Decizia nr. 22/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 78/2000 8 mai 2000 (prevederi anume) pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Victor Chișeamera, Adriana Florea și Daniela Rusu în Dosarul nr. 64/215/2006 al Judecătoriei Craiova - Secția penală.
La apelul nominal răspund Daniela Rusu, personal și asistată de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, și Adriana Florea, reprezentată de avocat, cu împuternicire avocațială depusă în ședință, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Având cuvântul, apărătorul autorului excepției de neconstituționalitate Adriana Florea solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată, întrucât dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituție, acordând o protecție sporită proprietății private a statului față de proprietatea privată a altor titulari, creând astfel privilegii pentru stat. Totodată, depune concluzii scrise în susținerea excepției de neconstituționalitate.
Apărătorul autorului excepției de neconstituționalitate Daniela Rusu solicită, de asemenea, admiterea acesteia, susținând că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, luarea unor măsuri - în mod diferențiat, în funcție de titularul dreptului de proprietate -, constituie o discriminare. În acest sens, invocă Decizia Plenului nr. I/1993 și Decizia nr. 191/2000.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, întrucât este firesc ca, atât timp cât premisa infracțiunii în discuție este privatizarea, dispozițiile de lege criticate să se refere la bunuri aparținând statului. Legiuitorul este liber să reglementeze modalitățile oportune privind protecția dreptului de proprietate, cu condiția să nu prejudicieze drepturile cetățenilor, iar în ipoteza de față nu există prejudicieri.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 4 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 64/215/2006, Judecătoria Craiova - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Excepția a fost ridicată de Victor Chișeamera, Adriana Florea și Daniela Rusu într-o cauză având ca obiect săvârșirea infracțiunilor prevăzute de dispozițiile
art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 .
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate încalcă dreptul de proprietate privată, atât timp cât legiuitorul conferă bunurilor aflate în domeniul privat al statului sau al unităților administrativteritoriale o protecție suplimentară, în comparație cu bunurile aparținând persoanelor fizice. Arată că, prin incriminarea subevaluării bunurilor aparținând doar companiilor la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar, se realizează o discriminare între proprietatea privată a statului și proprietatea privată a altor subiecte de drept.
Judecătoria Craiova - Secția penală și-a exprimat opinia în sensul că dispoziția criticată conține o normă de incriminare care are ca scop ocrotirea unor relații sociale ce iau naștere în cadrul procesului de privatizare a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar ori a bunurilor aparținând autorității publice sau instituțiilor publice, fără a conține privilegii ori discriminări pe criterii arbitrare.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, neputând fi vorba despre procesul de privatizare decât la acele societăți comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin regulii constituționale privind ocrotirea în mod egal a proprietății private, indiferent de titular.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, dispoziții modificate prin articolul unic pct. 1 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2005
privind modificarea și completarea
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, ordonanță publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 19 septembrie 2005.
Astfel, dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: "Sunt pedepsite cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite: a) stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operațiuni comerciale, ori a bunurilor aparținând autorității publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară."
În susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia invocă prevederile constituționale ale art. 44 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea proprietății private, indiferent de titular.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate din
incriminează fapta de a stabili, cu intenție, o valoare diminuată față de valoarea comercială reală a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operațiuni comerciale, ori a bunurilor aparținând autorității publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară, dacă a fost săvârșită în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este neînteiemată, deoarece aceste dispoziții se aplică tuturor persoanelor prevăzute de ipoteza sa, fără a se institui privilegii sau discriminări. Astfel, fiind vorba despre o faptă săvârșită în cadrul unui proces de privatizare, este evident că legiuitorul s-a referit numai la bunurile aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, iar nu și la bunurile având ca titular persoane fizice sau persoane juridice de drept comun.
Pe de altă parte, Curtea observă că autorii excepției au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de dispozițiile criticate, nefiind deci părți civile. Ca atare, nu pot invoca neconstituționalitatea dispozițiilor
art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000 , raportată la art. 44 alin. (2) din Constituție, prin prisma faptului că proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice de drept este mai puțin ocrotită decât cea a statului, neavând niciun interes procesual în invocarea unei asemenea excepții.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 10 lit. a) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Victor Chișeamera, Adriana Florea și Daniela Rusu în Dosarul nr. 64/215/2006 al Judecătoriei Craiova - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.