Constituțională a reținut că, potrivit dispozițiilor constituționale, stabilirea competenței și a procedurii de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului și că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. În aplicarea acestor prevederi constituționale, legiuitorul stabilește componența completului de judecată și conduita pe care trebuie să o aibă acesta la soluționarea cauzelor ce îi sunt repartizate. Atât Constituția, cât și Legea privind organizarea judecătorească stabilesc, sub aspectul imparțialității, dreptul și obligația judecătorilor de a se supune numai legii, activitatea de judecată desfășurându-se, potrivit legii, strict în limitele cadrului legal. În ipoteza în care există dubii cu privire la imparțialitatea judecătorului în primă instanță, există mijloace de apărare prevăzute de lege care asigură suficiente garanții pentru o judecată echitabilă și imparțială.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât soluția, cât și considerentele acestei decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și
art. 54 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Sabin Rusu în Dosarul nr. 1221/R/2005 și de Szekely Judit Ildiko în Dosarul nr. 1.912/2005, ambele ale Judecătoriei Târgu Mureș.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 septembrie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.