Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1083/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală

prezumat în vigoare

Data actului
20 noiembrie 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 848 din 11 decembrie 2007
Citează
2 acte
Structură
0 articole · 7.768 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Doru Sică Vișan în Dosarul nr. 420/215/2005 al Judecătoriei Craiova.

La apelul nominal se prezintă, pentru statul român, Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin consilier juridic, lipsă fiind autorul excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, consilierul juridic al părții prezente solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, arată că, în realitate, autorul excepției solicită completarea textelor de lege criticate. În continuare, pune concluzii de respingere a excepției ca nefondată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 24 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 420/215/2005, Judecătoria Craiova a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Doru Sică Vișan.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că textul criticat face o diferențiere nejustificată între persoane aflate în aceeași situație juridică. Astfel, pe de o parte, inculpatul nu poate ataca separat cu recurs o încheiere de respingere a cererii de restituire, iar pe de altă parte, persoana ale cărei interese au fost vătămate prin admiterea unei cereri de restituire poate ataca separat o astfel de soluție.

Judecătoria Craiova nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul arată că dispozițiile de lege criticate sunt în concordanță cu prevederile constituționale privitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și la preeminența tratatelor internaționale în dreptul intern. De asemenea, textul criticat nu încalcă principiul egalității în drepturi a tuturor cetățenilor în fața legii prin posibilitatea oferită persoanei vătămate de a ataca separat cu recurs hotărârea de desesizare a instanței. De altfel, dispozițiile art. 385^1 alin. 2 din Codul de procedură penală instituie regula conform căreia încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs. Dispozițiile de lege criticate constituie punerea în practică, în mod constituțional, a principiului celerității, care guvernează procesul penal.

Avocatul Poporului apreciază că textul criticat nu conține privilegii sau discriminări în raport cu criteriile egalității în drepturi cuprinse în art. 4 din Legea fundamentală, acestea aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice. De asemenea, se arată că dispozițiile de lege criticate nu sunt de natură să îngrădească dreptul părților de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, de a beneficia de un proces echitabil, precum și de judecarea acestuia într-un termen rezonabil. Accesul liber la justiție nu presupune în toate cazurile posibilitatea de a recurge la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege, deoarece competența și căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situații diferite.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală. Textul a fost modificat prin

art. I pct. 157 din Legea nr. 356/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006. Textul de lege criticat are următorul conținut: "Împotriva hotărârii de desesizare se poate face recurs de către procuror și de orice persoană ale cărei interese au fost vătămate prin hotărâre, în 3 zile de la pronunțare, pentru cei prezenți, și de la comunicare, pentru cei lipsă."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 4 alin. (2) referitoare la unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi și art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, sunt invocate și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că ceea ce se solicită, în realitate, în motivarea acesteia, este completarea textului de lege criticat, în sensul de a se permite atacarea separat, cu recurs, nu numai a hotărârii de desesizare, ci și a încheierii prin care instanța respinge cererea de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale. Autorul excepției apreciază că numai în acest mod s-ar asigura egalitatea procesuală a părților și dreptul la un proces echitabil.

Or, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Ca urmare, nu intră în competența Curții modificarea textului de lege supus controlului său în sensul dorit de autorul excepției.

Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Doru Sică Vișan în Dosarul nr. 420/215/2005 al Judecătoriei Craiova.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 noiembrie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.