Decizia nr. 1165/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 303 alin. 6 teza a doua din Codul de procedură penală, excepție invocată de Adrian Almășan în Dosarul nr. 962/35/P/2007 al Curții de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 14 iunie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 962/35/P/2007, Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 303 alin. 6 teza a doua din Codul de procedură penală, excepție invocată de Adrian Almășan în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că normele criticate sunt neconstituționale câtă vreme nu i se permite, în situația admiterii recursului declarat de Direcția Regională Vamală Timișoara împotriva Încheierii din 10 mai 2007 a Tribunalului Satu Mare, de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate pe care acesta a invocat-o, să aibă acces liber la justiție. Întrucât împotriva soluției pronunțate în cadrul recursului declarat împotriva încheierii de sesizare a Curții Constituționale nu mai există cale de atac, se aduce atingere normelor privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum a fost acesta interpretat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Cauza Airey împotriva Irlandei, 1979, și Cauza Artico împotriva Italiei, 1980.)

Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția este neîntemeiată, deoarece "dispozițiile art. 303 alin. 6 teza a doua din Codul de procedură penală sunt conforme cu prevederile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, garantându-se dreptul părților la recurs". Se mai arată că "dispozițiile legale criticate nu contravin nici prevederilor art. 1 și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece acest concept nu presupune, în mod necesar, existența mai multor căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici accesul liber la justiție.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. Reglementarea criticată "are menirea de a da expresie principiului celerității și al soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, în considerarea faptului că excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural în cadrul unui litigiu".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și. 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 303 alin. 6 teza a doua din Codul de procedură penală, potrivit cărora: "[...] Încheierea este supusă recursului în termen de 24 de ore de la pronunțare, pentru cei prezenți, și de la comunicare, pentru cei lipsă. Recursul se judecă în termen de 3 zile."

Se susține că acest text de lege încalcă prevederile art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție, precum și cele ale art. 1 și 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind obligația de a respecta drepturile omului și, respectiv, dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

Astfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că principiul liberului acces la justiție nu echivalează cu accesul la toate structurile judecătorești și la toate gradele de jurisdicție, legiuitorul având competența, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, să instituie reguli de procedură deosebite, în considerarea unor situații speciale. Așa fiind, nu pot fi primite criticile autorului excepției în sensul că lipsa unei căi de atac împotriva soluției pronunțate în soluționarea recursului declarat împotriva încheierii de suspendare a cauzei întemeiate pe prevederile art. 306 alin. 6 teza întâi din Codul de procedură penală ar avea semnificația încălcării art. 21 din Constituție.

De altfel, instituirea, prin dispozițiile legale criticate, a unor reguli speciale de procedură referitoare la exercitarea recursului împotriva încheierii de suspendare a cauzei, în cazul în care a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate, cât și la judecarea recursului în termen de 3 zile, dă expresie principiului celerității și al soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, în deplin acord, așadar, cu exigențele dreptului la un proces echitabil.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 303 alin. 6 teza a doua din Codul de procedură penală, excepție invocată de Adrian Almășan în Dosarul nr. 962/35/P/2007 al Curții de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 decembrie 2007.