Instrucțiunile din 24 septembrie 2007
de aplicare a prevederilor Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.408 din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariați, lucrătorilor independenți și membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunității și ale Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 574 din 21 martie 1972 care stabilește modalitățile de aplicare a Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 1.408 din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială lucrătorilor salariați, lucrătorilor independenți și membrilor familiilor lor care se deplasează în interiorul Comunității, în domeniul prestațiilor familiale
prezumat în vigoare
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
Beneficiază de prevederile Regulamentului și ale Regulamentului de aplicare, în condițiile legislației române, următoarele categorii de persoane:
a) salariații și lucrătorii independenți care au reședința într-un stat membru al Uniunii Europene, inclusiv lucrătorii frontalieri, care desfășoară o activitate salarială sau independentă într-un stat membru și care își exercită dreptul la libera circulație în interiorul Uniunii Europene, denumiți în continuare lucrători migranți;
b) lucrătorii migranți aflați în șomaj, ca urmare a unei activități salariale sau independente desfășurate într-un stat membru;
c) titularii de pensie care au copii în întreținere.
Conform Deciziei Comisiei administrative a Comunității Europene pentru securitatea socială a lucrătorilor migranți nr. 207/2006, se consideră lucrători migranți și persoanele aflate în una dintre situațiile următoare:
a) persoana care întrerupe activitatea din motiv de boală și maternitate, accidente de muncă sau boli profesionale și care are dreptul la prestații sau indemnizații aferente acestor perioade;
b) persoana care se află în șomaj și beneficiază de indemnizația aferentă;
c) persoana care se află în concediu de odihnă, în grevă sau beneficiază de prestații prevăzute de actele normative cu caracter special care reglementează disponibilizările colective;
d) persoana care se află în concediu pentru creșterea copilului.
În scopul aplicării prevederilor Regulamentului și ale Regulamentului de aplicare se vor lua în considerare definițiile prevăzute la art. 1 din Regulament, precum și prevederile legislației române în vigoare.
Membru de familie are sensul definit de legislația pe care o aplică instituția competentă, conform art. 1 lit. f) din Regulament.
Termenul reședință semnifică locul de ședere obișnuit, fiind definit în legislația română în vigoare, după caz, drept domiciliu, reședință, rezidență sau rezidență permanentă.
Articolul 2
Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) pot beneficia, în baza legislației române, de următoarele prestații familiale:
a) alocația de stat pentru copii;
b) indemnizația pentru creșterea copilului sau, după caz, stimulentul lunar;
c) indemnizațiile lunare pentru creșterea copilului cu handicap.
Stabilirea dreptului la prestațiile familiale prevăzute la alin. (1) și plata acestora se realizează conform prevederilor legislației române în vigoare, precum și prevederilor Regulamentului și ale Regulamentului de aplicare.
Articolul 3
În baza prevederilor anexei nr. 1 la Regulamentul de aplicare, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse reprezintă autoritatea competentă responsabilă de toate regimurile de securitate socială, cu excepția celor din domeniul sănătății, și organismul de legătură în domeniul prestațiilor familiale.
Instituțiile competente la nivel teritorial în ceea ce privește plata prestațiilor familiale prevăzute la art. 2 sunt următoarele:
a) direcțiile de muncă și protecție socială județene, respectiv a municipiului București, denumite în continuare direcții teritoriale;
b) direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, denumite în continuare direcții de asistență socială teritoriale;
c) unitățile și instituțiile de învățământ primar și secundar, denumite în continuare unități școlare.
În aplicarea prevederilor Regulamentului și ale Regulamentului de aplicare, direcțiile teritoriale au următoarele atribuții:
a) informează persoanele interesate cu privire la drepturile la prestații familiale în baza Regulamentului și a Regulamentului de aplicare și pun la dispoziția acestora formularele necesare;
b) primesc cererile persoanelor aflate în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1);
c) stabilesc dreptul la prestațiile familiale prevăzute la art. 2 alin. (1), conform prevederilor legislației române în vigoare și în baza prevederilor Regulamentului și ale Regulamentului de aplicare;
d) efectuează plata prestațiilor familiale prevăzute la art. 2 alin. (1), conform prevederilor legislației române în vigoare;
e) transmit dosarele întocmite ale lucrătorilor migranți către alte instituții competente cu plata prestațiilor familiale, dintre cele prevăzute la art. 3 alin. (2), în cazul în care nu au responsabilități în efectuarea plății prestațiilor familiale pentru anumite categorii de beneficiari;
f) transmit lucrătorilor migranți care își desfășoară activitatea în România deciziile de deschidere a dreptului la prestațiile familiale pentru care se efectuează plata, conform modelului prevăzut de legislația română în vigoare;
g) comunică, direct sau prin intermediul organismului de legătură, cu instituțiile competente cu acordarea prestațiilor familiale din alte state membre, prevăzute în anexa nr. 2 la Regulamentul de aplicare;
h) solicită informații, prin intermediul formularelor europene sau prin adrese, cu privire la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) de la instituțiile competente cu acordarea prestațiilor familiale din alte state membre;
i) completează formularele europene în partea B pentru lucrătorii migranți care își desfășoară activitatea în alte state membre, la solicitarea instituțiilor competente din alte state membre sau la solicitarea directă a lucrătorilor migranți;
j) transmit informații prin intermediul formularelor europene sau prin adrese, la solicitarea persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) sau a instituțiilor competente cu acordarea prestațiilor familiale din alte state membre;
k) comunică compartimentului sumele care trebuie recuperate de la instituțiile competente din alte state membre care ar fi trebuit să plătească prestațiile familiale pentru o anumită perioadă;
l) primesc solicitări din partea compartimentului în vederea reținerii de la beneficiari, conform procedurilor legale în vigoare, a sumelor datorate instituțiilor competente din alte state membre care au efectuat plata pentru o anumită perioadă;
m) solicită și primesc informații de la oficiile de stare civilă ale autorităților administrației publice locale sau de la compartimentele de stare civilă din cadrul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor, de la inspectoratele școlare teritoriale, de la inspectoratele teritoriale de muncă sau, după caz, de la casele județene de pensii, respectiv a municipiului București, de la direcțiile de asistență socială teritoriale, precum și de la alte instituții care au responsabilități în completarea formularelor europene, conform specificațiilor prevăzute în anexa nr. 3 la instrucțiuni;
n) realizează evidența financiar-contabilă la nivel teritorial a drepturilor stabilite pentru lucrătorii migranți, precum și a plăților efectuate;
o) orice alte atribuții care decurg din prezentele instrucțiuni.
În aplicarea prevederilor Regulamentului și ale Regulamentului de aplicare, direcțiile de asistență socială teritoriale au următoarele atribuții:
a) pun la dispoziția direcțiilor teritoriale informațiile necesare în vederea completării formularului E411 și, după caz, a altor formulare europene pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării;
b) stabilesc dreptul și efectuează plata prestațiilor familiale prevăzute la art. 2 alin. (1) pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), conform prevederilor legislației române în vigoare și în baza dosarelor transmise de către direcțiile teritoriale;
c) completează partea B a formularului E407 sau desemnează organismul responsabil de completarea acestui formular, în situația lucrătorilor migranți care își desfășoară activitatea în alte state membre, la solicitarea direcțiilor teritoriale sau la solicitarea directă a persoanei;
d) comunică direcțiilor teritoriale deciziile privind acordarea, respingerea, suspendarea, modificarea și încetarea dreptului la prestații familiale, precum și pe cele referitoare la recuperarea debitelor;
e) comunică direcțiilor teritoriale cazurile în care se solicită efectuarea plăților în alte state membre, precum și cazurile de recuperare sau decontare a plăților necuvenite;
f) transmit lucrătorilor migranți care își desfășoară activitatea în România deciziile prevăzute la lit. d), conform modelului prevăzut de legislația română în vigoare;
g) orice alte atribuții prevăzute de prezentele instrucțiuni.
În aplicarea prevederilor Regulamentului și ale Regulamentului de aplicare, unitățile școlare au următoarele atribuții:
a) pun la dispoziția direcțiilor teritoriale informațiile necesare în vederea completării formularului E411 și, după caz, a altor formulare europene pentru persoanele îndreptățite prevăzute la art. 1 alin. (1), în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării;
b) stabilesc dreptul și efectuează plata prestațiilor familiale prevăzute la art. 2 alin. (1) pentru persoanele prevăzute la alin. (1), conform prevederilor legislației române în vigoare și în baza dosarelor transmise de către direcțiile teritoriale;
c) completează partea B a formularului E402, la solicitarea direcțiilor teritoriale, în situația lucrătorilor migranți care își desfășoară activitatea în alte state membre sau la solicitarea directă a persoanei;
d) comunică direcțiilor teritoriale deciziile privind acordarea, respingerea, suspendarea, modificarea și încetarea dreptului la prestații familiale, precum și pe cele referitoare la recuperarea debitelor;
e) comunică compartimentului cazurile de efectuare a plăților în alte state membre, precum și cazurile de recuperare sau decontare a plăților necuvenite;
f) transmit lucrătorilor migranți care își desfășoară activitatea în România deciziile prevăzute la lit. d), conform modelului prevăzut de legislația română în vigoare;
g) orice alte atribuții prevăzute de prezentele instrucțiuni.
În aplicarea prevederilor Regulamentului și ale Regulamentului de aplicare, autoritățile administrației publice locale, prin oficiul de stare civilă sau, după caz, compartimentul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar de evidență a persoanelor de la reședința solicitantului, au următoarele atribuții:
a) pun la dispoziția direcțiilor teritoriale informațiile necesare în vederea completării formularelor europene pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării;
b) completează partea B a formularului E401, la solicitarea direcțiilor teritoriale, a unei instituții competente cu plata prestațiilor familiale din alt stat membru sau la solicitarea directă a persoanei.
În situația în care datele transmise de către alte state membre cu privire la lucrătorii migranți și la membrii familiilor acestora sunt incomplete și nu permit identificarea persoanelor, Ministerul Internelor și Reformei Administrative pune la dispoziția compartimentului informațiile necesare.
În cazul cetățenilor străini care au reședința în România, Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, prin structurile sale județene, reprezintă instituția responsabilă de completarea formularului E401, partea B, pentru această categorie de persoane.
În vederea completării formularelor E 405 și E 411, direcțiile teritoriale solicită date și informații de la inspectoratele teritoriale de muncă, casele județene de pensii, respectiv a muncipiului București și, după caz, de la inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului București, aceste instituții având obligația transmiterii datelor și informațiilor în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.
Instituțiile prevăzute la alin. (9), la solicitarea direcțiilor teritoriale, transmit acestora toate datele necesare în vederea completării formularelor E 405 sau E411, după caz.
În vederea completării formularelor E404 și E406, direcțiile teritoriale colaborează cu autoritățile de sănătate publică județene în vederea identificării medicului de familie al copiilor lucrătorului migrant care are reședința în România și care își desfășoară activitatea în alt stat membru.
Capitolul II Drepturile lucrătorilor migranți la prestații familiale în România
Subcapitol
SUBCAPITOLUL I
Prestații familiale pentru lucrătorii migranți și lucrătorii migranți aflați în șomaj
Secțiunea 1 Stabilirea dreptului la prestații familiale
Articolul 4
Orice lucrător migrant care desfășoară o activitate salarială sau independentă în România, conform prevederilor legale în vigoare, are dreptul la prestații familiale în România.
Prestațiile familiale pentru lucrătorii migranți care desfășoară o activitate în România, precum și pentru lucrătorii migranți aflați în șomaj pe teritoriul României sunt acordate de către instituțiile competente prevăzute la art. 3 alin. (2), în condițiile stabilite de legislația română.
Articolul 5
Pentru a beneficia de prestațiile familiale prevăzute la art. 2 alin. (1), lucrătorii migranți prevăzuți la art. 4 depun o cerere la direcția teritorială în a cărei rază teritorială și-au stabilit reședința, conform prevederilor art. 86 paragraful 1 și ale art. 88 din Regulamentul de aplicare.
Cererea prevăzută la alin. (1) se întocmește potrivit modelului prevăzut de legislația română în vigoare și este însoțită de o solicitare suplimentară de informații cu privire la membrii familiei lucrătorului migrant, solicitare prevăzută în anexa nr. 1 la instrucțiuni.
Cererea este însoțită de alte documente justificative, conform legislației române în vigoare.
Articolul 6
În aplicarea dispozițiilor art. 86 paragraful 2 din Regulamentul de aplicare, cererea prevăzută la art. 5 este însoțită de formularul E 401 "Atestat privind componența familiei în vederea acordării prestațiilor familiale", denumit în continuare formularul E 401, completat la partea B de către instituția competentă în materie de stare civilă de la locul de reședință al membrilor de familie ai lucrătorului migrant.
Dacă lucrătorii migranți prevăzuți la art. 4 care au formulat o cerere de acordare a prestațiilor familiale nu prezintă formularul E 401 completat în partea B, direcțiile teritoriale completează partea A a acestuia și îl transmit instituției sau autorității competente în materie de stare civilă a statului de reședință al membrilor de familie ai lucrătorilor migranți.
Articolul 7
În cazul solicitării indemnizației pentru creșterea copilului sau, după caz, a stimulentului lunar, lucrătorii migranți trebuie să prezinte direcțiilor teritoriale atât formularul E 401, cât și formularul E 405 "Atestat privind totalizarea perioadelor de asigurare, de angajare sau de activitate independentă realizate în cadrul legislației la care a fost supus anterior", denumit în continuare formularul E 405, completat în partea B de către instituția competentă care a acordat anterior prestațiile familiale.
Formularul E 405 poate fi înlocuit de o copie a formularului E 104 privind totalizarea perioadelor de asigurare în materie de boală, denumit în continuare formularul E 104, emis de instituția de asigurare în caz de boală din statul membru de reședință al lucrătorilor prevăzuți la art. 4.
Dacă lucrătorii migranți nu prezintă formularul E 405 sau o copie a formularului E 104, direcțiile teritoriale se vor adresa, fie direct, fie prin intermediul organismului de legătură, uneia dintre instituțiile menționate la art. 42 alin. (3), completând partea A a formularului E405 sau utilizând formularul E001 privind schimbul de informații, denumit în continuare formularul E 001.
Articolul 8
Cererea prevăzută la art. 5 alin. (1) este însoțită, după caz, de alte formulare europene, prevăzute la art. 38-47, în funcție de situația familială sau profesională a fiecărei persoane prevăzute la art. 4.
Articolul 9
Direcțiile teritoriale stabilesc dreptul la prestații familiale conform prevederilor legislației române în vigoare și pe baza formularelor europene completate, aplicând prevederile art. 13-17a din Regulament și ținând cont de următoarele reguli de bază:
a) indiferent de statul membru de reședință al lucrătorului migrant prevăzut la art. 4 și al membrilor familiei sale, acesta are dreptul la prestațiile familiale prevăzute de legislația statului membru în care își desfășoară activitatea;
b) perioadele de asigurare, de activitate salarială sau independentă realizate într-un alt stat membru sunt totalizate și sunt luate în considerare la stabilirea dreptului la prestații familiale.
Direcțiile teritoriale întocmesc dosarul lucrătorilor migranți care solicită prestații familiale și, după caz, transmit aceste dosare la celelalte instituții competente cu plata acestor prestații, prevăzute la art. 3 alin. (2), în vederea deschiderii dreptului.
Dacă din analiza dosarului direcția teritorială constată lipsa unor date sau documente care împiedică stabilirea dreptului și /sau punerea în plată, poate cere solicitantului sau instituțiilor/autorităților /angajatorilor români ori, după caz, instituțiilor competente din alte state membre informații suplimentare, folosind formularele europene sau alte documente.
Articolul 10
În baza prevederilor art. 72 din Regulament, la stabilirea dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului sau, după caz, la stimulentul lunar, în condițiile legislației române, direcțiile teritoriale iau în considerare și perioadele de activitate salarială sau independentă realizate într-un alt stat membru.
Perioadele prevăzute la alin. (1) sunt cele comunicate de către instituțiile competente din statele membre în care au fost realizate, prin intermediul formularului E405.
În cazul în care la analiza dosarului sau pe perioada acordării dreptului la prestații familiale direcția teritorială constată lipsa de la dosar a unor informații sau documente, aceasta poate, prin personalul propriu sau prin serviciile publice/compartimentele de asistență socială de la primării, să efectueze anchete sociale prin care să constate situația de fapt a solicitantului în raport cu drepturile cerute și să dispună după caz.
Prevederile alin. (3) se aplică și în cazul unor petiții din partea solicitantului sau, după caz, a beneficiarului ori al unor reclamații din partea unor persoane sau instituții privind acordarea dreptului.
Articolul 11
Lucrătorul migrant care desfășoară o activitate în România are dreptul, pentru membrii săi de familie care își au reședința pe teritoriul altui stat membru, la prestațiile familiale din România, prevăzute la art. 2 alin. (1), ca și cum aceștia și-ar avea reședința pe teritoriul țării noastre.
Dacă membrii familiei lucrătorului prevăzut la alin. (1) primesc prestații familiale în baza legislației din țara de reședință a acestora, fără ca aceștia să desfășoare o activitate salarială sau independentă, în aceeași perioadă în care lucrătorul migrant primește prestații familiale pentru același membru de familie din partea statului român, dreptul la prestațiile familiale din statul membru în care își au reședința membrii familiei acestuia se suspendă.
În situația prevăzută la alin. (2), dacă valoarea prestațiilor familiale plătite de statul membru de reședință este mai mare decât cea prevăzută de statul român, atunci statul membru de reședință al membrilor de familie ai lucrătorului migrant are obligația de a plăti diferența dintre nivelul cuantumului prestațiilor acordate de statul român și nivelul cuantumului prestațiilor plătite pe teritoriul acestui stat.
Dacă o cerere de prestații nu este depusă în statul membru pe teritoriul căruia membrii de familie ai lucrătorului migrant își au reședința, direcțiile teritoriale stabilesc dreptul la prestațiile familiale ca și cum aceste prestații ar fi acordate de primul stat membru.
Articolul 12
În cazul în care în statul membru de reședință al membrilor de familie ai lucrătorului migrant prevăzut la art. 11 alin. (1) unul dintre membrii de familie ai acestuia începe o activitate salarială sau independentă, statul competent cu acordarea prestațiilor familiale devine statul membru de reședință, iar dreptul la prestațiile familiale pe teritoriul statului român se suspendă.
În situația prevăzută la alin. (1), dacă valoarea prestațiilor familiale plătite de statul român este mai mare decât cea prevăzută de statul membru în care își au reședința membrii familiei lucrătorului migrant, atunci statul român are obligația de a plăti diferența.
Articolul 13
Lucrătorul migrant care desfășoară în aceeași perioadă activități salariale sau independente în două state membre, dintre care una în statul membru în care își au reședința membrii familiei acestuia și cealaltă în statul român, beneficiază de prestații familiale conform legislației statului membru în care membrii familiei acestuia își au reședința.
În situația prevăzută la alin. (1), dacă valoarea prestațiilor familiale plătite de statul român este mai mare decât cea prevăzută de statul membru în care își au reședința membrii familiei lucrătorului migrant, atunci statul român are obligația de a plăti diferența.
Articolul 14
În cazul în care lucrătorul migrant desfășoară în același timp o activitate salarială în două sau mai multe state membre, dintre care una în statul român, și niciunul dintre statele de angajare nu reprezintă statul în care își au reședința membrii familiei acestuia, atunci statul care acordă cel mai mare cuantum al prestațiilor familiale devine statul competent cu acordarea prestațiilor, iar plata acestora este împărțită în mod egal între statele implicate, cu respectarea legislației fiecărui stat.
Articolul 15
În cazul în care lucrătorul migrant desfășoară în același timp o activitate salarială într-un stat membru și o altă activitate independentă în alt stat membru și niciunul dintre statele de angajare nu reprezintă statul în care își au reședința membrii familiei acestuia, atunci statul competent cu acordarea prestațiilor familiale se stabilește conform prevederilor art. 14c din Regulament și ale anexei VII la Regulament.
Articolul 16
Prevederile art. 4-15 se aplică în mod corespunzător și lucrătorului frontalier, așa cum este definit la art. 1 lit. b) din Regulament.
În cazul lucrătorului detașat, se aplică legislația statului în care este încadrat în muncă, conform art. 14 paragraful 1 din Regulament.
Articolul 17
Lucrătorul migrant aflat în șomaj ca urmare a unei activități salariale sau independente desfășurate în România și care beneficiază de indemnizație de șomaj potrivit legislației române are dreptul, pentru membrii familiei sale care își au reședința pe teritoriul unui alt stat membru, la prestațiile familiale prevăzute la art. 2 alin. (1), ca și cum aceștia și-ar fi avut reședința pe teritoriul statului român.
Dacă membrii familiei lucrătorului prevăzut la alin. (1) primesc prestații familiale în baza legislației din țara de reședință a acestora, fără ca aceștia să desfășoare o activitate salarială sau independentă, în aceeași perioadă în care lucrătorul migrant primește prestații familiale pentru același membru de familie din partea statului român, dreptul la prestațiile familiale din statul membru în care au reședința membrii familiei acestuia se suspendă.
În situația prevăzută la alin. (2), dacă valoarea prestațiilor familiale plătite de statul membru este mai mare decât cea prevăzută de statul român, atunci statul membru în care au reședința membrii familiei lucrătorului migrant aflat în șomaj are obligația de a plăti diferența dintre cuantumul prestațiilor acordate de statul român și cuantumul prestațiilor plătite pe teritoriul acestui stat.
Articolul 18
În cazul în care în statul membru de reședință al lucrătorului migrant aflat în situația prevăzută la art. 17 alin. (1) unul dintre membrii de familie ai acestuia începe o activitate salarială sau independentă, statul competent cu acordarea prestațiilor familiale devine statul membru de reședință, iar dreptul la prestațiile familiale pe teritoriul statului român se suspendă.
În situația prevăzută la alin. (1), dacă valoarea prestațiilor familiale plătite de statul român este mai mare decât cea prevăzută de celălalt stat membru, respectiv de statul membru în care își au reședința membrii familiei lucrătorului migrant aflat în șomaj, atunci statul român are obligația de a plăti diferența.
În cazul în care unul dintre membrii de familie ai lucrătorului migrant aflat în situația prevăzută la art. 17 alin. (1) începe o activitate salarială sau independentă în alt stat membru, instituția competentă din statul membru a cărui legislație prevede cuantumul cel mai mare al prestațiilor va acorda integral prestațiile familiale. Instituția competentă din celălalt stat membru îi va rambursa jumătate din acest cuantum, în limita cuantumului prevăzut de legislația acestui din urmă stat.
Articolul 19
Lucrătorul migrant aflat în șomaj ca urmare a unei activități salariale sau independente desfășurate în România, care se întoarce pe teritoriul statului membru în care își au reședința membrii familiei sale și care beneficiază de prestații de șomaj din partea acestui stat, are dreptul la prestațiile familiale potrivit legislației statului de reședință, ca și cum ar fi făcut obiectul acestei legislații pe durata desfășurării ultimei sale activități.
Prestațiile familiale pentru lucrătorul migrant aflat în șomaj prevăzut la alin. (1) sunt acordate de către instituția competentă de la locul de reședință.
Secțiunea 2 Procedura de plată a prestațiilor familiale
Articolul 20
Pentru persoanele prevăzute la art. 4, prestațiile familiale sunt plătite direct de către instituțiile competente prevăzute la art. 3 alin. (2), conform anexei nr. 6 la Regulamentul de aplicare, în contul bancar deschis de aceștia la o unitate bancară din România.
În aplicarea prevederilor art. 75 paragraful 2 din Regulament, prestațiile familiale pot fi plătite, prin compartiment, direct persoanei care are efectiv în grijă membrii familiei lucrătorului migrant, la cererea și prin intermediul instituțiilor de la locul de reședință al acestora, prevăzute în anexa nr. 4 la Regulamentul de aplicare, denumite în continuare instituții de reședință.
În situația prevăzută la alin. (2), plata prestațiilor familiale către lucrătorul migrant se suspendă, iar compartimentul efectuează plata acestora în contul deschis la o unitate bancară din statul de reședință al membrilor de familiei ai lucrătorului migrant, inclusiv pentru perioada suspendării.
Dacă prestațiile familiale pot sau trebuie să fie plătite persoanei fizice ori juridice prevăzute la alin. (2), lucrătorul migrant sau instituțiile de reședință prezintă în sprijinul cererii sale date despre persoana căreia urmează să i se plătească prestațiile familiale, precum numele, prenumele și adresa completă ale acesteia.
Articolul 21
Lucrătorii migranți prevăzuți la art. 4 au obligația de a informa instituțiile competente din România cu privire la următoarele modificări apărute în situația lor familială sau profesională, în termen de 30 de zile de la data apariției acestora:
a) orice schimbare privind situația sau numărul membrilor familiei, care ar putea modifica dreptul la prestațiile familiale;
b) orice schimbare sau transfer de reședință a membrilor de familie;
c) orice activitate profesională desfășurată în alt stat membru sau în statul membru de reședință al membrilor de familie ai lucrătorului migrant;
d) orice schimbare în situația profesională a lucrătorului migrant.
Subcapitol
SUBCAPITOLUL II
Prestații familiale pentru titularii de pensie care au copii în întreținere
Secțiunea 1 Stabilirea dreptului la prestații familiale
Articolul 22
Prestațiile familiale pentru titularii de pensie care au copii în întreținere, denumiți în continuare titulari de pensie, sunt acordate în condițiile stabilite de legislația română în vigoare de către instituțiile competente din România.
Pentru a putea beneficia de prestațiile familiale prevăzute la art. 2 alin. (1), titularii de pensie depun cererea conform prevederilor art. 90 din Regulamentul de aplicare, după cum urmează:
a) la instituția locului de reședință, în situația în care solicitantul are reședința în alt stat membru;
b) la direcția teritorială, în situația în care solicitantul are reședința pe teritoriul României.
Instituția prevăzută la alin. (2) lit. a) transmite cererea instituției competente din România, indicând data la care a fost formulată cererea. Această data va fi considerată ca data de înregistrare a cererii.
Cererea prevăzută la alin. (2) se întocmește potrivit modelului prevăzut de legislația română în vigoare și este însoțită de o solicitare suplimentară de informații cu privire la membrii familiei lucrătorului migrant, prevăzută în anexa nr. 1 la instrucțiuni, fiind însoțită în mod obligatoriu de formularul E 401 sau E 405 ori, după caz, de alte formulare europene.
Articolul 23
Dacă instituția competentă din România constată că solicitantul nu îndeplinește condițiile de acordare a prestațiilor conform legislației române în vigoare, atunci cererea împreună cu toate documentele justificative sunt transmise instituției din statul membru la a cărui legislație a fost supusă persoana în cauză perioada cea mai lungă de timp.
Formularele E 401, E 405, precum și alte formulare europene, după caz, sunt transmise împreună cu cererea instituției prevăzute la alin. (1), direct sau prin intermediul organismului de legătură.
Articolul 24
În vederea stabilirii dreptului la prestații familiale, instituțiile competente aplică prevederile art. 13-17a din Regulament.
Titularii de pensie ale căror drepturi la pensie sunt datorate doar de către statul român sunt îndreptățiți la prestațiile familiale prevăzute la art. 2, conform legislației române.
Articolul 25
În cazul titularilor de pensie ale căror drepturi la pensie sunt datorate de două state membre, dintre care unul fiind statul membru în care își au reședința membrii familiei titularului de pensie și celălalt fiind statul român, statul competent în acordarea prestațiilor familiale este statul membru în care își au reședința membrii familiei acestora, fără a se lua în considerare durata perioadelor de asigurare, dacă îndeplinesc condițiile de acordare a prestațiilor familiale pe teritoriul acestui stat.
În cazul în care cuantumul prestațiilor familiale plătite de statul român este mai mare decât cel prevăzut de statul membru în care își au reședința membrii familiei titularilor de pensie, atunci statul român are obligația de a plăti diferența.
Dacă titularii de pensie nu îndeplinesc condițiile de acordare a prestațiilor familiale în statul de reședință, atunci sunt analizate condițiile pentru acordarea prestațiilor familiale în cadrul legislației române în vigoare.
Articolul 26
Titularii de pensie ale căror drepturi sunt datorate de mai multe state membre, dintre care unul este statul român și niciunul nu este cel de reședință, beneficiază de prestații familiale din partea statului român, dacă în acest stat titularul de pensie a avut cea mai mare perioadă de asigurare și dreptul la prestații familiale poate fi acordat în baza legislației menționate.
În cazul în care cuantumul prestațiilor familiale plătite de celelalte state membre este mai mare decât cel prevăzut de statul român, atunci acestea au obligația de a plăti diferența.
Dacă titularii de pensie nu îndeplinesc condițiile de acordare a prestațiilor familiale în statul român, atunci sunt analizate condițiile pentru acordarea prestațiilor familiale în cadrul legislației celorlalte state implicate, în ordinea descrescătoare a duratei perioadelor de asigurare efectuate.
Articolul 27
În cazul în care într-un stat membru sau în statul membru de reședință al titularului de pensie aflat în situațiile prevăzute la art. 22-26 unul dintre membrii de familie desfășoară o activitate salarială sau independentă, statul competent cu acordarea prestațiilor familiale devine statul în care se desfășoară activitatea.
În situația prevăzută la alin. (1), celelalte state membre au obligația de a plăti diferența, în cazul în care cuantumul prestațiilor familiale plătite în aceste state este mai mare decât în statul competent.
Secțiunea 2 Procedura de plată
Articolul 28
Prestațiile familiale pentru titularii de pensie sunt plătite direct persoanelor care solicită dreptul prin compartiment, conform prevederilor art. 53 din Regulamentul de aplicare și ținând cont de mențiunile din anexa nr. 6 la Regulamentul de aplicare.
Sumele acordate cu titlu de prestații familiale sunt virate în contul specificat de titularul de pensie în cerere.
Articolul 29
Titularii de pensie au obligația de a informa instituțiile competente cu privire la următoarele modificări apărute în situația lor:
a) orice modificare a situației copiilor sau a numărului acestora care ar putea modifica dreptul la prestații;
b) orice schimbare de reședință a copiilor;
c) orice activitate profesională care dă dreptul la prestații familiale pentru acești copii.
Capitolul III Proceduri privind evitarea suprapunerii drepturilor la prestații familiale
Articolul 30
Dacă din informațiile furnizate de lucrătorul migrant, de lucrătorul migrant aflat în șomaj, precum și de titularul de pensie sau/și de instituția de reședință a membrilor de familie ai acestuia rezultă că în țara de reședință a lucrătorului migrant nu se desfășoară în același timp o activitate salarială de către un membru al familiei sale, care deschide dreptul la prestațiile familiale în acel stat membru, atunci instituțiile competente din România trebuie să plătească în integralitate prestațiile familiale la care lucrătorul migrant este îndreptățit.
Subcapitol
SUBCAPITOLUL I
Calculul diferenței
Articolul 31
În cazul în care se constată desfășurarea unei activități profesionale în statul de reședință al lucrătorului migrant, al lucrătorului migrant aflat în șomaj, precum și al titularului de pensie, instituțiile competente din România suspendă plata prestațiilor familiale până la cuantumul prestațiilor prevăzute în statul de reședință și, după caz, calculează și plătesc diferența.
În situația prevăzută la alin. (1), instituțiile competente, direct sau prin intermediul organismului de legătură, vor consulta instituția competentă în materie de prestații familiale de la locul de reședință al membrilor de familie cu privire la drepturile la prestații familiale ale acestora în statul de reședință, prin transmiterea formularului E 411.
Direcțiile teritoriale transmit anual formularul E 411 instituției competente în materie de prestații familiale de la locul de reședință al membrilor de familie ai lucrătorului, iar aceasta are obligația să retransmită formularul într-o perioadă de maximum 3 luni de la primirea acestuia.
În situația în care prestațiile familiale sunt datorate pentru același membru de familie, în cursul aceleiași perioade, de către două state membre, unul dintre acestea fiind statul român, dar niciunul dintre state nefiind statul de reședință al lucrătorului, instituția din statul membru care prevede cuantumul cel mai mare va acorda integralitatea prestației familiale, pe cheltuiala instituției competente din celălalt stat, care îi va rambursa jumătate din acest cuantum, în limita cuantumului prevăzut de legislația celuilalt stat.
Articolul 32
Calculul diferenței se efectuează anual pentru fiecare membru de familie și reprezintă comparația dintre cuantumul datorat în baza legislației din țara de reședință și cuantumul datorat în baza legislației române.
Diferențele calculate pentru fiecare membru de familie sunt totalizate și pot da naștere unei plăți globale unice.
Pentru a realiza comparațiile, instituțiile competente vor converti cuantumurile care sunt comunicate de instituția din statul de reședință al lucrătorului în moneda sa proprie, utilizând rata de conversie prevăzută la art. 107 paragraful 1 din Regulamentul de aplicare.
Rata de conversie care trebuie luată în considerare este cea aplicabilă la data realizării comparației.
Ratele de conversie sunt publicate trimestrial în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru statele care nu aparțin zonei euro.
Subcapitol
SUBCAPITOLUL II
Determinarea legislației aplicabile în cursul perioadei de acordare a prestațiilor familiale
Articolul 33
Pentru lucrătorul migrant care trece dintr-o țară în alta nu trebuie să existe o întrerupere a drepturilor.
În cazul în care se schimbă legislația în cursul perioadei de acordare a drepturilor la prestațiile familiale de la un stat membru la altul, responsabilitatea acordării drepturilor deschise pentru o perioadă dată este repartizată între instituții, proporțional cu durata de acordare a drepturilor, conform art. 10a din Regulamentul de aplicare.
În conformitate cu anexa nr. 8 la Regulamentul de aplicare care stabilește regulile aplicabile între diferitele state membre în această situație, statul român face repartizarea în funcție de perioada de referință de o lună calendaristică.
Subcapitol
SUBCAPITOLUL III
Proceduri privind recuperarea și rambursarea sumelor necuvenite
Secțiunea 1 Recuperarea sumelor necuvenite
Articolul 34
Conform art. 111 alin. (2) și (3) din Regulamentul de aplicare, în cazul în care instituțiile competente din România au plătit unui beneficiar o sumă în plus față de cea la care are dreptul, acestea pot solicita instituției competente cu plata prestațiilor din alt stat membru reținerea sumelor necuvenite.
Instituția competentă cu plata prestațiilor din alt stat membru reține sumele plătite în plus, ca și cum ar fi fost sume plătite de ea însăși, și transferă suma reținută compartimentului.
După recuperarea sumelor de către compartiment, acesta le virează instituțiilor competente care au efectuat plățile necuvenite.
În cazul în care o persoană a beneficiat de prestații pe teritoriul unui stat membru pe parcursul unei perioade în care avea dreptul la prestații în baza legislației altui stat membru, instituția competentă cu plata prestațiilor familiale poate solicita prestațiile datorate persoanei respective, dacă are dreptul legal, și poate cere instituției oricărui alt stat membru debitoare de prestații în favoarea acestei persoane să rețină suma plătită cu titlu de prestație din sumele pe care aceasta le plătește persoanei menționate.
Secțiunea 2 Rambursarea sumelor necuvenite
Articolul 35
În situația în care instituția competentă din alt stat membru constată că a efectuat plăți necuvenite, notifică și solicită compartimentului rambursarea sumelor.
Ca urmare a notificării prevăzute la alin. (1), compartimentul solicită direcției teritoriale verificarea situației lucrătorului migrant și informarea celorlalte instituții competente cu plata prestațiilor familiale.
Instituția competentă emite decizia de recuperare a sumelor, care se comunică lucrătorului migrant și, după caz, direcției teritoriale.
Sumele recuperate de către instituțiile competente se virează compartimentului.
Sumele recuperate integral prin instituțiile competente se rambursează trimestrial instituției competente din statul membru.
Capitolul IV Drepturile cetățenilor cu reședința în România care au desfășurat sau desfășoară activități salariale sau independente în alte state membre
Articolul 36
Beneficiază de prevederile Regulamentului și ale Regulamentului de aplicare și persoanele, cetățeni români, cetățeni străini, apatrizi sau refugiați, care au reședința în România, dacă aceștia se află în următoarele situații:
a) au desfășurat sau desfășoară activități salariale ori independente în alte state membre ale Uniunii Europene;
b) au beneficiat sau beneficiază de indemnizații de șomaj din partea altor state membre;
c) sunt titulari de pensie acordată de alte state membre;
d) statul membru prevede acordarea unor prestații familiale speciale pentru copiii orfani, în cazul lucrătorilor decedați.
Persoanele prevăzute la alin. (1) au dreptul la prestațiile familiale din statul membru în care își desfășoară activitatea, în condițiile prevăzute de legislația acelui stat membru.
Perioadele de activitate salarială sau independentă, de șomaj și cele de pensie realizate de persoanele prevăzute la alin. (1) în acele state membre se iau în considerare la stabilirea dreptului la prestații familiale pe teritoriul României.
Persoanele care au domiciliul sau reședința în România, care au desfășurat activități în alte state membre, dar care își încheie activitatea și revin pe teritoriul României, depun cererile de prestații conform legislației române în vigoare.
Articolul 37
Pentru a beneficia de prestațiile familiale într-un stat membru, persoanele prevăzute la art. 36 alin. (1) depun o cerere la instituția competentă cu acordarea prestațiilor familiale din statul membru.
În cazul titularilor de pensie și al solicitanților de prestații familiale pentru orfani, aceștia pot depune cererea și la direcțiile teritoriale, care o vor transmite uneia dintre instituțiile competente din statul membru în care aceștia au dreptul la pensie sau la prestații pentru copiii orfani.
În sprijinul cererii lor, persoanele prevăzute la art. 36 alin. (1) trebuie să prezinte formularul E 401, completat la punctul B de către autoritatea competentă din România în materie de stare civilă, respectiv serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor.
Cererea trebuie însoțită, după caz, și de alte formulare europene, în funcție de situația familială sau profesională a persoanelor prevăzute la art. 36 alin. (1). Instituțiile responsabile cu completarea formularelor europene solicitate de persoanele prevăzute la art. 36 alin. (1) sunt cele prevăzute în anexa nr. 3 la instrucțiuni.
În cazul în care persoanele prevăzute la art. 36 alin. (1) nu prezintă formularele europene completate la partea B, instituțiile competente din statele membre în care își desfășoară activitatea acestea pot solicita instituțiilor din România, direct sau prin intermediul compartimentului, completarea formularelor europene pentru aceste persoane.
Dacă din datele cuprinse în formularele europene sau în notificările transmise de către instituțiile competente din alte state membre rezultă că persoanele prevăzute la art. 36 alin. (1) și-au stabilit reședința în alt stat membru împreună cu membrii lor de familie, direcțiile teritoriale încetează dreptul la prestații familiale pentru aceste persoane, începând cu luna următoare primirii documentelor, înștiințând despre aceasta statul membru respectiv.
În situația prevăzută la alin. (6), dacă direcțiile teritoriale nu reprezintă instituțiile competente cu plata prestațiilor familiale pentru membrii de familie ai persoanelor prevăzute la art. 36 alin. (1), acestea informează celelalte instituții competente prevăzute la art. 2 alin. (6) din ordin de necesitatea încetării dreptului la prestații pentru aceste persoane și membrii lor de familie.
În situația în care persoanele prevăzute la art. 36 alin. (1) au dreptul la prestații familiale pentru membrii lor de familie care au reședința pe teritoriul României, în statul membru în care, după caz, își desfășoară activitatea, beneficiază de prestații de șomaj sau sunt titulari de pensie, direcțiile teritoriale vor reanaliza dosarele membrilor de familie ai acestor persoane, stabilind, în baza formularelor europene sau în baza notificărilor primite de la acele state membre, dreptul la prestații familiale pentru aceste persoane și cuantumul la care au dreptul, conform legislației române în vigoare, Regulamentului și Regulamentului de aplicare.
Pentru persoanele prevăzute la art. 36 alin. (1), dreptul la prestații familiale în România se stabilește aplicându-se în mod corespunzător prevederile cap. II.
Capitolul V Descrierea formularelor europene utilizate pentru stabilirea dreptului la prestații familiale
Articolul 38
Formularul E 401 reprezintă atestatul privind componența familiei în vederea acordării prestațiilor familiale.
În acest formular sunt menționați membrii familiei lucrătorului migrant, ai lucrătorului migrant aflat în șomaj sau ai titularului de pensie care își au reședința pe teritoriul unui stat membru, altul decât statul competent, și este eliberat după cum urmează:
a) de către autoritățile competente în probleme de stare civilă din țara de reședință a membrilor familiei lucrătorului migrant;
b) de către instituția competentă în materie de asigurare de boală de la locul de reședință a membrilor de familie;
c) de către o altă instituție desemnată de autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia își au reședința membrii familiei lucrătorului migrant.
În cazul României, partea A a formularului E 401 este completată de către direcția teritorială, iar partea B, de către autoritățile administrației publice locale, prin oficiul de stare civilă de la reședința solicitantului, sau de compartimentul de stare civilă din cadrul serviciului public comunitar de evidență a persoanelor de la reședința solicitantului ori, după caz, de structurile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, conform anexei nr. 3 la instrucțiuni.
Formularul trebuie prezentat instituțiilor competente, în sprijinul unei cereri de prestații familiale. Formularul are valabilitate un an și trebuie reînnoit în fiecare an, la solicitarea instituțiilor competente. Modelul formularului este prevăzut în anexa nr. 2 la instrucțiuni.
Articolul 39
Formularul E 402 reprezintă atestatul privind continuarea studiilor în vederea acordării prestațiilor familiale.
Partea A a formularului este completată de instituția competentă cu plata prestațiilor familiale, iar partea B se completează de către unitățile și instituțiile de învățământ la care este înscris copilul solicitantului de prestații, conform anexei nr. 3 la instrucțiuni.
Formularul este solicitat de statele competente cu acordarea prestațiilor familiale a căror legislație extinde perioada de acordare a prestațiilor familiale peste limita generală de vârstă a copilului, în cazul în care acesta își continuă studiile.
Modelul formularului este prevăzut în anexa nr. 2 la instrucțiuni.
Articolul 40
Formularul E 403 reprezintă atestatul de învățare și/sau de formare profesională în vederea acordării prestațiilor familiale.
Partea A a formularului este completată de instituția competentă cu plata prestațiilor familiale, iar partea B se completează de persoana, întreprinderea sau instituția responsabilă cu ucenicia ori formarea profesională a copilului solicitantului de prestații familiale, conform anexei nr. 3 la instrucțiuni.
Modelul formularului este prevăzut în anexa nr. 2 la instrucțiuni.
Articolul 41
Formularul E 404 reprezintă certificatul medical în vederea acordării prestațiilor familiale.
Acest formular este completat în partea A de către instituția competentă cu plata prestațiilor familiale, iar în partea B, de instituția de asigurări de boală din țara de reședință a membrilor familiei solicitantului, conform anexei nr. 3 la instrucțiuni.
Modelul formularului este prevăzut în anexa nr. 2 la instrucțiuni.
Articolul 42
Formularul E 405 reprezintă atestatul privind totalizarea perioadelor de asigurare, de angajare sau de activitate independentă ori privind cazurile de ocupări succesive în mai multe state membre, între termenele de plată prevăzute de legislația acestor state.
Acest document este utilizat pentru a rezolva problema cumulului de prestații familiale în cazul unor activități succesive pe teritoriul mai multor state membre și, de asemenea, pentru a permite luarea în considerare a unor perioade de asigurare realizate pe teritoriul unui stat membru, în vederea deschiderii dreptului la prestații familiale pe teritoriul noului stat de angajare.
Formularul E 405 este eliberat la solicitarea lucrătorului migrant, după cum urmează:
a) de către instituția competentă în materie de prestații familiale a statului membru la care lucrătorul migrant a fost asigurat ultima dată;
b) de către o altă instituție desemnată de autoritatea competentă din acest stat membru.
Acest formular este completat în partea A de instituția competentă cu plata prestațiilor familiale, iar în partea B, de instituția competentă în materie de prestații familiale de care aparținea înainte solicitantul, conform anexei nr. 3 la instrucțiuni.
Modelul formularului este prevăzut în anexa nr. 2 la instrucțiuni.
Articolul 43
Formularul E 406 reprezintă atestatul privind prezentarea la examenele medicale postnatale.
Acest document este destinat instituțiilor de alocații familiale franceze, pentru a atesta faptul că respectivul copil a efectuat vizitele medicale postnatale obligatorii prevăzute de legislația franceză.
Formularul este completat în partea A de instituția competentă cu plata prestațiilor familiale, iar în partea B, de medicul curant al copilului solicitantului, conform anexei nr. 3 la instrucțiuni.
Modelul formularului este prevăzut în anexa nr. 2 la instrucțiuni.
Articolul 44
Formularul E 407 reprezintă certificatul medical în vederea acordării unei alocații familiale speciale sau unor alocații familiale majorate pentru copiii cu handicap.
Formularul este completat în partea A de instituția competentă cu plata prestațiilor familiale, iar în partea B, de medicul desemnat al instituției de la locul de reședință al membrilor de familie ai solicitantului, conform anexei nr. 3 la instrucțiuni.
Modelul formularului este prevăzut în anexa nr. 2 la instrucțiuni.
Articolul 45
Formularul E 411 reprezintă cererea de informații privind dreptul la prestații familiale în statul de reședință al membrilor familiei.
Formularul este completat în partea A de instituția competentă cu plata prestațiilor familiale, iar în partea B, de instituția competentă de la locul de reședință al membrilor de familie ai lucrătorului migrant, conform anexei nr. 3 la instrucțiuni.
Formularul este utilizat pentru a rezolva problemele legate de cumulul prestațiilor familiale și pentru a permite instituției competente să știe dacă dreptul la prestații, deschis potrivit legislației sale, este suspendat ca urmare a unei activități profesionale exercitate în statul de reședință al familiei.
Modelul formularului este prevăzut în anexa nr. 2 la instrucțiuni.
Articolul 46
Formularul E 001 este utilizat la solicitarea sau comunicarea de informații, precum și la solicitarea de formulare sau relansarea unei cereri atunci când formularele existente nu sunt adaptabile unei situații date.
Formularul are ca scop facilitarea schimburilor dintre instituțiile statelor membre, evitarea, în măsura posibilului, a adreselor care trebuie traduse și care prelungesc termenele de instrumentare a dosarelor.
Formularul E 001 este completat de instituția care dorește să obțină informații suplimentare despre un dosar ori să relanseze o cerere precedentă, să solicite un formular sau documente precise ori să comunice informații privind schimbarea situației unui asigurat sau a unui membru al familiei acestuia.
Formularul se adresează instituției statului membru care deține informația sau documentele justificative ori statului membru căreia informația îi va fi utilă.
Instituția care dorește să obțină informații specifice privind situația unui lucrător sau care dorește să obțină un formular specific completează partea A a formularului E 001 și îl adresează instituției statului membru care deține informațiile, documentele sau formularele dorite.
Formularul este completat în partea A de către instituția care dorește să obțină informații suplimentare privind situația unui lucrător migrant, iar partea B este completată de către instituția statului care primește un formular E 001, aceasta comunicând informațiile, documentele sau formularele solicitate ori confirmând primirea informațiilor comunicate, conform anexei nr. 3 la instrucțiuni.
Modelul formularului este prevăzut în anexa nr. 2 la instrucțiuni.
Articolul 47
Formularul E 104 reprezintă atestatul privind totalizarea perioadelor de asigurare, de muncă sau de reședință.
Formularul nu este specific domeniului prestații familiale și este emis de instituția de asigurare în caz de boală din statul membru de reședință al solicitantului de prestații familiale și nu reprezintă un formular specific pentru domeniul prestațiilor familiale.
Copia formularului E 104 poate înlocui formularul E 405.
Capitolul VI Dispoziții finale
Articolul 48
Regulamentul și Regulamentul de aplicare se adresează tuturor cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, dar și cetățenilor statelor terțe care au reședința și desfășoară o activitate pe teritoriul unui stat membru.
Articolul 49
Cooperarea dintre instituțiile competente se desfășoară conform prevederilor art. 84 și 84a din Regulament.
Articolul 50
Scutirile sau reducerile de taxe pentru actele, documentele și certificatele de orice fel solicitate în scopul aplicării Regulamentului și Regulamentului de aplicare, precum și scutirile de autentificare ale documentelor se realizează conform art. 85 din Regulament.
Articolul 51
Procedurile privind înaintarea cererilor declarațiilor sau apelurilor către autoritățile, instituțiile sau instanțele judecătorești ale unui stat membru sunt cele prevăzute la art. 86 din Regulament.
Articolul 52
Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezentele instrucțiuni.
_________
*) Anexele nr. 1-3 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 bis în afara abonamentului, care se poate achiziționa de la Centrul pentru vânzări și relații cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", București, șos. Panduri nr. 1.
__________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.