Decizia nr. 1183/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 286/2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și ale Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 286/2006 6 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Acsinte Gaspar - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
pentru modificarea și completarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și ale
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Alexandru Ciobanu în Dosarul nr. 13.760/54/2006 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează Curții că la dosarul cauzei autorul excepției a transmis note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, precizând în acest sens că ambele legi criticate au fost adoptate potrivit exigențelor constituționale privind legile organice.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 26 aprilie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 13.760/54/2006, Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
pentru modificarea și completarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și ale
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Alexandru Ciobanu într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect anularea unei hotărâri a Consiliului Local Sâmburești.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că
și
sunt legi ordinare întrucât nu se regăsesc printre categoriile de legi organice limitativ prevăzute la art. 73 alin. (3) din Constituție și nici nu au fost adoptate potrivit procedurii stabilite la art. 76 alin. (1) din Legea fundamentală. Pentru aceste motive, se susține că acestea nu pot modifica sau completa o lege organică, respectiv
Legea nr. 215/2001 , deoarece un act normativ poate fi modificat numai printr-un alt act normativ cu forță juridică egală. Se mai susține că dispozițiile
art. 69 din Legea nr. 393/2004
este neconstituțional întrucât instituie un sistem sancționator derogator de la cel prevăzut de
art. 78 alin. (2) din Legea nr. 215/2001
și contravine normelor constituționale care reglementează principiul autonomiei locale pe care se întemeiază administrația publică locală.
În susținerea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia invocă următoarele dispoziții din Legea fundamentală: art. 73 alin. (3) care enumeră domeniile în care Parlamentul adoptă legi organice, art. 76 alin. (1) și (2) care stabilesc modalitatea de adoptare a legilor organice, respectiv a celor ordinare, și art. 120 alin. (1) care precizează principiile pe care se întemeiază administrația publică din unitățile administrativteritoriale.
Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apreciază că ambele legi criticate "pot fi calificate drept legi organice, atât sub aspectul conținutului, pentru că vizează domeniul rezervat prin art. 73 alin. (3) lit. o), cât și sub aspect procedural". Mai arată că, din analiza sistematică a dispozițiilor
art. 69 din Legea nr. 393/2004 , referitoare la procedura răspunderii disciplinare în exercitarea mandatului de viceprimar, de președinte sau de vicepreședinte al consiliului județean, nu rezultă că prin adoptarea acestui text de lege s-ar încălca vreo normă constituțională sau principiul autonomiei locale.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, întrucât legile criticate de autorul acesteia au caracter de lege organică, ambele fiind adoptate de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 și art. 76 alin. (1) din Constituție. Arată că despre acest aspect s-a făcut mențiune în Monitoarele Oficiale în care legile respective au fost publicate. În ceea ce privește dispozițiile
art. 69 din Legea nr. 393/2004 , observă că acestea se rezumă la stabilirea unor sancțiuni, fără ca prin aceasta să se aducă atingere autonomiei locale.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile legilor criticate sunt constituționale, ambele fiind adoptate cu procedura prevăzută de Legea fundamentală pentru legile organice. În plus, consideră că dispozițiile
sunt în deplină concordanță și cu principiile de bază cuprinse în art. 120 alin. (1) din Constituție.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
pentru modificarea și completarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006, și cele ale
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, legile criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 73 alin. (3) care enumeră domeniile în care Parlamentul adoptă legi organice, art. 76 alin. (1) și (2) care stabilesc modalitatea de adoptare a legilor organice, respectiv a celor ordinare, și art. 120 alin. (1) care precizează principiile pe care se întemeiază administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată următoarele:
I. În ceea ce privește
Legea nr. 393/2004 , sunt aplicabile prevederile art. 155 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora "Proiectele de legi și propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat și se adoptă potrivit dispozițiilor constituționale anterioare intrării în vigoare a
legii de revizuire". Legea de revizuire a Constituției nr. 429/2003
a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării
Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 22 octombrie 2003
pentru confirmarea rezultatului referendumului național din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a Constituției României.
Proiectul legii privind Statutul aleșilor locali a fost înregistrat la Senat la data de 27 martie 2001 și a fost adoptat la data de 4 iunie 2001.
Proiectul a fost transmis Camerei Deputaților, unde a fost înregistrat pentru dezbatere la data de 7 iunie 2001. Pe 31 august 2004, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților într-o formă diferită de cea adoptată de Senat și, ca atare, a fost declanșată procedura medierii. Raportul comisiei de mediere a fost adoptat de plenul Senatului pe 13 septembrie 2004 și pe 14 septembrie 2004 de plenul Camerei Deputaților.
Legea, adoptată ca lege organică, a fost promulgată de Președintele României și a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004.
II. În ceea ce privește
Legea nr. 286/2006 , Curtea constată că, în calitate de primă Cameră sesizată, Camera Deputaților a adoptat proiectul legii la data de 28 martie 2006, cu 181 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă și 10 abțineri, ceea ce reprezintă majoritatea membrilor cerută de art. 76 alin. (1) din Constituție pentru adoptarea legilor organice.
Senatul, care în acest caz a fost Camera decizională, a adoptat același proiect pe data de 29 iunie 2006, cu 72 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și o abținere. Deci, și la Senat votul favorabil a fost exprimat de mai mult de jumătate din numărul total de senatori.
În plus,
Legea nr. 286/2006 , modificând o lege organică -
Legea administrației publice locale nr. 215/2001
- a căpătat calificarea acesteia de lege organică și a fost adoptată de Parlament ca atare.
Așadar, atât la adoptarea
Legii nr. 393/2004 , cât și la adoptarea
au fost respectate cerințele art. 76 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora legile organice se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere.
Pe de altă parte, caracterul de legi organice al celor două acte normative rezultă și din obiectul lor de reglementare și din conținutul lor, încadrându-se în domeniul pe care Legea fundamentală îl rezervă legilor organice la art. 73 alin. (3) lit. o), adică organizarea administrației publice locale, a teritoriului și regimul general privind autonomia locală.
În fine, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 69 din Legea nr. 393/2004
privind Statutul aleșilor locali cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 120 din Constituție, Curtea observă că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci face o paralelă între regimul sancționator reglementat în
art. 69 din Legea nr. 393/2004
și cel cuprins în
art. 118 din Legea nr. 215/2001 , fără să releve nicio contradicție între cel dintâi text de lege și principiul autonomiei locale pe care, printre altele, se întemeiază administrația publică locală, potrivit Legii fundamentale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
pentru modificarea și completarea
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și ale
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Alexandru Ciobanu în Dosarul nr. 13.760/54/2006 al Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 decembrie 2007.
PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu __________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.