Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 762/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 337 din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
18 septembrie 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 717 din 23 octombrie 2007
Citat de
4 acte
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 7.486 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 337 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nicușor Virgil Crăciun în Dosarul nr. 3.862/109/2006 al Curții de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 aprilie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 3.862/109/2006, Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 337 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nicușor Virgil Crăciun în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) privind accesul liber la justiție, neîngrădirea prin lege a acestui drept și dreptul la un proces echitabil, deoarece nu acordă și inculpatului posibilitatea de a cere extinderea procesului penal cu privire și la alte persoane, astfel încât acesta poate fi condamnat pentru o infracțiune mai gravă decât cea pe care a săvârșit-o, neavând nici mijloacele procesuale de a se apăra.

Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, dispozițiile legale criticate neavând legătură cu soluționarea cauzei. Împotriva acestei încheieri a fost declarat recurs, iar Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a constatat admisibilitatea excepției și a dispus retrimiterea dosarului la Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în vederea sesizării Curții Constituționale.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât textul criticat conține norme contrare dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare, prin aceea că lasă la latitudinea exclusivă a procurorului extinderea procesului penal față de alte persoane. Se arată că excluderea celorlalți participanți la procesul penal, în afara procurorului, de a pune în discuție, în cursul judecății, extinderea procesului penal cu privire la alte persoane decât cele reținute în actul de sesizare al instanței nu asigură toate garanțiile care condiționează, într-o societate democratică, dreptul la un proces echitabil, cu atât mai mult cu cât extinderea procesului penal cu privire la alte persoane apare necesară pentru o soluționare corectă a cauzei.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 337 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "În cursul judecății, când se descoperă date cu privire la participarea și a unei alte persoane la săvârșirea faptei prevăzute de legea penală pusă în sarcina inculpatului sau date cu privire la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală de către o altă persoană, dar în legătură cu fapta inculpatului, procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acea persoană.

Dispozițiile art. 336 se aplică în mod corespunzător."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 337 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală invocate în prezenta cauză și cu motivări similare. Astfel, prin

Decizia nr. 257 din 17 iunie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 20 iulie 2004, Curtea a reținut, pentru considerentele acolo arătate, că art. 337 din Codul de procedură penală nu încalcă liberul acces la justiție. Cu acel prilej s-a statuat că procedura extinderii procesului penal cu privire la alte persoane este în concordanță cu art. 131 alin. (1) din Constituție, republicată, referitor la rolul Ministerului Public, potrivit căruia, "În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor". Corespunzător acestor atribuții constituționale, Ministerul Public este singurul îndreptățit să ceară extinderea procesului penal, așa cum este singurul care întocmește actul de acuzare, în cazurile în care procesul penal este pornit din oficiu. Această simetrie juridică respectă accesul liber la justiție și nu contravine prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), deoarece se aplică fără nicio discriminare tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 337 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nicușor Virgil Crăciun în Dosarul nr. 3.862/109/2006 al Curții de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 septembrie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.