Decizia nr. 1027/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1) lit. a), art. 25 și art. 26^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1) lit. a), art. 25 și
art. 26^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, excepție ridicată de Maria Cornelia Dascălu în Dosarul nr. 1.429/59/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal răspunde Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, prin consilier juridic, lipsă fiind autorul excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
se externalizează din bugetul asigurărilor sociale indemnizația pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, scopul acestui act normativ fiind oferirea de condiții egale tuturor familiilor.
Reprezentantul Ministerului Public, făcând referire la
Decizia nr. 261 din 20 martie 2007
și
Decizia nr. 249 din 20 martie 2007 , pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 6 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.429/59/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1) lit. a), art. 25 și
art. 26^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, excepție ridicată de Maria Cornelia Dascălu.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că legiuitorul, suprimând un drept subiectiv deja dobândit, determină o aplicare retroactivă a dispozițiilor de lege criticate, ceea ce contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Modificând
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
prin
Legea nr. 7/2007 , legiuitorul nu a respectat principiul certitudinii juridice nici în privința protecției drepturilor dobândite, nici în privința principiului neretroactivității legii, încălcându-se, astfel, regula statuată de prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că aspectele învederate de autoarea excepției vizează în realitate interpretarea dispozițiilor de lege a căror neconstituționalitate s-a invocat, precum și lămurirea problemei aplicării acestora în timp, astfel încât să fie respectat principiul neretroactivității legii.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Textele de lege criticate sunt o completare, în vederea clarificării, a dispozițiilor
art. 28 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 , potrivit căruia "pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă prevederile referitoare la concediul și indemnizația pentru creșterea copilului, cuprinse la [...]
art. 79 alin. (4) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, [...], precum și orice alte dispoziții contrare". Deoarece dispozițiile
art. 79 alin. (4) din Legea nr. 303/2004
au fost abrogate încă de la data de 1 ianuarie 2006, de la aceeași dată au devenit aplicabile pentru magistrați dispozițiile generale cuprinse în ordonanță, dispoziții de imediată aplicare situațiilor juridice în curs de desfășurare. Aplicarea imediată a legii noi pentru situațiile juridice în curs de desfășurare nu contravine principiului neretroactivității legii, fiind un alt efect specific intrării în vigoare a unei legi, care, pentru motive de ordine publică, se poate aplica situațiilor neconsumate la data intrării sale în vigoare. De altfel, este opțiunea exclusivă a legiuitorului ca, în ceea ce privește situațiile în curs de desfășurare, să aleagă între legea veche și legea nouă.
Avocatul Poporului arată că textele de lege criticate nu au caracter retroactiv, întrucât se aplică doar de la intrarea în vigoare a acestui act normativ, așa cum de altfel prevede în mod expres chiar textul de lege. Cât privește determinarea situațiilor juridice care rămân supuse vechii reglementări, precum și a celor care vor fi guvernate de noua reglementare, aceasta nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci de aplicare a legii în timp, de competența exclusivă a instanței de judecată.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 24 alin. (1) lit. a), art. 25 și
art. 26^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005. Textele de lege criticate au fost modificate, respectiv introduse prin
Legea nr. 7/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 17 ianuarie 2007.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
Articolul 24
alin. (1) lit. a): "(1) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică și persoanelor care, la data de 31 decembrie 2005, se aflau în una dintre următoarele situații:
a) în plata indemnizației pentru creșterea copilului, reglementată de dispozițiile cuprinse în actele normative speciale prevăzute la art. 3 alin. (2).";
Articolul 25
: "De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență încetează plata indemnizației pentru creșterea copilului, efectuată în condițiile prevăzute de
Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, precum și de actele normative speciale menționate la art. 3 alin. (2).";
Articolul 26
^1: "Pentru persoanele care au beneficiat până la data de 31 decembrie 2005 de drepturile prevăzute la
art. 79 alin. (4) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență."
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin
Decizia nr. 249 din 20 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 292 din 3 mai 2007, referitoare la
art. 24 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 , și prin Decizia nr. 812 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 11 decembrie 2006, referitoare la art. 25 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență, a statuat că, potrivit principiului neretroactivității legilor, o lege devine obligatorie numai după publicarea ei în Monitorul Oficial al României, ea rămânând în vigoare până la apariția unei alte legi care o abrogă în mod explicit sau implicit. Prin urmare, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Însă legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi. Neadmiterea unei atare soluții ar determina rezolvarea diferențiată a aceleiași situații juridice, în raport cu data intrării în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, ceea ce ar contraveni principiului egalității în drepturi a cetățenilor, aplicând persoanelor aflate în aceeași situație juridică un tratament discriminatoriu, contrar spiritului legii noi.
În consecință, s-a reținut că dispozițiile art. 24 alin. (1) lit. a) și ale
art. 25 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
nu contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție.
Pentru considerentele expuse mai sus, nu poate fi reținută nici critica potrivit căreia dispozițiile
art. 26^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
contravin prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1) lit. a), art. 25 și
art. 26^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005
privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, excepție ridicată de Maria Cornelia Dascălu în Dosarul nr. 1.429/59/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 noiembrie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.