Statutul din 16 ianuarie 2008

Articolul 1

Arhiepiscopia (Eparhia) Bisericii Armene din România este persoană juridică și formează o eparhie unică pe tot teritoriul României, cuprinzând toți credincioșii comunității armene din România care, canonic și administrativ, aparțin Bisericii Ortodoxe Apostolice Armene.

Articolul 2

Conducătorul administrativ și canonic al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România va purta titlul de "Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România" și va fi cetățean român.

Articolul 3

Arhiepiscopia Bisericii Armene din România își continuă relațiile canonice cu Catolicosatul din Sfântul Ecimiadzin - Armenia, dar își va reglementa, conduce și administra în mod autonom toate acțiunile și organele sale religioase, culturale, fundaționale și administrative. În scopul efectuării acestor activități, atât Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, cât și parohiile din teritoriu au dreptul de a înființa asociații sau fundații, precum și dreptul de a se asocia cu alte organizații de stat ori private, cu respectarea prevederilor prezentului statut și ale legilor în vigoare.

Articolul 4

Arhiepiscopia Bisericii Armene din România și parohiile acesteia pot beneficia de sprijinul statului român și al altor organizații.

Articolul 5

Congresul Eparhial

Congresul Eparhial este organul superior central pentru întreaga Arhiepiscopie a Bisericii Armene din România în privința tuturor chestiunilor bisericești, administrative, culturale și fundaționale și, ca atare, are dreptul de a lua decizii în acest sens.

Articolul 6

Alcătuirea Congresului Eparhial

Congresul Eparhial are următoarea alcătuire:

- conducătorul Eparhiei (Arhiepiscopul);

- vicarul administrativ;

- vicarul religios (canonic);

- toți preoții din Arhiepiscopie;

- delegați mireni.

Delegații mireni vor fi în număr de 2 pentru fiecare parohie activă din țară.

Articolul 7

Delegații Congresului Eparhial se aleg pe durată de 5 ani. Desemnarea delegaților se face în urma deciziei comunicate tuturor parohiilor cu 3 luni înainte de data constituirii noului congres destinat alegerilor. În caz de descompletare a numărului delegațiilor (prin deces, demisie, invaliditate sau alte cauze), parohia respectivă alege în ședința adunării generale un nou delegat.

Articolul 8

Participarea delegaților la lucrările Congresului Eparhial este obligatorie. Cazurile de absență se vor justifica în scris în fața Congresului Eparhial. În caz contrar, absența nemotivată de la două sesiuni se va considera drept demisie.

Articolul 9

Fiecare delegat va avea asupra sa un certificat semnat de către președintele parohiei (parohul) prin care se constată mandatul.

Articolul 10

Contestațiile față de alegerile delegaților la Congresul Eparhial se fac către Congresul Eparhial, care va analiza și va decide.

Articolul 11

Președintele de drept al Congresului Eparhial este conducătorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul), care propune și secretarul de ședință. Procesele-verbale se vor redacta în limba română. În cazul absenței Arhiepiscopului, ședința va fi prezidată de unul dintre cei 2 vicari, la propunerea delegaților.

Articolul 12

Adunarea Congresului Eparhial este valabilă dacă s-au prezentat cel puțin jumătate plus unu dintre delegați în problemele curente, două treimi în problemele de vânzare-cumpărare, grevare a bunurilor mobile și imobile aparținând Arhiepiscopiei sau parohiilor, iar, în cazul modificării statutului și al alegerii conducătorului Eparhiei, toți membrii.

Articolul 13

Deciziile Congresului Eparhial se iau cu majoritatea voturilor exprimate, în afară de cazurile referitoare la alegerile conducătorului Eparhiei, pentru care sunt necesare două treimi din voturi. Consilierii eparhiali care nu sunt aleși ca delegați nu au drept de vot. Votarea se face prin ridicarea mâinilor.

Articolul 14

Atribuțiile Congresului Eparhial sunt următoarele:

a) susținerea libertății religioase și apărarea drepturilor Bisericii Armene;

b) examinarea raportului general anual al Consiliului eparhial despre mersul vieții și afacerilor bisericești din Arhiepiscopie și luarea de hotărâri în privința celor de urmat pentru viitor;

c) dezbaterea proiectelor și propunerilor făcute de Consiliul eparhial și hotărârea celor de urmat;

d) consultarea și luarea măsurilor necesare pentru ridicarea nivelului cultural al clerului și credincioșilor;

e) consultarea și luarea măsurilor trebuincioase pentru disciplinarea organelor bisericești și a credincioșilor;

f) luarea măsurilor și procurarea mijloacelor pentru propășirea culturală și educativă a tineretului școlar în spiritul moral-creștin și combaterea influențelor dăunătoare;

g) ratificarea acordării de către Consiliul eparhial a burselor și subvențiilor pentru studiu în vederea unei pregătiri culturale superioare a elementelor necesare serviciilor bisericești și culturale ale Eparhiei;

h) îngrijirea și controlarea averii mobile și imobile a bunurilor și fondurilor care sunt proprietatea Arhiepiscopiei și a parohiilor și îngrijirea ca toate așezămintele economice ale Arhiepiscopiei să progreseze, iar mijloacele materiale să sporească;

i) luarea de hotărâri privitoare la întrebuințarea acestor bunuri și fonduri conform scopului pentru care s-au înființat;

j) stabilirea și aprobarea bugetului anual al Arhiepiscopiei și al instituțiilor ei, precum și examinarea gestiunii lor financiare pe anul expirat;

k) stabilirea impunerilor și cuantumului cu care participă fiecare parohie la cheltuielile pentru nevoile Arhiepiscopiei;

l) alegerea conducătorului Arhiepiscopiei, când scaunul va fi vacant, a Consiliului eparhial și a cenzorilor eparhiali;

m) demiterea conducătorului Arhiepiscopiei din cauza încălcării prezentului statut;

n) demiterea Consiliului eparhial din cauza încălcării prezentului statut;

o) cercetarea contestațiilor referitoare la alegerea delegațiilor Congresului Eparhial, deciderea asupra lor, verificarea și validarea mandatelor;

p) deciderea asupra propunerilor de vânzare, grevare, cumpărare a bunurilor mobile și imobile ce aparțin Arhiepiscopiei sau parohiilor, precum și acceptarea investițiilor în folosul Arhiepiscopiei sau parohiilor;

r) delimitarea parohiilor și înființarea de noi parohii și așezăminte mănăstirești;

s) deliberarea sau deciderea asupra plângerilor îndreptate împotriva conducătorului Arhiepiscopiei, a vicarilor, a clerului, a Consiliului eparhial și a consiliilor parohiale;

t) deliberarea și deciderea asupra tuturor problemelor Arhiepiscopiei neprevăzute mai sus și ridicate de parohii, de Consiliul eparhial sau de Arhiepiscop;

u) desființarea parohiilor, fundațiilor sau asociațiilor pentru încălcarea prevederilor prezentului statut ori a legilor țării, precum și desființarea lor din motivul incapacității de a se administra.

Articolul 15

Sesiunile Congresului Eparhial vor fi ordinare și extraordinare. Sesiunile ordinare se vor convoca de două ori pe an, în urma invitației Arhiepiscopului sau a Consiliului eparhial, iar cele extraordinare, ori de câte ori vor găsi de cuviință conducătorul Arhiepiscopiei, Consiliul eparhial sau o pătrime din totalul delegaților aleși.

Cu cel puțin o lună înaintea datei sesiunii ordinare și cu 14 zile înaintea sesiunii extraordinare se va comunică în scris ordinea de zi a Congresului Eparhial.

Articolul 16

Consiliul eparhial este organul executiv al Congresului Eparhial și organul administrativ superior pentru treburile administrative, culturale, fundaționale ale întregii Arhiepiscopii (Eparhii). Membrii săi se numesc consilieri eparhiali, această demnitate fiind onorifică.

Articolul 17

Consiliul eparhial se compune din:

- conducătorul Arhiepiscopiei;

- vicar eparhial administrativ;

- vicar canonic sau religios;

- secretar eparhial;

- 2 preoți consilieri;

- 4 mireni: - 2 pentru București;

- 2 pentru provincie,

desemnați de Congresul Eparhial pe durată de 5 ani.

Consilierii eparhiali mireni pot fi aleși atât dintre membrii Congresului Eparhial, cât și din afara acestuia. Consiliul eparhial poate lua hotărâri valabile numai cu participarea a cel puțin două treimi din numărul membrilor consiliului.

Hotărârile Consiliului eparhial luate prin vot sunt valabile în cazul forului complet, în cuantum de două treimi, iar în cazul prezenței a două treimi din numărul membrilor, doar cu unanimitate de voturi.

Consiliul eparhial va avea 3 comitete, și anume:

a) comitetul spiritual bisericesc;

b) comitetul cultural;

c) comitetul economic.

Articolul 18

Președintele de drept al Consiliului eparhial este conducătorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul), în lipsa căruia va prezida unul dintre vicari.

Atribuțiile Consiliului eparhial sunt:

a) convocarea Congresului Eparhial și publicarea hotărârilor lui;

b) soluționarea tuturor problemelor care i se vor delega spre rezolvare de către Congresul Eparhial;

c) luarea măsurilor pentru alegerea Arhiepiscopului și delegarea de membri în diferite adunări și organe bisericești din Eparhie;

d) prezentarea de rapoarte, proiecte și regulamente de resort la Congresul Eparhial;

e) alegerea secretarului Consiliului eparhial și numirea funcționarilor în organele eparhiale;

f) chestiunile referitoare la organizarea cancelariei consiliului și funcționarilor consiliului;

g) cumpărarea, grevarea și vinderea imobilelor eparhiale, cu aprobarea Congresului Eparhial și respectarea prevederilor prezentului statut;

h) înaintarea propunerilor către Congresul Eparhial cu privire la delimitarea și înființarea parohiilor;

i) controlarea ca adunările parohiale să își îndeplinească datoriile după dispozițiile cuprinse în prezentul statut;

j) aprobarea hotărârilor și confirmarea alegerilor adunărilor parohiale și deliberarea și deciderea asupra contestațiilor și plângerilor adresate Consiliului eparhial, asupra hotărârilor instanțelor și personalului parohial, în afară de cele cu caracter pur duhovnicesc;

k) suspendarea și dizolvarea consiliilor parohiale în cazuri de grave abateri și instituirea unei comisii provizorii sau numirea unui administrator pentru conducerea afacerilor parohiei respective, urmând să se ceară ratificarea acestei dispoziții în Congresul Eparhial;

l) hotărârea asupra acceptării sau respingerii în numele Arhiepiscopiei a donațiilor și a legatelor făcute Arhiepiscopiei sau parohiilor, cu apel la Congresul Eparhial;

m) înființarea de tipografii, publicații, edituri, radiouri, televiziuni, biblioteci și muzee;

n) înființarea, întreținerea, ajutorarea și controlul școlilor eparhiale și parohiale;

o) încuviințarea de colecte, pentru scopuri bisericești, culturale, fundaționale și filantropice;

p) ajutorarea parohiilor sărace, pentru acoperirea cheltuielilor necesare;

r) luarea măsurilor pentru asigurarea situației materiale a clerului, profesorilor și învățătorilor;

s) aprobarea inspectorului școlar, numit de comitetul cultural;

t) rezolvarea în ultimă instanță a conflictelor școlare;

u) supravegherea tuturor asociațiilor și fundațiilor culturale și filantropice care funcționează în cuprinsul Arhiepiscopiei;

v) înființarea și conducerea unui seminar pentru pregătirea clerului.

Articolul 19

Comitetul spiritual este format din clerici și va fi condus de către Arhiepiscop și de vicarul canonic sau religios și va avea următoarele atribuții:

a) de a veghea ca serviciile bisericești să se săvârșească în conformitate cu normele și doctrina Bisericii Armene;

b) de a aproba clădirea bisericilor și înființarea caselor de rugăciuni și a supraveghea clădirea și organizarea acestora conform Sfintelor canoane și în stilul Bisericii Armene;

c) de a stărui ca bisericile să se sfințească și să se țină în bună stare și să se înzestreze cu odoarele, icoanele, vasele, candelele și cărțile trebuincioase, conform canoanelor;

d) de a se îngriji ca registrele bisericești ale botezaților, cununaților și decedaților să se țină potrivit cu normele în vigoare;

e) de a dispune ca preoții să își îndeplinească cu scrupulozitate toate datoriile lor;

f) de a veghea asupra purtării morale a clerului și poporului credincios;

g) de a face propuneri atât pentru hirotonisirea clericilor, cât și pentru alegerea sau numirea ori transferarea preoților;

h) de a îngriji de bunul mers al seminarului și al bursierilor care urmează școlile de pregătire teologică;

i) de a îngriji de văduvele și orfanii rămași de pe urma preoților decedați.

Articolul 20

Atribuțiile comitetelor cultural și economic vor fi stabilite de Consiliul eparhial odată cu alcătuirea lor.

Articolul 21

Odată cu alegerea Consiliului eparhial, Congresul Eparhial va alege pe 5 ani, din sânul delegațiilor sau din afară, un cenzor eparhial care va trebui să aibă studii economice. Atribuția cenzorului eparhial este aceea de a verifica și comunică Consiliului eparhial activitatea economico-financiară a sediului central al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România și a parohiilor.

Articolul 22

Conducătorul Arhiepiscopiei (Arhiepiscopul) este conducătorul spiritual și canonic al întregii Arhiepiscopii (Eparhii).

Articolul 23

Arhiepiscopul se alege de către Congresul Eparhial convocat în ședința extraordinară de către Consiliul eparhial.

Articolul 24

Candidații la alegeri trebuie să facă parte dintre monahii Bisericii Armene. În cazul în care Congresul Eparhial nu se întrunește sau în cazul în care niciunul dintre candidați nu a fost ales de către Congresul Eparhial în conformitate cu prevederile prezentului statut, se va proceda la o nouă alegere în răstimp de 3 luni.

Articolul 25

În cazul decesului sau vacanței Arhiepiscopului, conducerea administrativă a Eparhiei va fi preluată de către vicarul eparhial pe probleme administrative și de Consiliul eparhial.

Articolul 26

Drepturile și îndatoririle Arhiepiscopului:

a) reprezintă Biserica Ortodoxă și Apostolică Armeană în toate actele vieții sale și semnează valabil în numele Arhiepiscopiei, respectând prezentul statut;

b) în calitate de conducător canonic și legal este în drept și dator să conducă clerul și poporul credincios, lucrând în spiritul învățăturii creștine și al dragostei și loialității față de România, respectând Sfintele canoane și legile în vigoare;

c) acordă dispense bisericești de căsătorie și desface căsătoria bisericească după ce s-au pronunțat instanțele civile;

d) acordă distincții clericilor capabili și destoinici conform normelor canonice;

e) îi numește pe preoți la parohiile vacante, aprobă trecerea preoților de la o parohie la alta, cu consimțământul parohiilor respective;

f) primește, examinează și decide asupra plângerilor contra clerului și le aplică pedepse conform canoanelor și normelor uzuale;

g) este dator a se îngriji de bunul mers al vieții bisericești din Eparhie și de funcționarea morală a organelor ei;

h) numește dintre preoți un revizor bisericesc, pentru a controla la ordinul său toate organele bisericești din Arhiepiscopie;

i) în calitate de conducător al clerului se va interesa mai îndeaproape de viața și nevoile lui, servindu-i de exemplu;

j) el este singurul care reprezintă Arhiepiscopia Bisericii Armene din România în legăturile cu Sfântul Scaun de la Ecimiadzin și cu diaspora;

k) el este singurul care poate invita pentru slujbe și accepta participarea la slujbe a unor membri ai clerului Bisericii Armene.

Articolul 27

Arhiepiscopul, primind plângeri împotriva preoților, este dator a ordona cercetare la fața locului și, în urma explicațiilor verbale și scrise ale împricinatului, poate aplica sancțiuni conform canoanelor Bisericii Armene și cu respectarea prezentului statut.

Articolul 28

În cazuri grave care reclamă o intervenție urgentă, Arhiepiscopul poate suspenda din oficiu, în mod provizoriu, un preot vinovat, înainte chiar de a începe cercetarea cazului lui, ce va trebui făcută în cel mult 30 de zile.

Articolul 29

Arhiepiscopul este în drept de a aplica personal următoarele sancțiuni: prevenirea, mustrarea verbală și scrisă.

Articolul 30

Numai cu avizul Consiliului eparhial se vor aplica atât excluderea din Eparhie a unui cleric, cât și luarea hotărârii de caterisire conform canoanelor.

Articolul 31

Trimiterea clerului în judecata acestor instanțe depinde de Arhiepiscop, care este dator a-l înștiința pe cel în cauză cu cel puțin 15 zile înaintea judecății.

Articolul 32

Învinuitul se va putea apăra personal sau printr-un coleg al său.

Articolul 33

Va numi 2 vicari din rândul clericilor cu cetățenie română, unul pe probleme administrative și unul pe probleme canonice și religioase (bisericești), și va hotărî reședința lor.

Articolul 34

Parohia (sau epitropia) este persoană juridică și reprezintă comunitatea bisericească a credincioșilor clerici și mireni care aparțin Bisericii Ortodoxe Apostolice Armene, care sunt înscriși în registrele sale ca plătitori de taxă de enoriaș, care susțin cu mijloacele lor materiale și morale una sau mai multe biserici ori case de rugăciuni cu așezămintele și personalul lor.

Articolul 35

Scopul parohiei este:

a) de a susține, întări și răspândi credința Bisericii Armene și de a lucra astfel ca toți credincioșii să viețuiască în conformitate cu învățăturile acestei credințe, îndeosebi cercetând Sfânta Biserică și Sfintele Slujbe Dumnezeiești, împărtășindu-se cu Sfintele Taine și împlinind faptele milei creștine;

b) de a întreține și ajuta Biserica, pe slujitorii și așezămintele ei, instituțiile culturale și de binefacere și de a purta grijă de toate nevoile parohiei cu sumele stabilite de Congresul Eparhial.

Articolul 36

Comunitatea care nu are biserică și nici casă de rugăciuni proprii sau nu este în stare să se susțină din mijloace proprii se alătură unei parohii vecine sub numele de filială și are aceleași drepturi și obligații precum credincioșii din respectiva parohie.

Articolul 37

Atât înființarea unei filiale, cât și prefacerea unei filiale în parohie și înființarea unei parohii noi se aprobă de către Congresul Eparhial, în urma cererii credincioșilor.

Articolul 38

Întinderea parohiei poate fi modificată de Consiliul eparhial, în urma cererii motivate a membrilor parohiei.

Articolul 39

Fiecare persoană poate fi enoriaș al unei singure parohii.

Articolul 40

Toți enoriașii sunt obligați să accepte și să îndeplinească orice misiune pusă în sarcina lor de Adunarea parohială și să ia parte (după posibilități) la cheltuielile pentru nevoile Bisericii și așezămintelor și instituțiilor culturale și de binefacere.

Articolul 41

Enoriașii se împart în două categorii:

a) enoriași cu drept de vot;

b) enoriași fără drept de vot.

Enoriașii cu drept de vot sunt cei care:

a) sunt stabiliți în parohie și înscriși în registrul general al parohiei timp de 5 ani pentru a avea drept de vot și de 10 ani pentru a fi eligibili în oricare organ al Arhiepiscopiei;

b) sunt cetățeni români;

c) au vârsta de 21 de ani împliniți pentru a avea drept de vot, cel puțin 25 de ani pentru a fi eligibili în organele parohiale și cel puțin 30 de ani pentru a fi eligibili în organele centrale;

d) au confirmarea din partea parohului că au recurs în exclusivitate la serviciile religioase ale parohiei în care se află;

e) participă cu regularitate la activitățile religioase ale parohiei;

f) se implică direct și dezinteresat în rezolvarea problemelor parohiei (sociale, culturale, administrative etc);

g) îndeplinesc cu regularitate obligația achitării taxei de cult anuale, stabilite de parohie;

h) au moralitate nepătată în viața de familie și obștească;

i) nu au acționat niciodată împotriva intereselor Bisericii;

j) nu au comis niciodată delicte morale sau altfel de delicte condamnate de canoanele Bisericii sau de legile statului;

k) și-au îndeplinit întotdeauna obligațiile luate asupra lor față de Biserică și parohie;

l) nu se află sub epitimie.

Articolul 42

Cuantumul taxei de cult se aprobă de Adunarea parohială, la propunerea Consiliului eparhial.

Articolul 43

Sunt plătitoare ale taxei de cult toate persoanele majore de ambele sexe (minimum 21 de ani) care au venituri personale sau posedă avere personală.

Articolul 44

La propunerea Consiliului parohial și cu aprobarea Comitetului parohial sunt scutiți de orice impuneri parohiale cei lipsiți de mijloace materiale și cei care primesc ajutoare sociale.

Articolul 45

Se va ține în Consiliul parohial anual registrul contribuabililor, indicându-se și situația achitării taxei de cult.

Articolul 46

Personalul parohiei (paroh și angajați) este plătit din fonduri proprii și/sau de la bugetul de stat, conform legilor în vigoare. Retribuțiile se vor stabili în funcție de necesitățile fiecăruia în parte de către consiliul parohial, cu avizul Consiliului eparhial. Numirea în funcție a preotului paroh sau a preotului delegat se face de către conducătorul Arhiepiscopiei și se validează de Adunarea generală a parohiei.

Articolul 47

Parohul trebuie să locuiască neapărat în parohia lui. Parohiile care nu au preot, dar au consiliu parohial, vor fi deservite de un preot delegat care va fi președintele Consiliului parohial. Parohiile în care este imposibilă alegerea unui consiliu parohial (lipsa numărului necesar de membri) și parohiile desființate vor fi administrate de o comisie sau de un administrator desemnată/desemnat de Consiliul eparhial, care va fi direct subordonată/subordonat Consiliului eparhial. Bunurile imobile și mobile ale parohiilor respective, precum și patrimoniul tuturor formelor de asociație care au aparținut acestei parohii trec în proprietatea și administrarea Arhiepiscopiei.

Articolul 48

În caz de bătrânețe sau de boală incurabilă a preotului, când acesta nu mai poate să slujească, parohia poate solicita conducătorului Arhiepiscopiei desemnarea unui alt preot.

Articolul 49

Parohia are obligația de a asigura preotului incapabil de a mai sluji locuința și toate cheltuielile de întreținere, precum și o indemnizație lunară în cuantumul minim al salariului mediu pe economie.

Articolul 50

În cazul decesului preotului, aceleași obligații revin parohiei pentru văduvă și copiii minori.

Articolul 51

Preotul unei parohii nu poate săvârși slujbe în alte parohii decât cu încuviințarea parohilor acelor parohii și la ordinul direct al Arhiepiscopului.

Articolul 52

Candidații la preoție trebuie să îndeplinească condițiile canonice ale Bisericii Armene. Candidatura la preoție poate fi aprobată doar de Arhiepiscop, la recomandarea Comitetului spiritual.

Articolul 53

Un preot poate fi caterisit când nu mai corespunde cerințelor prevăzute de regulile canonice, când a fost condamnat pentru fapte imorale sau când a părăsit parohia nemotivat. Constatarea situației se face de către Adunarea parohială, care o prezintă spre analiză Comitetului spiritual al Consiliului eparhial și Arhiepiscopului, care vor decide conform canoanelor Bisericii și reglementărilor prezentului statut.

Articolul 54

Adunarea parohială este compusă din toți enoriașii cu drept de vot.

Președintele Adunării parohiale este parohul parohiei sau preotul delegat care deservește parohia.

Articolul 55

Adunarea parohială are următoarele atribuții:

a) examinează și completează raportul anual despre mersul tuturor problemelor din parohie;

b) alege delegații la Congresul Eparhial, membrii Consiliului parohial și comisia cenzorilor;

c) examinează și aprobă propunerile Consiliului parohial referitoare la zidirea, repararea sau înzestrarea bisericii ori casei de rugăciuni parohiale și eventual a altor clădiri bisericești, culturale, fundaționale, de caritate și epitropești aparținătoare parohiei și întreținerea cuvenită a cimitirelor;

d) examinează și aprobă propunerile Consiliului parohial referitoare la înființarea de școli, spitale, aziluri pentru săraci și alte așezăminte filantropice, în conformitate cu dispozițiile legilor în vigoare și cu reglementările prezentului statut;

e) examinează și aprobă propunerile și proiectele Consiliului parohial pentru înființarea de fonduri în scopuri bisericești, culturale, filantropice și, în general, pentru adunarea mijloacelor materiale necesare parohiei;

f) fixează taxa de cult și alte cotizații și impuneri în folosul parohiei;

g) examinează situația materială a personalului bisericii din parohie și hotărăște măsuri, în caz de trebuință, pentru îmbunătățirea ei;

h) veghează ca activitățile Consiliului parohial să se desfășoare conform dispozițiilor prezentului statut și ale regulamentelor în vigoare;

i) examinează și aprobă bugetul și inventarele alcătuite de Consiliul parohial;

j) cercetează și aprobă gestiunea anuală a parohiei, examinată în prealabil de comisia cenzorilor, și verifică raportul cenzorilor dând descărcare Consiliului parohial. Copia procesului-verbal a adunării va fi trimisă Consiliului eparhial pentru controlul și validarea hotărârilor, precum și pentru descărcarea și aprobarea bugetului;

k) decide cu două treimi din numărul voturilor în privința cumpărării, vânzării și grevării imobilelor, sub rezerva aprobării Consiliului eparhial și a Congresului Eparhial.

Articolul 56

Adunările parohiale se convoacă la biserică. Când se desfășoară adunările, draperia dinaintea altarului va fi închisă pentru a acoperi altarul.

Articolul 57

Adunările parohiale se convoacă în numele Consiliului parohial de către parohul permanent sau delegat, prin afișarea în biserică cu indicarea ordinii de zi cu cel puțin o săptămână înaintea adunării.

Articolul 58

Adunările extraordinare se convoacă din ordinul Arhiepiscopului, al vicarilor, al Consiliului eparhial sau al parohului și vor avea în componență în mod obligatoriu un reprezentant al Consiliului eparhial.

Articolul 59

Adunările se consideră valabile când este prezentă cel puțin o treime din numărul enoriașilor cu drept de vot.

Articolul 60

Pentru luarea deciziilor asupra vânzării, cumpărării și grevării bunurilor, Adunarea parohială se consideră valabilă numai cu prezența a două treimi din numărul enoriașilor cu drept de vot. Deciziile se iau cu majoritatea de voturi. Votarea se face prin ridicarea mâinilor. Atât în cazul adunărilor ordinare, cât și în cazul adunărilor extraordinare, dacă nu se împlinește cvorumul necesar validării unor decizii, ședința adunării se dizolvă, urmând ca într-o săptămână să se reîntrunească și să se ia hotărâri cu vot majoritar, indiferent de cvorumul obținut.

Articolul 61

Hotărârile Adunării parohiale referitoare la alegerea Consiliului parohial și la închirierea bunurilor mobile și imobile sunt valabile numai după obținerea avizului Consiliului eparhial.

Articolul 62

Hotărârile Adunării parohiale referitoare la donații, vânzare, cumpărare sau grevare de bunuri mobile și imobile sunt valabile numai după obținerea avizului Congresului Eparhial.

Articolul 63

Hotărârile Adunării parohiale, care după aprecierea parohului ar putea vătăma principiile canoanelor Bisericii și comunității, vor fi atacate de către acesta printr-un raport către Arhiepiscop, urmând ca acesta să le supună atenției Congresului Eparhial, care va lua decizia finală.

Articolul 64

Consiliul parohial este organul executiv și administrativ al Adunării generale parohiale, este ales dintre membrii acesteia și reprezintă comunitatea bisericească în toate acțiunile, în afară de cele duhovnicești în care unicul reprezentant al parohiei este parohul sau preotul delegat.

Articolul 65

Consiliul parohial se compune din 3-5 membri plus preotul paroh sau preotul delegat, care sunt președinți de drept ai Consiliului parohial.

Articolul 66

După alegerea Consiliului parohial, președintele Adunării parohiale va convoca sub președinția sa membrii aleși spre a constitui consiliul.

Articolul 67

Funcțiile consilierilor parohiali se vor stabili în funcție de necesități (administrativ-economice, culturale, sociale etc.).

Articolul 68

Consiliul parohial are dreptul de a angaja personal (contabil, secretar, casier, muzeograf, bibliotecar etc.) în funcție de necesități, retribuit din fonduri proprii sau de la bugetul de stat, conform legilor în vigoare.

Articolul 69

Consiliul parohial se va întâlni în ședință cel puțin o dată pe lună sau ori de câte ori va fi nevoie, la invitația parohului, a preotului delegat, a două treimi dintre consilierii parohiali și, în cazuri extraordinare, la invitația Arhiepiscopului sau a Consiliului eparhial.

Articolul 70

Deciziile Consiliului parohial se vor lua cu majoritate simplă.

Articolul 71

Atribuțiile Consiliului parohial sunt:

a) de a întocmi și a ține evidența inventarului averii mobile și imobile a Bisericii, instituțiilor culturale, fondurilor, asociațiilor și fundațiilor ce îi aparțin;

b) de a face Adunării parohiale propuneri pentru vânzarea, cumpărarea sau grevarea imobilelor, precum și propuneri de investiții;

c) de a se îngriji de păstrarea bunurilor mobile și imobile ale Bisericii, instituțiilor culturale, asociațiilor, fondurilor și fundațiilor și de a dispune ori de câte ori crede necesar controlul casei și verificarea actelor ce aparțin acestora;

d) de a întreține în bună stare edificiile bisericești, culturale, asociative și fundaționale;

e) de a înzestra biserica cu odăjdii, icoane, vase sfințite și cu cele trebuincioase pentru serviciul divin, precum și de a înzestra instituțiile ei culturale, asociative etc;

f) de a găsi mijloacele trebuincioase pentru zidirea sau repararea bisericii, casei de rugăciuni, casei parohiale și a altor edificii proprii și de a raporta despre aceasta Adunării parohiale;

g) de a găsi resursele necesare pentru salarizarea clerului, a altor slujbași ai Bisericii și ai așezămintelor sale și de a raporta despre aceasta Adunării parohiale;

h) de a face propuneri Adunării parohiale în privința taxelor de cult și altor impuneri și de a repartiza aceste taxe asupra credincioșilor, după categorii, în funcție de starea lor materială, și de a propune scutirea celor săraci și nevoiași;

i) de a fixa condițiile ce trebuie îndeplinite la arendarea, închirierea și exploatarea bunurilor bisericii, bunurilor culturale, asociative și fundaționale; de a aproba licitațiile ținute, neavând dreptul de a încasa venituri, și de a încheia contracte pe un termen mai lung decât durata mandatului;

j) de a stabili cu aprobarea Consiliului eparhial modalitatea plasării fondurilor disponibile ale Bisericii, instituțiilor culturale, asociațiilor și ale fundațiilor;

k) de a examina la sfârșitul anului gestiunea financiară a parohiei și de a prezenta un raport Adunării parohiale;

l) de a examina și a redacta un raport despre mersul tuturor afacerilor parohiei și de a-l prezenta Adunării parohiale;

m) de a supraveghea asupra religiozității și moralității enoriașilor și de a lucra pentru dezrădăcinarea obiceiurilor rele și a imoralității, prin mijloacele morale și pedepsele bisericești.

n) de a apăra prestigiul și onoarea Bisericii, comunității și personalului bisericesc;

o) de a face Consiliului eparhial orice propuneri, sugestii și reclamații referitoare la afacerile bisericești, culturale, asociative, fundaționale și epitropești;

p) de a înființa, susține și îngriji școlile parohiale conform legilor respective în vigoare, iar unde mijloacele nu admit, de a căuta ca elevilor să li se predea de către paroh religia și limba armeană în școlile pe care le frecventează, luând contact în această privință cu autoritățile competente;

r) de a-i ajuta pe enoriașii săraci și de a acorda ajutoare pentru înmormântarea decedaților lipsiți de mijloace materiale;

s) de a căuta ca armonia cea mai deplină să domnească între enoriași;

t) de a prezenta Adunării parohiale, la sfârșitul anului, un proiect de buget despre trebuințele bisericești, ale instituțiilor culturale, asociative și ale fundațiilor pe anul viitor.

Articolul 72

Activitatea contabil-financiară este efectuată de către salariați de specialitate în domeniul respectiv.

Articolul 73

Consiliul parohial conduce, supraveghează și răspunde față de Adunarea parohială pentru toate afacerile și avutul parohiei și instituțiilor sale.

Articolul 74

Consiliul parohial angajează personalul tuturor instituțiilor parohiale și propune candidați pentru funcții.

Articolul 75

Fiecare instituție va avea registre proprii de cheltuieli și venituri, însă totalul cheltuielilor și veniturilor trebuie trecut în registrul general al parohiei respective.

Articolul 76

Consiliul parohial posedă ștampila oficială cu următoarea inscripție: "Parohia Bisericii Armene din [orașul]".

Articolul 77

Comisia cenzorilor este compusă din 2 membri contabili, se alege pe 5 ani de către Adunarea parohială și are următoarele îndatoriri:

a) de a controla și verifica registrele contabilității, ordinele și registrele de plată, precum și chitanțele de încasare și orice alte registre ale tuturor organelor și instituțiilor parohiale;

b) de a verifica și a contrasemna gestiunea financiară și bilanțurile parohiei prezentate Adunării parohiale;

c) de a prezenta Adunării parohiale un raport cu concluziile sale, în privința celor constatate în timpul controlului și verificărilor;

d) de a verifica și controla casa și documentele aflate în păstrarea Consiliului parohial.

Articolul 78

Verificările și constatările se fac de către comisia cenzorilor sau de fiecare cenzor în parte, în orice moment al anului și ori de câte ori se consideră necesar.

Articolul 79

Bisericile sunt:

a) parohiale și filiale;

b) de cimitir;

c) capele;

d) izolate;

e) mănăstiri;

f) catedrale.

Articolul 80

Biserica parohială aparține parohiei. Dacă într-o parohie sunt mai multe biserici, Arhiepiscopul desemnează pe cea de căpetenie ca biserică parohială, celelalte rămânând filiale. În orașul de reședință al Arhiepiscopului biserica parohială se consideră catedrală.

Articolul 81

Bisericile izolate sunt acele biserici armene și bunurile lor mobile și imobile care se află pe un teritoriu nelocuit de credincioșii Bisericii Armene. Ele sunt proprietatea Arhiepiscopiei și sunt administrate de Consiliul eparhial printr-un administrator sau printr-o comisie. Ele nu se înstrăinează decât sub formă de dare în folosință unor alte confesiuni creștine și doar în scopul folosirii lor în scop religios, pe o durată maximă de 5 ani, cât durează mandatul Consiliului eparhial.

Articolul 82

Mănăstirile și bunurile lor mobile și imobile, indiferent unde ființează, sunt proprietăți ale Arhiepiscopiei.

Articolul 83

Bisericile de orice categorie se pot ridica numai cu învoirea și binecuvântarea Arhiepiscopului, fie că se clădesc din nou, fie că se transformă din alt edificiu. Bisericile și obiectele de cult nu se pot folosi decât conform dispozițiilor Arhiepiscopului.

Articolul 84

Fiecare parohie trebuie să aibă un cimitir care este și rămâne proprietatea parohiei, fără putință de a fi înstrăinat.

Articolul 85

Cimitirul și locul său se administrează de organele parohiei.

Articolul 86

Cimitirul se supraveghează de paroh și Consiliul parohial, care sunt datori a se îngriji de împrejmuirea lui și de păstrarea în bună stare.

Articolul 87

Locurile de morminte se dau cu plată sau gratuit sub formă de concesiune de către Consiliul parohial, care stabilește plata în legătură cu situația materială și socială a familiei. Parohia poate fixa o plată anuală a unei taxe pentru întreținerea cimitirului.

Articolul 88

Locurile de veci se vor atribui doar enoriașilor armeni cu drept de vot.

Articolul 89

Locurile de veci se pot reconcesiona la jumătate din prețul la zi al unui loc de veci numai de către rudele directe - părinți-copii.

Articolul 90

La toate organele bisericești constituite prin alegere se va alege și un număr de supleanți până la o pătrime din numărul celor aleși.

Articolul 91

Când un membru al unui organ bisericesc, fiind bolnav sau absent din localitate, nu va lua parte la ședință, va fi invitat să participe în locul lui unul dintre supleanți.

Articolul 92

Când însă descompletarea organului bisericesc va avea loc din cauza decesului sau demisiei vreunui membru, supleantul îl va înlocui până la expirarea mandatului.

Articolul 93

Președinții tuturor organelor eparhiale și parohiale reprezintă în fața tuturor instanțelor judecătorești și administrative parohiile respective și Arhiepiscopia numai cu mandat din partea consiliilor eparhial și parohial.

Articolul 94

Orice modificare a acestui statut, considerată ca necesară în viitor, se va introduce numai de către Congresul Eparhial.

Articolul 95

Datorită faptului că Arhiepiscopia Bisericii Armene din România este acea instituție care a fost înființată de către Alexandru cel Bun în anul 1401 și datorită faptului că aceasta a avut o activitate neîntreruptă și că a fost recunoscută astfel prin legile speciale de funcționare a cultelor din 1928 și, respectiv, 1949, toate denumirile pe care le-a avut în decursul istoriei (Eparhia Bisericii Armeno-Grigoriene, Eparhia Armeană din România etc.) sunt recunoscute ca fiind aparținătoare uneia și aceleiași persoane juridice, care are denumirea: "Arhiepiscopia Bisericii Armene din România".

Articolul 96

Toate denumirile pe care le-au avut parohiile în decursul istoriei (Epitropia Bisericii și comunității armene din ..., Epitropia Bisericii Armene, Epitropia bisericii și școlilor, Epitropia Armeană din... etc.) sunt recunoscute ca fiind aparținătoare uneia și aceleiași persoane juridice cu denumirea de parohie, care are numele: "Parohia Bisericii Armene din [orașul]".