Decizia nr. 138/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) și art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2005

pentru abrogarea

art. 31 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție invocată de Cornelia Agachi în Dosarul nr. 2.464/39/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

La apelul nominal este prezentă partea Elena Chiriac, lipsind autoarea excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă Curții că autoarea excepției a depus la dosar "note de susțineri în privința excepției de neconstituționalitate", însoțite de un set de acte, și a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.

Având cuvântul, Elena Chiriac solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, depunând la dosar concluzii scrise în acest sens.

Ministerul Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 27 aprilie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.464/39/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) și art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2005

pentru abrogarea

art. 31 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție invocată de Cornelia Agachi în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, prin abrogarea

art. 31 din Legea nr. 36/1995 , avizul ministrului justiției nu mai este o condiție procedurală pentru cercetarea și trimiterea în judecată a notarului public și, ca efect, procedura în raport cu acesta devine una de drept comun, astfel încât "ar fi normal să fie una cu acces la toate căile de atac". În măsura în care regulile privind competența după calitatea persoanei, stabilite de art. 28 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, se păstrează în raport cu notarii, prin abrogarea normelor privind avizul ministrului justiției ca și condiție a trimiterii în judecată a categoriei profesionale menționate se creează o inegalitate între aceasta și celelalte categorii profesionale la care face referire art. 28 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, categorii care beneficiază în continuare de procedura prealabilă celei judecătorești (condiția prealabilă a avizului). Se arată că ar fi necesară corelarea legii "prin aducerea împreună a normelor privind competența după calitatea persoanei cu normele privind procedurile prealabile, avize". Totodată, se susține că exceptarea sentinței recurate de la calea de atac a apelului limitează accesul liber la justiție și creează o situație de inegalitate între persoanele care beneficiază de toate căile de atac și cele care beneficiază numai de calea de atac a recursului.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția invocată nu este întemeiată, deoarece dispozițiile criticate sunt în acord cu Legea fundamentală. Arată că reglementarea unei singure căi de atac, respectiv cea a recursului, nu creează nicio discriminare între cetățeni; în considerarea unor situații diferite legiuitorul poate reglementa soluții diferite. De asemenea, prin abrogarea

art. 31 din Legea nr. 36/1995 , "legiuitorul revine la o situație normală, conformă Constituției cu privire la egalitatea în fața legii în ceea ce privește regulile de cercetare penală".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate de autoarea excepției.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) și art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum și cele ale articolului unic al

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2005

pentru abrogarea

art. 31 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995

nu încalcă dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil. În plus, arată că stabilirea competenței, inclusiv a celei după calitatea persoanei, precum și instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) și art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum și dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2005

pentru abrogarea

art. 31 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 4 aprilie 2005.

Textele din Codul de procedură penală criticate au următorul cuprins:

- art. 28^1 pct. 1 lit. b): "Curtea de Apel:

1. judecă în primă instanță:

[...] b) infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii și tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, precum și de avocați, notari publici, executori judecătorești și de controlorii financiari ai Curții de Conturi.";

- art. 361 alin. 1 lit. c): "Sentințele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel: [...] sentințele pronunțate de curțile de apel și Curtea Militară de Apel."

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2005

a abrogat

art. 31 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , care prevedea că "Notarii publici nu pot fi cercetați, percheziționați, reținuți, arestați sau trimiși în judecată penală sau contravențională, fără avizul ministrului justiției, pentru fapte săvârșite în legătură cu exercițiul activităților profesionale".

În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind Egalitatea în drepturi și art. 21 privind Accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

I. Dispozițiile art. 28^1 pct. 1 lit. b) și art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală nu aduc atingere prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, întrucât, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, nu este contrară principiului egalității în drepturi a cetățenilor instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, câtă vreme ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. De asemenea, aceste texte de lege nu contravin liberului acces la justiție și nici dreptului la un proces echitabil. Instituirea unor reguli de competență după calitatea persoanei, precum și stabilirea regulii potrivit căreia sentințele pronunțate de curtea de apel nu pot fi atacate cu apel nu îngrădesc dreptul persoanelor, în speță al notarilor, de a se adresa instanțelor judecătorești și de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege în cadrul unui proces public, judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, condiții care sunt asigurate și în situația judecării cauzelor în primă instanță de către curțile de apel. Totodată, textele de lege criticate asigură dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

II. Nu pot fi primite nici criticile dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2005 . Abrogarea prin acest act normativ a

art. 31 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , care stabilea că "Notarii publici nu pot fi cercetați, percheziționați, reținuți, arestați sau trimiși în judecată penală sau contravențională, fără avizul ministrului justiției, pentru fapte săvârșite în legătură cu exercițiul activităților profesionale", a avut în vedere, așa cum se precizează chiar în cuprinsul ordonanței de urgență, Recomandarea XII cuprinsă în Raportul Grupului de State împotriva Corupției al Consiliului Europei (GRECO), adoptat la Plenara din 28 iunie - 2 iulie 2004, care recomandă României ca legislația națională să se modifice în sensul restrângerii categoriilor de persoane care se bucură de imunitate de urmărire penală, precum și angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană la capitolul 24 "Justiție și Afaceri Interne", în sensul eliminării, cât mai curând posibil, a imunității penale a notarilor publici. Contrar susținerilor autoarei excepției, actul normativ abrogator criticat este menit să dea expresie principiului constituțional care consacră egalitatea în fața legii și nu aduce atingere cu nimic dreptului persoanelor aparținând categoriei profesionale vizate de a se adresa justiției și de a beneficia de toate garanțiile ce caracterizează dreptul la un proces echitabil.

De altfel, se constată că, prin criticile formulate, este vizată, în realitate, o lipsă de corelare a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2005

cu normele Codului de procedură penală ce fac obiectul excepției. Se arată în acest sens că ar fi necesară corelarea legii "prin aducerea împreună a normelor privind competența după calitatea persoanei cu normele privind procedurile prealabile, avize". Asemenea critici nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28^1 pct. 1 lit. b) și art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală, precum și a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2005

pentru abrogarea

art. 31 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , excepție invocată de Cornelia Agachi în Dosarul nr. 2.464/39/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 21 februarie 2008.