Decizia nr. 791/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Titlului I al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 247/2005 19 iulie 2005 (prevederi anume) privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Titlului I al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Cristina-Victoria Ailincuței în Dosarul nr. 533/C/2006 al Tribunalului Neamț - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile de neconstituționalitate privesc o omisiune de reglementare.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 22 noiembrie 2006 pronunțată în Dosarul nr. 533/C/2006, Tribunalul Neamț - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Titlului I al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Cristina-Victoria Ailincuței.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că Titlul I al
modifică
Legea nr. 10/2001 , fără a conține nicio prevedere cu privire la repunerea în termen a dreptului de notificare. Astfel, susține autorul excepției,
este neconstituțională, întrucât reglementează "diferențiat și preferențial" modul de reconstituire a dreptului de proprietate pentru foștii proprietari ai terenurilor agricole și forestiere față de foștii proprietari ai imobilelor preluate abuziv.
Tribunalul Neamț - Secția civilă consideră excepția de neconstituționalitate întemeiată. În acest sens, arată că prin modificările aduse în domeniul proprietății de
Legea nr. 247/2005 , în ce privește termenul pentru formularea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate, s-a creat un regim juridic discriminatoriu între beneficiarii legilor fondului funciar și beneficiarii
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile de neconstituționalitate vizează o omisiune legislativă.
Avocatul Poporului consideră prevederile de lege ca fiind constituționale, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile Titlului I al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Aceste prevederi privesc modificarea și completarea
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005.
Textele constituționale considerate a fi încălcate sunt: art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (2) privind protecția proprietății private și art. 53 alin. (2) - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
Examinând criticile de neconstituționalitate, Curtea constată că acestea vizează, de fapt, o omisiune de reglementare legislativă. Autorul excepției susține că prevederile de lege criticate nu conțin nicio reglementare cu privire la repunerea în termen a celor care au pierdut termenul de notificare în temeiul
Legii nr. 10/2001 . În opinia acestuia, legiuitorul a reglementat "diferențiat și preferențial" modul de reconstituire a dreptului de proprietate pentru foștii proprietari ai terenurilor agricole și forestiere (pentru care termenul în care pot formula cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate a fost prelungit) față de foștii proprietari ai imobilelor-construcții preluate abuziv și restituite în baza
Potrivit dispozițiilor
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 : "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
În acest sens este și jurisprudența constantă a Curții Constituționale, din care menționăm
Decizia nr. 229 din 21 aprilie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 8 iunie 2005. Prin această decizie, Curtea a statuat că "nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite" și nici "nu-și poate asuma rolul de a crea, abroga sau de a modifica o normă juridică. Prin acceptarea susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, în sensul deficienței de reglementare a normei juridice, instanța de contencios constituțional s-ar transforma într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora «(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării»".
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor Titlului I al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Cristina-Victoria Ailincuței în Dosarul nr. 533/C/2006 al Tribunalului Neamț - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 septembrie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.