Decizia nr. 73/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 alin. (3) din Legea nr. 293/2004

privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor, excepție ridicată de Necolai Izvoranu și Săndica Mocăniță în Dosarul nr. 2.198/63/2006 al Curții de Apel Craiova - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, considerând că textele legale criticate nu sunt discriminatorii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 27 iunie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.198/63/2006, Curtea de Apel Craiova - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 alin. (3) din Legea nr. 293/2004 , excepție ridicată de Necolai Izvoranu și Săndica Mocăniță în cauza ce are ca obiect judecarea litigiului de muncă privind obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor la încadrarea reclamanților în grupa I de muncă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că

art. 3 alin. (3) din Legea nr. 293/2004

contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece prevede că personalul din sistemul administrației penitenciarelor, încadrat în funcție pe bază de contract de muncă, este supus legislației muncii. Întrucât art. 3 alin. (1) din lege stabilește că personalul din sistemul administrației penitenciarelor este constituit din funcționari publici civili cu statut special și din personal încadrat pe baza contractului individual de muncă, autorii excepției consideră că toți angajații sistemului administrației penitenciarelor ar trebui să beneficieze în mod egal de același tratament juridic. Altfel, se creează o inegalitate de tratament între cele două categorii de personal.

Curtea de Apel Craiova - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată. Se arată că dispozițiile legale criticate nu au caracter discriminator.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că cele două categorii de personal din sistemul administrației penitenciare au la bază statute diferențiate, având în vedere responsabilitățile diferite ale acestora.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale criticate sunt constituționale. Se apreciază că, în considerarea unor situații deosebite, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile

art. 3 alin. (3) din Legea nr. 293/2004

privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 30 iunie 2004, dispoziții care au următorul conținut:

- Art. 3 alin. (3): "(3) Personalul din sistemul administrației penitenciare, încadrat în funcții pe baza contractului individual de muncă, are calitatea de salariat, fiind supus legislației muncii."

Autorul excepției susține că aceste prevederi legale încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Dispozițiile

art. 3 alin. (3) din Legea nr. 293/2004

reglementează statutul juridic al personalului din sistemul administrației penitenciare încadrat în funcții pe baza contractului individual de muncă, stabilind calitatea acestuia de salariat, precum și legislația aplicabilă. Aceleași prevederi legale menționează la alin. (1) al aceluiași articol că "Personalul din sistemul administrației penitenciare este constituit din funcționari publici civili cu statut special și din personal încadrat pe baza contractului individual de muncă".

Analizând aceste prevederi legale, Curtea reține că reglementarea statutului juridic aplicabil personalului din sistemul administrației penitenciare cu diferențele pe care personalul încadrat pe baza contractului individual de muncă le prezintă față de funcționarii publici din sistemul administrației penitenciare nu constituie o încălcare a principiului egalității în fața legii, prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituție. Această constatare are la bază statutul special al funcționarului public din sistemul administrației penitenciare, care, astfel cum rezultă din

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 293/2004 , impune acestei categorii profesionale atribuții de serviciu cu implicații, îndatoriri și riscuri deosebite, fapt ce justifică în mod obiectiv și rezonabil o diferențiere a regimului juridic aplicabil funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare față de personalul încadrat pe baza contractului individual de muncă din cadrul aceluiași sistem, care nu este supus acelorași exigențe și riscuri.

Referitor la invocarea, în susținerea excepției, a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că acestea nu sunt incidente în cauză, deoarece textul de lege criticat nu prevede vreo modalitate de judecare în fața instanței de judecată, fiind stabilit doar statutul legal aplicabil personalului din sistemul administrației penitenciare încadrat în funcții pe baza contractului individual de muncă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 alin. (3) din Legea nr. 293/2004

privind Statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor, excepție ridicată de Necolai Izvoranu și Săndica Mocăniță în Dosarul nr. 2.198/63/2006 al Curții de Apel Craiova - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2008.