Decizia nr. 1221/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Estera Vlad, Elena Mureșan, Maria Ungureanu, Ionuț Epurescu Pascovici și Cosmin Epurescu Pascovici în Dosarul nr. 3.088/299/2006 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă cu privire la cererea de amânare formulată de partea Gherghina Tănase.

Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii de amânare.

Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de partea Gherghina Tănase.

Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 martie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 3.088/299/2006, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 .

Excepția a fost ridicată de Estera Vlad, Elena Mureșan, Maria Ungureanu, Ionuț Epurescu Pascovici și Cosmin Epurescu Pascovici într-un proces civil de partaj succesoral.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate contravin art. 44 și 46 din Constituție, întrucât stabilirea drepturilor de moștenire asupra terenurilor este condiționată de formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. Or, susțin autorii excepției, reconstituirea se face corespunzător suprafeței de teren la care cooperatorul decedat avea vocație potrivit legii și nicidecum în funcție de numărul și categoria de moștenitori ce au formulat cererea.

De asemenea, autorii excepției consideră că prevederile de lege criticate nu acoperă toate situațiile existente în practică, lăsând loc la interpretări neunitare ale textului de lege, astfel că se aduc grave atingeri drepturilor consfințite prin Constituție și prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul de proprietate și la dreptul la moștenire.

Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, arătând că prin instituirea obligativității formulării unei cereri în scopul repunerii în termenul de acceptare a moștenirii se asigură stabilitatea circuitului civil.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră excepția neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie prevederile

art. 13 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "Moștenitorii care nu-și pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiți repuși de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparținut autorului lor. Ei sunt considerați că au acceptat moștenirea prin cererea pe care o fac comisiei."

Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile legale criticate încalcă art. 44 referitor la dreptul de proprietate și art. 46 privind dreptul la moștenire din Constituție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile

Legii nr. 18/1991

au ca scop reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestuia în favoarea foștilor cooperatori, a moștenitorilor acestora și a altor persoane care, la data intrării în vigoare a legii, nu aveau calitatea de proprietari asupra terenurilor care constituie fondul funciar al României. Așadar, având în vedere obiectul de reglementare al legii - fondul funciar al României - și scopul declarat al acesteia - reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate de cooperativele agricole de producție sau de către stat, către foștii proprietari sau moștenitorii acestora, reglementarea condițiilor în care operează aceasta, inclusiv sub aspectul persoanelor îndreptățite, constituie opțiunea legiuitorului, în acord cu politica economică a statului și cu finalitatea reparatorie a legii.

De aceea, dreptul moștenitorilor la reconstituirea dreptului de proprietate este în concordanță cu caracterul reparator al legii, respectându-se astfel dreptul de proprietate în patrimoniul succesoral ce urmează a fi dobândit de moștenitori. În acest sens, cererea depusă la comisia locală de fond funciar reprezintă, potrivit legii, o repunere de drept în termenul de acceptare a moștenirii, termen ce a fost prelungit prin

art. III din Titlul VI al Legii nr. 247/2005 .

Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că problema garantării și ocrotirii proprietății nu poate fi invocată decât după reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate. Aceste argumente sunt deopotrivă valabile și în ceea ce privește susținerea că prin

art. 13 alin. (2) din Legea nr. 18/1991

s-ar aduce o încălcare a dreptului la moștenire, deoarece încălcarea acestuia nu poate fi invocată până la reconstituirea dreptului de proprietate în persoana fostului titular.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 13 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Estera Vlad, Elena Mureșan, Maria Ungureanu, Ionuț Epurescu Pascovici și Cosmin Epurescu Pascovici în Dosarul nr. 3.088/299/2006 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 decembrie 2007.