Decizia nr. 12/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 185 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială Fotbal Club "Oțelul" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 3.358/44/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 iunie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 3.358/44/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 185 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială Fotbal Club "Oțelul" - S.A. din Galați într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect soluționarea recursului introdus împotriva sentinței prin care Curtea de Apel Galați a admis cererea de suspendare a executării unei decizii emise de Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat limitează accesul liber la justiție, adăugând o condiție suplimentară de admisibilitate a cererii de suspendare a executării unui act administrativ fiscal, și anume depunerea unei garanții la nivelul sumei contestate, "condiție care are semnificația drastică a unui veritabil fine de neprimire". Precizează că "îngrădirea este cu atât mai evidentă cu cât efectele nedepunerii garanției la nivelul sumei contestate nu sunt subsecvente unui act de judecată exercitat de instanță".

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că depunerea unei garanții la nivelul sumei contestate nu încalcă dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, nefiind încălcate prevederile constituționale invocate de autorul excepției.

Avocatul Poporului consideră că instituirea obligației cuprinse în dispozițiile

art. 185 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

are ca scop evitarea exercitării cu rea-credință a dreptului de a solicita suspendarea executării actului administrativ fiscal, astfel că textul de lege criticat este constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare și a motivării scrise formulate de autorul excepției, prevederile

art. 185 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 158/2006

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 165/2005

pentru modificarea

Ordonanței Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 23 mai 2006, prevederi având următoarea redactare:

- Art. 185 alin. (2): "(2) Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea actului administrativ fiscal, în temeiul

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările ulterioare, cu condiția depunerii unei garanții la nivelul sumei contestate."

La data ridicării excepției de neconstituționalitate (7 iunie 2007), prevederile

art. 185 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală aveau însă un alt conținut decât cel avut în vedere de autorul excepției, fiind modificate prin

art. I pct. 38 din Ordonanța Guvernului nr. 35/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 7 august 2006.

După republicarea Codului de procedură fiscală în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, textele au căpătat o nouă numerotare, iar în prezent prevederile criticate de autorul excepției se găsesc, într-o formă modificată, în cuprinsul art. 215.

Așadar, Curtea va examina constituționalitatea dispozițiilor

art. 215 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 , care au următoarea redactare:

- Art. 215 alin. (2): "(2) Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere dreptului contribuabilului de a cere suspendarea executării actului administrativ fiscal, în temeiul

Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările ulterioare. Instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune de până la 20% din cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, o cauțiune de până la 2.000 lei."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziții constituționale: art. 21 care garantează accesul liber la justiție, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 126 alin. (6) referitor la garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice.

De asemenea, autorul excepției își raportează critica și la dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, și la prevederile art. 2 pct. 3 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care instituie în sarcina statelor-părți obligația de a garanta dreptul la un recurs efectiv.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în noua redactare a textului de lege, nu poate reține critica formulată de autorul excepției, referitoare la restricționarea accesului liber la justiție ca urmare a valorii exagerate a cauțiunii ce trebuia depusă pentru suspendarea executării actului administrativ fiscal. Prin modificarea legislativă, pe care autorul excepției nu a avut-o în vedere la data ridicării excepției, legiuitorul a înlăturat din textul de lege, în varianta criticată, acea condiție privitoare la depunerea unei cauțiuni egale cu suma contestată, stabilind că instanța poate dispune suspendarea executării actului administrativ fiscal dacă petentul depune o cauțiune a cărei valoare a fost diminuată în mod substanțial, instanța urmând să o fixeze astfel încât să nu depășească 20% din cuantumul sumei contestate. Prin urmare, în prezent, prevederile

art. 215 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală sunt în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale și convenționale invocate de autorul excepției.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 215 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Societatea Comercială Fotbal Club "Oțelul" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 3.358/44/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 ianuarie 2008.