Decizia nr. 857/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 571/2003 22 decembrie 2003 (prevederi anume) privind Codul fiscal
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 249 alin. (3) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Perami Com" - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 2.258/111/2006 (număr în format vechi 2.258/2006) al Tribunalului Bihor - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond, reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că se impune menținerea jurisprudenței Curții în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 21 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.258/111/2006 (număr în format vechi 2.258/2006) Tribunalul Bihor - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. 269 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 ."
Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Perami Com" - S.R.L. din Oradea în recursul împotriva sentinței civile prin care s-a respins contestația la executare a unei somații emise de Primăria Municipiului Oradea.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prin textul de lege criticat legiuitorul acordă statului și unităților administrativ-teritoriale o poziție privilegiată față de cea a celorlalte persoane de drept privat. Astfel, statul sau unitățile administrativ-teritoriale nu sunt obligate să plătească impozitul pe clădiri, întrucât acesta cade în sarcina titularilor dreptului de concesiune, folosință sau administrare, după caz. Consecința este împovărarea chiriașului cu o dublă obligație de plată, atât a chiriei, cât și a impozitului, ceea ce duce la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (2), referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății private în mod egal, indiferent de titular, și ale alin. (7), potrivit cărora dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
Tribunalul Bihor - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, deoarece nu există nicio legătură între sarcinile datorate statului ca urmare a deținerii unei proprietăți și atributele esențiale ale dreptului de proprietate - posesie, folosință și dispoziție, protejate de art. 44 din Constituție.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, în sensul celor statuate de Curtea Constituțională în
Decizia nr. 299 din 6 aprilie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2006.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, invocând jurisprudența Curții în materie, respectiv
Decizia nr. 299 din 6 aprilie 2006 .
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Tribunalul Bihor - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională, dintr-o eroare materială, cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. 269 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 ."
În realitate, așa cum rezultă din Încheierea de sesizare și din concluziile scrise formulate de autor, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 249 alin. (3) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, astfel cum au fost modificate prin
art. I pct. 218 din Legea nr. 343/2006
pentru modificarea și completarea
privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 1 august 2006.
Textul criticat are următoarea redactare:
- Art. 249 alin. (3): "Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, persoanelor juridice, se stabilește taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri."
Autorii excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 44 alin. (2), referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății private în mod egal, indiferent de titular, și ale alin. (7), potrivit cărora dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
Examinând excepția, Curtea Constituțională constată că prin
Decizia nr. 345 din 3 aprilie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 14 mai 2007, a fost respinsă o excepție cu același obiect, ridicată de același autor și având o motivare identică.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut, în esență, făcând referire la jurisprudența sa, că stabilirea taxei pe clădiri, în condiții similare impozitului pe clădiri, ca sarcină fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosință a clădirilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, nu conferă statului și unităților administrativ-teritoriale o poziție privilegiată față de celelalte persoane de drept privat, în contradicție cu art. 44 alin. (2) și (7) din Legea fundamentală.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât soluția, cât și considerentele din decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 249 alin. (3) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Perami Com" - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 2.258/111/2006 (număr în format vechi 2.258/2006) al Tribunalului Bihor - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 9 octombrie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof.univ.dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu __________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.