Decizia nr. 1072/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86^1 alin. 4 și art. 224^4 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86^1 alin. 4 și ale art. 224^4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sorin Liviu Vodă în Dosarul nr. 1.790/2005 al Tribunalului Mureș - Secția penală.
La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 4 aprilie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.790/2005, Tribunalul Mureș - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86^1 alin. 4 și art. 224^4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sorin Liviu Vodă în dosarul menționat.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la o procedură contradictorie care "implică posibilitatea părților, dar și a judecătorului, de a lua cunoștință de toate piesele și observațiile folosite în toate fazele procesului penal, întrucât, în baza acestora, partea își va putea întemeia apărarea iar judecătorul ar putea să se pronunțe în mod obiectiv". Se menționează că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în numeroase rânduri că dreptul la o bună administrare a justiției ocupă un loc important, astfel că o condamnare nu poate fi fundamentată numai, sau într-o măsură determinantă, pe declarații anonime; aceasta mai ales atunci când identitatea martorilor anonimi nu este cunoscută nici de judecătorul în cauză și mai ales dacă aceștia nu au fost ascultați de judecători, nu au fost ascultați în public și nici în prezența acuzatului.
Tribunalul Mureș - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că "prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate (...) nu îngrădesc cu nimic dreptul la apărare al inculpatului, textele fiind în acord cu prevederile art. 53 din Constituție, referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți".
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul, referindu-se și la jurisprudența Curții Constituționale în materie, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că normele criticate "nu sunt de natură să îngrădească dreptul părților de a beneficia de un proces echitabil, soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, precum și dreptului de a fi asistate, în tot cursul procesului, de un avocat ales sau din oficiu".
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 86^1 alin. 4 și ale art. 224^4 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:
- Art. 86^1 alin. 4: "Documentele privind identitatea reală a martorului vor fi prezentate procurorului sau, după caz, completului de judecată, în condiții de strictă confidențialitate.";
- Art. 224^4: "Identitatea reală a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvăluită în timpul ori după terminarea acțiunii acestora.
Procurorul competent să autorizeze folosirea unui investigator sub acoperire are dreptul să-i cunoască adevărata identitate, cu respectarea secretului profesional."
Prevederile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și cele ale art. 24 privind dreptul la apărare. Se invocă totodată art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că dispozițiile art. 86^1 din Codul de procedură penală, referitoare la protecția datelor de identificare a martorului, au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional sub aspectul unor critici similare. Astfel, prin
Decizia nr. 193 din 27 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 24 mai 2004, la ale cărei considerente face referire, și prin
Decizia nr. 11 din 9 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2007, Curtea, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată, a reținut că prevederile art. 86^1 din Codul de procedură penală nu aduc atingere existenței dreptului la apărare, "ci doar îl restrâng, în limitele stabilite de Constituție, și, de asemenea, există suficiente elemente procesuale de echilibrare a măsurilor reglementate prin aceste norme, în concordanță cu prevederile art. 24 și 53 din Constituție, republicată, precum și cu dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale".
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele deciziilor menționate sunt valabile și în prezenta cauză, inclusiv în ceea ce privește dispozițiile art. 224^4 din Codul de procedură penală, referitoare la măsuri de protecție a investigatorilor sub acoperire, criticate în raport cu aceleași dispoziții constituționale și cu argumente asemănătoare.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86^1 alin. 4 și art. 224^4 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Sorin Liviu Vodă în Dosarul nr. 1.790/2005 al Tribunalului Mureș - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 20 noiembrie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.