Decizia nr. 1117/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 409 din Codul de procedură civilă, art. 55 alin. (1) și (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și art. 155 din Codul muncii
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 53/2003 24 ianuarie 2003 (prevederi anume) Codul muncii
- Legea nr. 571/2003 22 decembrie 2003 (prevederi anume) privind Codul fiscal
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 409 din Codul de procedură civilă,
art. 55 alin. (1) și (2) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal și art. 155 din Codul muncii, excepție ridicată de Vasile Petrilă în Dosarul nr. 13.121/3/2006 al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, întrucât neconstituționalitatea textului de lege criticat este dedusă dintr-o omisiune a acestuia.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 22 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 13.121/3/2006, Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 409 din Codul de procedură civilă,
art. 55 alin. (1) și (2) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal și art. 155 din Codul muncii.
Excepția a fost ridicată în recursul împotriva unei sentințe civile pronunțate într-o acțiune în răspundere patrimonială.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care permit urmărirea de către creditori și a sporurilor la salariu cu caracter nepermanent, care au o afectațiune specială, fiind destinate refacerii capacității de muncă a salariaților.
Curtea de Apel București - Secția a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece autorul excepției critică omisiunea legiuitorului de a excepta de la urmărire sporurile salariale nepermanente, iar Curtea Constituțională nu are competența să modifice legea în sensul dorit de acesta.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât privește o omisiune de reglementare.
Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, deoarece legiuitorul este abilitat să stabilească și să modifice, ori de câte ori apare această necesitate, componența veniturilor salariale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 409 din Codul de procedură civilă,
art. 55 alin. (1) și (2) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal și art. 155 din Codul muncii, având următorul conținut:
Articolul 409
din Codul de procedură civilă:
"(1) Salariile și alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia pot fi urmărite:
a) până la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii;
b) până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
(2) Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel.
(3) Veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.
(4) Ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensația acordată salariaților în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziții legale, precum și sumele cuvenite șomerilor, potrivit legii, nu pot fi urmărite decât pentru sume datorate cu titlu de obligație de întreținere și despăgubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale, dacă legea nu dispune altfel.
(5) Urmărirea drepturilor menționate la alin. 4 se va putea face în limita a 1/2 din cuantumul acestora.
(6)Sumele reținute potrivit alin. 1-4 se eliberează sau se distribuie potrivit art. 562 și următoarele.
(7) Alocațiile de stat și indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate în caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum și orice alte asemenea indemnizații cu destinație specială, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii."
Articolul 55
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporare de muncă.
În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
a) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizația lunară brută, precum și suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăți naționale, societăți comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar, precum și la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăților comerciale constituite prin subscripție publică;
f) sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, în comitetul de direcție și în comisia de cenzori;
g) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii;
h) indemnizația lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declarația de asigurări sociale;
i) sumele acordate de organizații nonprofit și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariații din instituțiile publice;
j) indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net cuvenite administratorilor societăților comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acționarilor;
k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor."
Articolul 155
din Codul muncii: "Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri."
Excepția este raportată la prevederile constituționale ale art. 22 referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății și art. 41 alin. (2) referitor la protecția socială a muncii.
Curtea constată că dispozițiile legale criticate de autorul excepției nu contravin în niciun fel prevederilor constituționale invocate.
De altfel, critica formulată în motivarea excepției se referă la faptul că legiuitorul nu a înțeles să excepteze de la urmărirea de către creditori a sporurilor salariale cu afectațiune specială, altfel spus, o omisiune legislativă.
Potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Așa fiind, excepția urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 409 din Codul de procedură civilă,
art. 55 alin. (1) și (2) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal și art. 155 din Codul muncii, excepție ridicată de Vasile Petrilă în Dosarul nr. 13.121/3/2006 al Curții de Apel București - Secția a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 27 noiembrie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. Ioan Vida Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.