Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 995/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării

prezumat în vigoare

Data actului
6 noiembrie 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 869 din 19 decembrie 2007
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 9.085 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 346/2006 21 iulie 2006 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale

Are ca temei 1

  • Legea nr. 356/2006 21 iulie 2006 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificare…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18 din Legea nr. 346/2006

privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării, excepție ridicată de Sorin Haidu, Gheorghe Apostu și Stefan Neagu în Dosarul nr. 33/92/2007 al Tribunalului Militar București.

La apelul nominal răspund autorii excepției, personal și asistați de avocatul Ion Panaitescu, cu împuternicire avocațială depusă în ședința publică, precum și partea Dan Petruș. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, apărătorul autorilor excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia, deoarece dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (4), ale art. 21 alin. (3) și ale art. 124 alin. (2) și (3) din Constituție. În acest sens, arată că

Legea nr. 346/2006

este o lege ulterioară

Legii nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și conține dispoziții derogatorii de la aceasta, în ceea ce privește cariera magistraților militari, fiind astfel afectată independența și imparțialitatea acestora. Depune o copie a Tabelului privind rezultatul verificării candidaturilor depuse la concursul sau examenul pentru numirea în funcții de conducere, sesiunea 12 mai - 10 iunie 2007, din care rezultă respingerea candidaturii la funcția de președinte al Tribunalului Militar București pentru neîndeplinirea condițiilor de vechime, conform

art. 50 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 .

Dan Petruș arată că este de acord cu admiterea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 iulie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 33/92/2007, Tribunalul Militar București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18 din Legea nr. 346/2006

privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării. Excepția a fost ridicată de Sorin Haidu, Gheorghe Apostu și Stefan Neagu într-o cauză având ca obiect judecarea unor infracțiuni de competența instanțelor militare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât judecătorii militari nu sunt independenți, fiind subordonați ierarhiei militare, iar, în aceste condiții, instanțele militare nu sunt subsumate integral unei justiții imparțiale. Astfel, dispozițiile criticate sunt speciale și derogatorii de la normele cuprinse în

Legea nr. 303/2004 , evoluția în carieră a judecătorilor militari fiind condiționată de o reglementare ce conferă competențe unei structuri aparținând puterii executive.

Tribunalul Militar București consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece judecătorii militari au un statut similar cu cel al judecătorilor civili, atât în ceea ce privește cariera profesională, cât și în ceea ce privește răspunderea lor disciplinară, existența gradelor militare neinfluențând cu nimic activitatea desfășurată de aceștia.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile de lege criticate nu contravin Constituției, cariera profesională a judecătorilor militari, cât și cea a judecătorilor civili fiind gestionate exclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, calitatea de militar nefiind o condiție pentru recrutare.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 18 din Legea nr. 346/2006

privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 28 iulie 2006, cu următorul conținut: "Direcția instanțelor militare asigură managementul funcțiilor militare la nivelul instanțelor militare și acționează, împreună cu structurile de resort din Ministerul Apărării, pentru compatibilizarea sistemului jurisdicțional militar cu cel din statele membre NATO."

Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 124 alin. (2) și (3) referitoare la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției și la independența judecătorilor.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor de lege criticate, Direcția instanțelor militare din cadrul Ministerului Apărării asigură managementul funcțiilor militare la nivelul instanțelor militare și acționează pentru compatibilizarea sistemului jurisdicțional militar cu cel din statele membre NATO.

Curtea constată că aceste dispoziții nu încalcă principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin. (4) din Constituție, deoarece Direcția instanțelor militare din cadrul Ministerului Apărării, prin atribuțiile sale, prevăzute de lege, nu are competența de a decide în privința carierei judecătorilor militari. Faptul că această direcție asigură managementul funcțiilor militare la nivelul instanțelor militare nu are semnificația unei ingerințe a puterii executive în activitatea de înfăptuire a justiției, exercitată de către judecătorii militari, ci reprezintă o activitate pur administrativă, de gestionare a funcțiilor militare.

Totodată, Curtea observă că atât în ceea ce-i privește pe judecătorii militari, cât și în ceea ce-i privește pe cei civili, admiterea în magistratură, numirea, promovarea, numirea în funcțiile de conducere și răspunderea disciplinară se supun regulilor prevăzute de

Legea nr. 303/2004 , numai Consiliul Superior al Magistraturii având atribuții în aceste domenii.

Cu privire la susținerea potrivit căreia dispozițiile art. 18 din Legea nr. 356/2006 ar contraveni principiilor unicității, imparțialității și egalității justiției și al independenței judecătorilor, consacrate de art. 124 alin. (2) și (3) din Legea fundamentală, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate nu conțin reglementări privind subordonarea judecătorilor militari față de Ministerul Apărării. Pentru aceleași motive, nu sunt încălcate nici prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 18 din Legea nr. 346/2006

privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării, excepție ridicată de Sorin Haidu, Gheorghe Apostu și Stefan Neagu în Dosarul nr. 33/92/2007 al Tribunalului Militar București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 6 noiembrie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.