Decizia nr. 344/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. c), art. 15, precum și ale

art. 26 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, excepție ridicată de Henry Bîrlea în Dosarul nr. 24.758/301/2006 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, considerând că textele legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate în susținerea excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 18 ianuarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 24.758/301/2006, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, art. 14 alin. (1) lit. c), art. 15, precum și ale

art. 26 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 , excepție ridicată de Henry Bîrlea în cauza ce are ca obiect judecarea recursului împotriva sentinței referitoare la cererea de restituire a unor obiecte din aur și argint confiscate în anul 1949.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține următoarele:

- Dispozițiile art. 1 coroborat cu

art. 26 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

contravin prevederilor art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție. Se arată că, deși obiectul de reglementare a ordonanței de urgență este expres definit de art. 1, și anume producerea, prelucrarea, utilizarea, comercializarea, introducerea, scoaterea din țară și tranzitul pe teritoriul României al metalelor prețioase, art. 26 din aceeași ordonanță de urgență adaugă la obiectul de reglementare, dispunând și asupra procedurii prin care persoanele care au fost deposedate prin abuz de obiecte din metale prețioase pot solicita restituirea lor. De asemenea, se mai arată că modalitățile de despăgubire nu sunt individualizate, ci se menționează în mod expres că ele urmează să fie stabilite prin norme de aplicare emise de o autoritate a puterii executive.

- Dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. c), precum și

art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

încalcă prevederile art. 20 alin. (1) și art. 21 alin. (3) din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece prevăd abilitarea unei singure instituții pentru efectuarea unei expertize tehnice prețuitoare, și anume Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

- Prevederile legale criticate sunt contrare dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece se aplică și proceselor aflate pe rol la momentul intrării în vigoare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 .

Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția este neîntemeiată. Se arată că aplicarea dispozițiile legale criticate la prezentul litigiu aparține în exclusivitate competenței instanței de judecată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Se arată că ordonanța de urgență criticată pentru neconstituționalitate constituie o reglementare specială în materia restituirii metalelor prețioase și pietrelor prețioase, iar soluția acordării de despăgubiri în cazul în care acestea nu se mai regăsesc fizic este rezultatul opțiunii legiuitorului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile art. 1, art. 14 alin. (1) lit. c), art. 15 alin. (1) și (2), precum și ale

art. 26 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 . Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în realitate, autorul acesteia critică dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. c), art. 15, precum și

art. 26 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, astfel cum a fost modificată și completată prin

Legea nr. 458/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.004 din 18 decembrie 2006, și prin

Legea nr. 82/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 4 aprilie 2007, dispoziții asupra cărora Curtea se va pronunța. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 14 alin. (1) lit. c): "În desfășurarea activității sale Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor este singura instituție în măsură ca, pe teritoriul României: [...] c) să efectueze expertize ale metalelor prețioase și ale pietrelor prețioase, dispuse de instanțele de judecată și de notariatele publice, la solicitarea organelor de urmărire penală, a organelor vamale sau a organelor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, precum și la cererea persoanelor fizice și juridice;"

- Art. 15: "(1) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor își exercită drepturile și obligațiile specifice activităților de analiză, marcare, expertizare și autorizare printr-o structură organizatorică ale cărei organizare și funcționare se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(2) Sursele de finanțare se vor asigura din venituri realizate din activitatea proprie.";

- Art. 26: "(1) Persoanele fizice și juridice ale căror obiecte din metale prețioase și pietre prețioase de natura celor prevăzute la art. 4 au fost preluate abuziv de către stat pot solicita restituirea acestora judecătoriei în raza căreia domiciliază sau își au sediul, până la data de 31 decembrie 2009. [...]

(2) În cazul metalelor prețioase și al pietrelor prețioase preluate abuziv, care nu se mai regăsesc fizic, fiind valorificate, se vor acorda despăgubiri în condițiile și în limitele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență."

În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (4) și (5) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor, art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și art. 20 alin. (1) cu referire la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

1. Critica autorului excepției formulată prin invocarea prevederilor art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție este neîntemeiată. Textul art. 1 care prevede obiectul de reglementare al

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000

a fost modificat prin

Legea nr. 458/2006 , având, în prezent, următorul cuprins: "Prezenta ordonanță de urgență reglementează regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România". Rezultă că, în actualul cuprins, nu mai există nicio contrarietate cu reglementarea procedurii prevăzute de art. 26 din ordonanța de urgență, prin care persoanele care au fost deposedate prin abuz de obiecte din metale prețioase pot solicita restituirea lor.

Referitor la susținerea că modalitățile de despăgubire nu sunt individualizate, ci se menționează în mod expres că ele urmează să fie stabilite prin norme de aplicare emise de o autoritate a puterii executive, Curtea observă următoarele:

Dispozițiile

art. II alin. (2) din Legea nr. 458/2006

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000

privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România stabilesc un termen de 60 de zile de la data intrării sale în vigoare, termen în care Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională a României vor înainta Guvernului spre aprobare proiectele de norme metodologice de aplicare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 . Așadar, proprietarii metalelor prețioase și pietrelor prețioase preluate abuziv, care nu se mai regăsesc fizic, sunt despăgubiți în condițiile și în limitele stabilite prin normele de aplicare a ordonanței de urgență, emise prin hotărâre a Guvernului, în temeiul art. 108 alin. (2) din Constituție. Prin dispozițiile art. 26 alin. (2) din ordonanța de urgență criticată, legiuitorul nu a individualizat modalitățile pentru acordarea despăgubirilor în cazul obiectelor din metale prețioase și pietre prețioase preluate abuziv, care nu se mai regăsesc fizic, ci a stabilit această competență pentru Guvern, în concordanță cu prevederile

art. 108 alin. (2) din Constituție. Or, prin Decizia nr. 497 din 8 iunie 2006

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 lit. c) și

art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 7 iulie 2006, Curtea Constituțională, respingând excepția, a statuat, de principiu, că "înțelesul noțiunii de "organizare a executării legii" din cuprinsul acestei norme constituționale [art. 108 alin. (2)] are un sens mai larg decât cea privind aplicarea legii, și anume prin hotărâri ale Guvernului pot fi dispuse măsuri organizatorice, financiare, instituționale sau sancționatorii în vederea stabilirii cadrului necesar pentru ducerea la îndeplinire a dispozițiilor legii".

2. Cu privire la invocarea încălcării art. 21 alin. (3) din Constituție și a art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că dreptul la un proces echitabil, în sensul jurisprudenței Curții Constituționale, care este în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, presupune dreptul oricărei persoane la judecarea în mod echitabil a cauzei sale. Or, art. 14 lit. c) și art. 15 din ordonanța de urgență nu cuprind dispoziții din care să rezulte încălcarea acestui drept. Prevederea din textul de lege criticat, potrivit căreia singura instituție în măsură să efectueze expertize ale metalelor prețioase și ale pietrelor prețioase pe teritoriul României este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, reprezintă opțiunea legiuitorului în materie, care nu poate fi cenzurată de Curtea Constituțională.

3. Susținerea referitoare la încălcarea, prin dispozițiile legale criticate, a prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție este, de asemenea, neîntemeiată. Dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. c), art. 15 alin. (1) și (2), precum și ale

art. 26 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

nu cuprind prevederi cu caracter retroactiv, iar modalitatea de aplicare a lor este un atribut al instanțelor judecătorești.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. c), art. 15, precum și ale

art. 26 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000

privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, excepție ridicată de Henry Bîrlea în Dosarul nr. 24.758/301/2006 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 martie 2008.