Decizia nr. 1008/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Editura Orizonturi" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 13.471/1/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 iunie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 13.471/1/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Editura Orizonturi" - S.R.L. din București cu ocazia soluționării unei cereri de revizuire formulate împotriva Deciziei civile nr. 41 din 4 aprilie 2000 a Curții de Apel Pitești - Secția civilă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că dispozițiile de lege criticate "sunt în contradicție ireconciliabilă cu normele de drept procesual penal", deoarece, în caz de încuviințare a cererii de revizuire, în ipoteza hotărârilor definitive potrivnice, instanța civilă va anula cea din urmă hotărâre, în speța de față va anula hotărârea penală, deși art. 22 din Codul de procedură penală consacră principiul potrivit căruia hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile.

Ca atare, autoarea excepției critică soluția legislativă instituită prin art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, considerând că aceasta contravine prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3), în conformitate cu care "părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil".

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile de lege criticate reprezentând norme de procedură care nu relevă nicio contradicție cu textul constituțional de referință invocat.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă este neîntemeiată. În motivarea punctului de vedere, arată că dispozițiile de lege criticate reprezintă norme de competență conforme cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă sunt constituționale. În acest sens, arată că instituirea prin dispozițiile legale indicate a unor reguli speciale privind soluționarea cererii de revizuire reprezintă o valorificare a normelor constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: "Dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3), care stabilesc că "Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă reglementează posibilitatea ca, în cazul contrarietății de hotărâri, dacă se admite cererea de revizuire, instanța să anuleze ultima hotărâre. Singura condiție impusă de către legiuitor în textul criticat este ca cererea de revizuire să privească "hotărâri definitive potrivnice".

Textul de lege criticat constituie o normă de procedură a cărei stabilire cade în competența exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, care este în drept să instituie regulile de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât în cauză nu se poate reține o încălcare a dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părților la un proces echitabil.

Pe de altă parte, examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că autoarea excepției critică, în principal, soluția legislativă instituită prin art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, considerând că anularea de către instanță a celei din urmă hotărâri, respectiv a hotărârii penale, conduce la o contradicție între normele de drept procesual penal și cele de drept procesual civil.

Curtea observă că neconstituționalitatea art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă este dedusă exclusiv din raportarea textului criticat la normele de drept procesual penal. Or, în controlul de constituționalitate, domeniul legislativ de referință îl constituie dispozițiile Constituției. Potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată". Așa fiind, Curtea urmează să se pronunțe asupra conformității dispozițiilor de lege criticate cu textele constituționale, iar nu asupra conformității acestora cu alte texte de lege.

De altfel, motivele invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate demonstrează că, în realitate, autoarea acesteia solicită modificarea textului criticat.

Ca atare, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate a art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă este inadmisibilă, Curtea Constituțională fiind competentă, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe numai asupra problemelor de drept, "fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 327 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Editura Orizonturi" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 13.471/1/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 noiembrie 2007.