Decizia nr. 296/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent-șef
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Antal Schlachter și Carmen Schlachter în Dosarul nr. 2.684/83/2007 al Tribunalului Satu Mare - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 17 decembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.684/83/2007, Tribunalul Satu Mare - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepția a fost ridicată de Antal Schlachter și Carmen Schlachter într-o cauză civilă având ca obiect
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale
art. 15 alin. (2). În acest sens, arată că, așa cum prin Decizia nr. 98/2002
Curtea Constituțională a declarat neconstituțional
art. 46 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 , raportat la art. 15 alin. (2) din Constituție, pentru identitate de rațiune, nici dispozițiile alin. (5) al aceluiași articol nu pot fi aplicate retroactiv. Consideră că textul de lege criticat poate viza doar nulitatea actelor juridice încheiate după intrarea în vigoare a
Legii nr. 10/2001 , nu și a actelor juridice care au fost încheiate anterior, sub imperiul unor legi anterioare, "caz în care nu se poate statua o derogare de la principiul imprescriptibilității, consacrat de legislația civilă în materia nulității absolute".
Tribunalul Satu Mare - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu contravine prevederilor constituționale invocate.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu următorul conținut: "Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acțiune se prescrie în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi."
În susținerea neconstituționalității acestui text de lege, autorul excepției invocă prevederile constituționale ale art. 15 alin. (2) potrivit cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituționalitate în raport cu prevederile constituționale ale
art. 15 alin. (2). Astfel, prin Decizia nr. 730 din 24 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006, și
Decizia nr. 104 din 13 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 5 aprilie 2007, Curtea a statuat că textul de lege este constituțional. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut, referitor la susținerea potrivit căreia prevederile
art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 , declarând prescriptibil dreptul la acțiune în materia constatării nulității absolute, validează acte juridice încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, că această susținere nu este întemeiată, "întrucât actele de înstrăinare încheiate cu nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare sau cu rea-credință erau sancționate cu nulitatea absolută, în lumina principiilor dreptului civil, și anterior actualei reglementări, ceea ce impune concluzia că textul de lege criticat nu are caracter novator și, prin urmare, nu retroactivează".
De asemenea, Curtea a mai reținut că "imprescriptibilitatea unor drepturi, consfințită, în anumite cazuri, cu titlu de principiu în legislația civilă, nu este consacrată ca atare de Constituție. Așa fiind, legiuitorul poate, în considerarea unor rațiuni majore, să deroge de la acest principiu, așa cum a procedat prin norma dedusă controlului, fără a îndreptăți calificarea reglementării respective ca fiind neconstituțională".
Rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare își pot păstra valabilitatea și în prezenta cauză.
Analizând însă critica autorului excepției, Curtea Constituțională constată că aceasta vizează aplicarea textului de lege supus controlului, ceea ce excedează competenței sale, astfel că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 45 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Antal Schlachter și Carmen Schlachter în Dosarul nr. 2.684/83/2007 al Tribunalului Satu Mare - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 martie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.