Decizia nr. 1036/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Doina Istinie în Dosarul nr. 9.320/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 27 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 9.320/117/2006, Tribunalul Cluj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Doina Istinie într-o cauză având ca obiect judecarea contestației formulate de aceasta împotriva Dispoziției primarului municipiului Cluj-Napoca nr. 3.450/2005, prin care a fost respinsă notificarea în vederea restituirii în natură a unui imobil, teren și construcție, în temeiul

Legii nr. 10/2001 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) și art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituție. Astfel, se arată că textul de lege criticat creează un regim juridic discriminatoriu pentru foștii proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv care au formulat notificări pentru retrocedarea unor astfel de imobile înainte de apariția

Legii nr. 247/2005 , pe de o parte, și aceia care au formulat astfel de notificări după intrarea în vigoare a acestui act normativ, pe de altă parte. Se mai arată că în acest mod este încălcat principiul constituțional al garantării proprietății private în mod egal, indiferent de titular, și se solicită repunerea autoarei excepției în termenul de 6 luni prevăzut de textul de lege criticat pentru trimiterea notificării.

Tribunalul Cluj - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, așa cum a statuat și Curtea în jurisprudența sa.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, așa cum rezultă din concluziile autoarei excepției, prevederile

art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. La data sesizării Curții,

Legea nr. 10/2001

era republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel încât, în urma renumerotării textelor, art. 21 alin. (5) a devenit art. 22 alin. (5), având următorul cuprins: "Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent".

În consecință, prin prezenta decizie Curtea se va pronunța asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi și în art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea și ocrotirea în mod egal prin lege a proprietății private, indiferent de titular.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală și cu o motivare identică.

Astfel, prin

Decizia nr. 18 din 11 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 16 februarie 2007, Curtea a respins excepția ca neîntemeiată, statuând, în esență, că modificările aduse

Legii nr. 10/2001

prin

Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente nu privesc instituirea unui nou termen în care să poată fi depusă notificarea prevăzută la

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 . Aceasta, deoarece, așa cum a constatat Curtea prin

Decizia nr. 737 din 26 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 21 noiembrie 2006, făcând referire la practica sa anterioară, recunoașterea nelimitată în timp a posibilității persoanei interesate de a declanșa procedura de recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare.

Totodată, prin aceeași decizie s-a statuat că, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, exercitarea dreptului de proprietate trebuie să se facă în limitele legii, legiuitorul ordinar fiind așadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea acestuia, instituind limitări rezonabile în valorificarea ca drept subiectiv garantat, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept.

Cu privire la raportarea criticii de neconstituționalitate la dispozițiile constituționale ale

art. 16, Curtea a reținut prin Decizia nr. 571 din 19 septembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 16 octombrie 2006, că acestea se aplică în mod egal tuturor subiectelor de drept aflate în aceeași situație juridică, fără nicio discriminare, pe considerente arbitrare.

Atât soluțiile pronunțate în deciziile menționate, cât și considerentele pe care s-au întemeiat își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, având în vedere identitatea motivelor relevate în susținerea criticilor de neconstituționalitate.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Doina Istinie în Dosarul nr. 9.320/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 noiembrie 2007.