Decizia nr. 337/2008

Articolul 74

alin. (3) și (7) este neconstituțional, întrucât judecătorul delegat nu ascultă martorii propuși de condamnat, care este astfel lipsit de dreptul la apărare și nu beneficiază de un proces echitabil de vreme ce sancțiunea aplicată nu este suspendată în momentul introducerii plângerii ori a contestației.

Judecătoria Arad opinează că nu pot fi primite criticile referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 70 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 , deoarece autorul excepției nu a invocat niciun temei constituțional în susținerea acesteia.

De asemenea, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74 alin. (3) din aceeași lege este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

În sfârșit, cu privire la critica

art. 74 alin. (7) din Legea nr. 275/2006 , instanța de judecată opinează că este fondată, deoarece în fapt soluționarea contestațiilor are loc la nivelul judecătoriilor după expirarea executării sancțiunilor aplicate persoanelor condamnate. În eventualitatea admiterii contestației persoanei condamnate și anulării hotărârii comisiei de disciplină de către instanța de judecată, sancțiunea aplicată acestuia (suspendarea dreptului la activități sportive pentru maximum o lună, suspendarea dreptului de a presta o muncă pentru maximum o lună, suspendarea dreptului de a primi și cumpăra bunuri pentru maximum două luni, suspendarea dreptului de a primi vizite pentru cel mult 3 luni) este în fapt executată și nu există o posibilitate reală de reparare în natură a unui eventual prejudiciu cauzat persoanelor condamnate. Așa fiind, instanța de judecată consideră că dreptul persoanelor condamnate de a se adresa judecătorului pentru verificarea legalității și temeiniciei sancțiunilor disciplinare aplicate împotriva lor dobândește un caracter pur formal, lipsit de efecte practice. În acest fel, dreptul persoanelor condamnate de a beneficia de judecarea în mod echitabil de către o instanță asupra pretinselor încălcări ale drepturilor sale, drept impus de dispozițiile art. 21 din Constituție și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, este încălcat.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate referitoare la caracterul definitiv al hotărârii de sancționare asigură posibilitatea tuturor părților de a formula apărări, de a propune probe și de a recurge la căile de atac prevăzute de lege, așadar de a se prevala de toate garanțiile procesuale care condiționează procesul echitabil și liberul acces la justiție, în deplină concordanță cu art. 21 din Constituție.

Mai mult, dispozițiile legale criticate sunt conforme cu prevederile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, sens în care legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități particulare de exercitare a drepturilor procesuale, fără ca astfel de reguli să aducă atingere dreptului la un proces echitabil. În acest sens s-a pronunțat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia Pilla contra Italiei din 23 septembrie 2004, când a decis că, în măsura în care cererile reclamantului se referă la executarea pedepselor, art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil este inaplicabil unei proceduri ce privește executarea unei pedepse.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 70 alin. (1) cu denumirea marginală Abateri disciplinare și ale art. 74 alin. (3) și (7) cu denumirea marginală Plângerea împotriva hotărârii comisiei de disciplină din

Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 20 iulie 2006, care au următorul conținut:

- art. 70 alin. (1): "Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

a) prezența în zone interzise sau la ore nepermise în anumite zone din penitenciar ori nerespectarea orei de revenire în penitenciar;

b) tulburarea în orice mod a programului de muncă, a programelor socioeducative care se derulează în penitenciar;

c) procurarea sau deținerea de bani, bunuri ori de alte valori, în alte condiții decât cele prevăzute de lege;

d) comunicarea cu exteriorul prin mijloace de comunicare la distanță, în alte condiții decât cele prevăzute de lege;

e) utilizarea în alte condiții decât cele prevăzute de lege a bunurilor puse la dispoziție de administrația penitenciarului;

f) nerespectarea oricărei obligații care revine persoanei condamnate la executarea unei pedepse privative de libertate, potrivit dispozițiilor prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a acesteia, ale ordinelor emise în baza legii și ale regulamentului de ordine interioară a penitenciarului, după punerea acestora la dispoziție potrivit art. 43, dacă aceasta creează un pericol real pentru siguranța sau ordinea în penitenciar.";

- art. 74 alin. (3) și (7): "(3) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricărei alte persoane, în vederea aflării adevărului. [...]

(7) Plângerea formulată conform alin. (1) și contestația introdusă potrivit alin. (5) nu suspendă executarea sancțiunilor disciplinare, cu excepția celei prevăzute în art. 71 alin. (1) lit. f)."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile

art. 74 alin. (3) și (7) din Legea nr. 275/2006

au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la aceleași prevederi. Astfel, cu prilejul pronunțării

Deciziei nr. 462 din 15 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 7 iunie 2007, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 74 din Legea nr. 275/2006 .

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus-menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 70 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 , Curtea constată că autorul nu a invocat niciun temei constituțional căruia să-i contravină textele legale criticate. Or, potrivit dispozițiilor

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate." În caz contrar, Curtea s-ar substitui autorului excepției, poziție care i-ar permite posibilitatea de a se autosesiza. De asemenea, critica din perspectiva unei omisiuni legislative nu poate fi primită, întrucât, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederile legale supuse controlului. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 70 alin. (1) din Legea nr. 275/2006

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 70 alin. (1) din Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Gheorghe Stancu în Dosarul nr. 7.098/55/2007 al Judecătoriei Arad.

2. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 74 alin. (3) și (7) din Legea nr. 275/2006

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de același autor în același dosar.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 martie 2008.