Decizia nr. 331/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 199 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Giulio Costel Nedelcu în Dosarul nr. 4.420/121/2007 al Tribunalului Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal și de Niculina Ancuța Sandu în Dosarul nr. 4.477/103/2007 al Tribunalului Neamț - Secția penală.

La apelul nominal răspunde, pentru autoarea Niculina Ancuța Sandu, apărătorul ales, cu delegație la dosar. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

La Dosarul nr. 113D/2007, autorul excepției Giulio Costel Nedelcu a depus concluzii scrise în completarea motivelor invocate în fața instanței de drept comun.

Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.854D/2007 și nr. 1.331D/2007 au conținut identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Apărătorul ales, prezent la dezbateri, lasă la aprecierea Curții conexarea dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispozițiile art. 164 din Codul de procedură civilă, nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.854D/2007 la Dosarul nr. 1.331D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Autoarea excepției Niculina Ancuța Sandu, prin avocat, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, deoarece persoana amendată de procuror nu se poate plânge împotriva măsurii în fața unui judecător.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 17 august 2007 și 29 noiembrie 2007, pronunțate în dosarele nr. 4.420/121/2007 și nr. 4.477/103/2007, Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Neamț Secția penală au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 199 din Codul de procedură penală și, respectiv, art. 199 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală.

Excepția a fost ridicată, în dosarele de mai sus, de Giulio Costel Nedelcu și Niculina Ancuța Sandu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitoare la România ca stat de drept, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, ale art. 21 alin. (1), (2) și (3) referitoare la liberul acces la justiție coroborat cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la Dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 referitoare la Înfăptuirea justiției, ale art. 126 alin. (1) și (6) referitoare la realizarea justiției prin instanțele judecătorești stabilite de lege și la controlul judecătoresc al actelor administrative, ale art. 129 referitoare la Folosirea căilor de atac și ale art. 132 alin. (1) referitoare la principiul imparțialității și controlului ierarhic ce guvernează activitatea procurorilor.

Astfel, potrivit textului legal criticat, persoana amendată poate contesta, în speță, sancțiunea numai în fața procurorului care a aplicat-o. Or, o asemenea situație contravine principiului controlului ierarhic și îngrădește dreptul persoanei interesate de a se adresa unui judecător, care, potrivit Constituției, este singurul competent să înfăptuiască justiția.

De asemenea, este afectat și principiul egalității în fața legii, deoarece persoana amendată, deși în aceeași situație juridică, nu beneficiază de același tratament ca alte persoane sancționate fie cu amenzi judiciare, fie cu amenzi administrative.

Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal opinează că dispozițiile legale criticate sunt constituționale în măsura în care legalitatea actului administrativ (amenda judiciară aplicată de procuror prin ordonanță) poate fi examinată în cadrul contenciosului administrativ.

Tribunalul Neamț - Secția penală opinează că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul României consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, persoana amendată având la dispoziție o serie de mijloace prevăzute în Codul de procedură penală de a se adresa judecătorului, făcând trimitere în acest sens la art. 275, art. 362 alin. 1 lit. f),

art. 385^2, precum și la Decizia Curții Constituționale nr. 486/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998. Guvernul mai consideră că amenda judiciară, ca amendă administrativă atipică, imperfectă, nu este exceptată, potrivit

art. 5 din Legea nr. 554/2004 , de la controlul contenciosului administrativ.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece persoana amendată poate cere doar scutirea de amendă ori reducerea acesteia, fără a putea solicita să se examineze ordonanța prin care s-a dispus amenda și, eventual, să se revină asupra acesteia. O asemenea reglementare este diferită de regulile procedural civile care, potrivit art. 108^5 din Codul de procedură civilă, stabilesc dreptul persoanei interesate de a formula o cerere de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a amenzii, aceasta fiind soluționată de instanța de judecată sau de președintele instanței.

Mai mult, persoana interesată nu are posibilitatea a contesta în fața instanței de judecată ordonanța dispusă de procuror, ceea ce contravine dreptului persoanei interesate de a beneficia de toate garanțiile care condiționează dreptul la un proces echitabil.

De asemenea, în opinia Avocatului Poporului, stabilirea amenzii judiciare de către procuror nu poate fi contestată nici pe calea controlului ierarhic, ceea ce contravine prevederilor art. 131 alin. (1) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 199 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Procedura privitoare la amenda judiciară, care au următorul conținut:

"Amenda se aplică de organul de urmărire penală, prin ordonanță, iar de instanța de judecată, prin încheiere.

Persoana amendată poate cere scutirea de amendă sau reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se poate face în termen de 10 zile de la comunicarea ordonanței ori a încheierii de amendare.

Dacă persoana amendată justifică de ce nu a putut îndeplini obligația sa, organul de urmărire penală sau instanța de judecată, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii excepției sunt nemulțumiți de redactarea deficitară a dispozițiilor art. 199 din Codul de procedură penală. Astfel, prevederile legale criticate nu prevăd în termins posibilitatea persoanei interesate de a contesta în fața unui judecător ordonanța procurorului prin care s-a dispus aplicarea amenzii judiciare. Așa fiind, nu poate fi primită susținerea autorilor excepției din perspectiva unei omisiuni legislative, deoarece, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederile legale supuse controlului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 199 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Giulio Costel Nedelcu în Dosarul nr. 4.420/121/2007 al Tribunalului Galați - Secția comercială, maritimă și fluvială de contencios administrativ și fiscal și de Niculina Ancuța Sandu în Dosarul nr. 4.477/103/2007 al Tribunalului Neamț - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 martie 2008.