Ordinul nr. 577/2008

Articolul 1

Reglementarea tehnică "Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat" cuprinde două părți, și anume:

- Partea 1: Producerea betonului;

- Partea 2: Executarea lucrărilor din beton.

Prezenta reglementare tehnică reprezintă prima parte a documentului "Normativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprimat", respectiv "Partea 1: Producerea betonului", indicativ NE 012/1-2007".

Articolul 2

Producerea betonului pe teritoriul României se realizează în baza și cu respectarea prevederilor standardelor:
- SR EN 206-1:2002 "Beton. Partea 1: Specificație, performanță, producție și conformitate", cu amendamentele SR EN 206-1:2002/A1:2005 și SR EN 206-1:2002/A2:2005 și erata SR EN 206-1:2002/C91:2008;
- SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificație, performanță, producție și conformitate. Document național de aplicare a SR EN 206-1:2002", cu erata SR 13510:2006/C91:2008, și a următoarelor precizări:
a) La capitolul 4 punctul 4.1, subpunctul 4.1.1 "Semnificația claselor de expunere" din standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificație, performanță, producție și conformitate. Document național de aplicare a SR EN 206-1:2002", Tabelul 1 "Clase de expunere" se completează cu o nouă notă, nota 2, cu următorul cuprins:
"NOTA 2 - Când betonul este expus la atac chimic care provine din atmosfera cu agenți agresivi în stare gazoasă și solidă, clasificarea se face după cum se indică în anexa I la prezentul normativ. În acest caz, cerințele privind materialele componente și betonul sunt prevăzute în "Instrucțiunile tehnice pentru protecția elementelor din beton armat și beton precomprimat supraterane în medii agresive naturale și industriale", indicativ C170."
b) La capitolul 5 punctul 5.1, subpunctul 5.1.3 "Agregate" din standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificație, performanță, producție și conformitate. Document național de aplicare a SR EN 206-1:2002", nota se completează după cum urmează:
"NOTĂ - Utilizarea agregatelor din betonul reciclat se face conform SR EN 13242 "Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în ingineria civilă și în construcții de drumuri" și pe baza agrementelor tehnice pentru domenii de utilizare a agregatelor care nu fac obiectul standardului."
c) La capitolul 9 "Controlul producției", punctul 9.6, subpunctul 9.6.1 "Personal" din standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificație, performanță, producție și conformitate. Document național de aplicare a SR EN 206-1:2002" se completează cu o nouă notă, nota 2, cu următorul cuprins:
"NOTA 2 - Cerințele privind calificarea și experiența profesională ale responsabilului pentru controlul producției sunt prezentate în anexa O la prezentul normativ."
d) După anexa H la standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificație, performanță, producție și conformitate. Document național de aplicare a SR EN 206-1:2002" se introduce o nouă anexă, anexa I (normativă), cu următorul cuprins:
"ANEXA I
────────
(normativă)
────────────
Clasificarea mediilor atmosferice agresive asupra elementelor din beton armat și beton precomprimat supraterane
Mediile atmosferice agresive luate în considerare în prezentul normativ se clasifică în 4 clase de agresivitate asupra elementelor din beton armat și beton precomprimat:
XA 1b - medii cu agresivitate foarte slabă;
XA 2b - medii cu agresivitate slabă;
XA 3b - medii cu agresivitate medie;
XA 4b - medii cu agresivitate puternică.
Clasa de agresivitate se stabilește în funcție de starea fizică și de natura factorilor agresivi.
Agenții agresivi pot fi în stare:
- gazoasă (gaze agresive de diferite feluri, ceață provenită din condensul vaporilor ce apar în urma variației umidității sau datorită caracteristicilor de exploatare a instalațiilor tehnologice);
- solidă (săruri, cenuși, praf, pământ etc.).
Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenți agresivi în stare gazoasă se stabilește în funcție de umiditatea relativă a aerului, de temperatura mediului și de caracteristica gazelor agresive, conform tabelului I.1.
Tabelul I.1 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenți agresivi în stare gazoasă în funcție de umiditatea relativă a aerului, de temperatura mediului și de caracteristica gazelor agresive
┌──────────────┬─────────────────────┬───────────┬───────────────────────────┐
│
Clasa de
│Umiditatea relativă
│Temperatura│
Caracteristica gazelor
│
│agresivitate
│
a aerului, %
│ mediului
│
agresive(tabelul I.2)
│
│ a mediului
│
│
°C
│
│
├──────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│
XA 1b
│ 61 ... 75
│max. 50
│fără gaze agresive
│
│
├─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│
│
≤ 60
│max. 50
│gaze agresive din grupa A
│
├──────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│
XA 2b
│
> 75
│max. 50
│fără gaze agresive
│
│
├─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│
│ 61 ... 75
│max. 50
│gaze agresive din grupa A
│
│
├─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│
│
≤ 60
│max. 50
│gaze agresive din grupa B
│
├──────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│
XA 3b
│
> 75
│max. 50
│gaze agresive din grupa A
│
│
├─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│
│ 61 ... 75
│max. 50
│gaze agresive din grupa B
│
│
├─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│
│
≤ 60
│max. 50
│gaze agresive din grupa C
│
├──────────────┼─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│
XA 4b
│
> 75
│max. 50
│gaze agresive din grupa B
│
│
├─────────────────────┼───────────┼───────────────────────────┤
│
│ 61 ... 75
│max. 50
│gaze agresive din grupa C
│
└──────────────┴─────────────────────┴───────────┴───────────────────────────┘
La stabilirea clasei de agresivitate a mediului în stare gazoasă se vor avea în vedere următoarele:
a) la temperaturi ale mediului cuprinse între 50°C și 80°C, clasa de agresivitate din tabelul I.1 se mărește cu o clasă;
b) în cazul în care pe suprafața elementelor de construcții este posibilă formarea condensului, agresivitatea se mărește cu o clasă, dacă mediul conține gaze agresive;
c) în cazul în care concentrațiile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C și umiditatea relativă a aerului este mai mică decât 60%, mediile respective se consideră în clasa XA 4b;
d) în cazul în care gazele agresive sunt din grupa C și umiditatea relativă a aerului este mai mare de 75%, în cazurile în care după aplicarea corecțiilor precizate la lit. a), b) și c) rezultă o clasă de agresivitate mai mare de XA 4b, precum și în cazul în care concentrațiile de gaze agresive sunt mai mari decât la gazele din grupa C și umiditatea relativă a aerului este mai mare de 60%, mediile respective se consideră cazuri speciale și se analizează fiecare în parte;
e) în cazul prezenței mai multor gaze agresive din grupe diferite, clasa de agresivitate se stabilește pentru gazul cel mai agresiv.
Încadrarea gazelor agresive în grupele A, B și C specificate în tabelul I.1 se face conform tabelului I.2.
Tabelul I.2 - Încadrarea gazelor agresive
┌──────────────┬───────────────────────┬───────────────┬─────────────────┐
│
Grupa de
│
Denumirea gazului
│Formula chimică│
Concentrația
│
│ concentrație │
agresiv
│
│gazelor agresive,│
│
a gazelor
│
│
│
mg/mc aer
│
│
agresive
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│Grupa A
│Dioxid de sulf
│
SO(2)
│
< 0,10
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Hidrogen sulfurat
│
H(2)S
│
< 0,01
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Acid fluorhidric
│
HF
│
< 0,02
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Clor
│
Cl(2)
│
< 0,05
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Acid clorhidric
│
HCl
│
< 0,05
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Oxizi de azot
│
NO, NO(2)
│
< 0,05
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Amoniac
│
NH(3)
│
< 0,10
│
├──────────────┼───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│Grupa B
│Dioxid de sulf
│
SO(2)
│ 0,1 .... 5,0
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Hidrogen sulfurat
│
H(2)S
│ 0,01 ... 0,5
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Acid fluorhidric
│
HF
│ 0,02 ... 0,5
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Clor
│
Cl(2)
│ 0,05 ... 0,5
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Acid clorhidric
│
HCl
│ 0,05 ... 1,0
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Oxizi de azot
│
NO, NO(2)
│ 0,05 ... 1,0
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Amoniac
│
NH(3)
│ 0,1 ... 5,0
│
├──────────────┼───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│Grupa C
│Dioxid de sulf
│
SO(2)
│ 5,1 .... 50,0
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Hidrogen sulfurat
│
H(2)S
│ 0,51 ... 5,0
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Acid fluorhidric
│
HF
│ 0,51 ... 5,0
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Clor
│
Cl(2)
│ 0,51 ... 2,0
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Acid clorhidric
│
HCl
│ 1,1 ... 10,0
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Oxizi de azot
│
NO, NO(2)
│ 1,1 ... 10,0
│
│
├───────────────────────┼───────────────┼─────────────────┤
│
│Amoniac
│
NH(3)
│ 5,1 ... 50,0
│
└──────────────┴───────────────────────┴───────────────┴─────────────────┘
Observație: Determinarea concentrației se face pentru:
- dioxid de sulf, conform SR ISO 4221;
- hidrogen sulfurat, conform STAS 10814;
- acid fluorhidric, conform reglementărilor tehnice specifice;
- clor gazos, conform STAS 10946;
- acid clorhidric, conform STAS 10943;
- oxizi de azot, conform STAS 10329;
- amoniac, conform STAS 10812.
Clasa de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenți agresivi în stare solidă se stabilește în funcție de umiditatea relativă a aerului și de caracteristica solidului, conform tabelului I.3, în interiorul construcțiilor, și, conform tabelului I.4, în aer liber.
Caracteristica solidului se ia în considerare conform tabelului I.5.
Tabelul I.3 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenți agresivi în stare solidă în funcție de umiditatea relativă a aerului și de caracteristica solidului, în interiorul construcțiilor
┌─────────────┬──────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│
Clasa de
│Umiditatea relativă a │
Caracteristica solidului*1)
│
│agresivitate │
aerului, %
│
│
│ a mediului
│
│
│
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
XA 1b
│
61 ... 75
│
slab solubil
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
│
≤ 60
│ușor solubil - puțin higroscopic
│
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
XA 2b
│
> 75
│
slab solubil
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
│
61 ... 75
│ușor solubil - puțin higroscopic
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
│
≤ 60
│ușor solubil - higroscopic
│
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
XA 3b
│
> 75
│ușor solubil - puțin higroscopic
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
│
61 ... 75
│ușor solubil - higroscopic
│
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
XA 4b
│
> 75
│ușor solubil - higroscopic
│
├─────────────┴──────────────────────┴───────────────────────────────────────┤
│*(1) Mediile cu solide cu agresivitate ridicată, notate cu asterisc în
│
│tabelul I.5, conferă mediului clasa de agresivitate XA 4b, indiferent de
│
│caracteristica solidului respectiv și de umiditatea relativă a aerului.
│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabelul I.4 - Determinarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu agenți agresivi în stare solidă în funcție de umiditatea relativă a aerului și de caracteristica solidului, în aer liber
┌─────────────┬──────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│
Clasa de
│Umiditatea relativă a │
Caracteristica solidului*1)
│
│agresivitate │
aerului, %
│
│
│ a mediului
│
│
│
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
XA 1b
│
≤ 60
│slab solubil
│
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
XA 2b
│
61 ... 75
│slab solubil
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
│
≤ 60
│ușor solubil - puțin higroscopic
│
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
XA 3b
│
> 75
│slab solubil
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
│
61 ... 75
│ușor solubil - puțin higroscopic
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
│
≤ 60
│ușor solubil - higroscopic
│
├─────────────┼──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
XA 4b
│
> 75
│ușor solubil - higroscopic
│
│
├──────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│
│
61 ... 75
│ușor solubil - higroscopic
│
├─────────────┴──────────────────────┴───────────────────────────────────────┤
│*1) Mediile cu solide cu agresivitate ridicată, notate cu asterisc în
│
│tabelul I.5, conferă mediului clasa de agresivitate XA 4b, indiferent de
│
│caracteristica solidului respectiv și de umiditatea relativă a aerului.
│
└────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Tabelul I.5 - Caracteristica solidului
Denumirea agentului agresiv în
stare solidă
Caracteristica solidului
Praf de siliciu
Carbonat de calciu
Carbonat de bariu
Carbonat de plumb
Oxid de fier
Hidroxid de fier
Oxid de aluminiu
Hidroxid de aluminiu
Clorură de sodiu
Clorură de potasiu
Clorură de amoniu*)
Sulfat de sodiu*)
Sulfat de potasiu*)
Sulfat de amoniu*)
Sulfat de calciu*)
Azotat de sodiu*)
Azotat de potasiu*)
Azotat de bariu
Azotat de plumb
Azotat de magneziu
Cromat/bicromat de sodiu*)
Cromat/bicromat de potasiu*)
Cromat/bicromat de amoniu*)
Carbonat de sodiu
Carbonat de potasiu
Hidroxid de calciu
Hidroxid de magneziu
Hidroxid de bariu
slab solubil
ușor solubil - puțin higroscopic
Fluorură de calciu
Clorură de calciu
Fluorură de magneziu
Fluorură de aluminiu
Fluorură de zinc
Fluorură de fier
Sulfat de magneziu*)
Sulfat de mangan
Sulfat de zinc
Sulfat de fier*)
Azotat de amoniu*)
Fosfați primari
Fosfat secundar de sodiu
Hidroxid de sodiu*)
Hidroxid de potasiu*)
ușor solubil - higroscopic
*) Solide cu agresivitate ridicată față de beton."
e) După anexa N la standardul SR 13510:2006 "Beton. Partea 1: Specificație, performanță, producție și conformitate. Document național de aplicare a SR EN 206-1:2002" se introduce o nouă anexă, anexa O (normativă), cu următorul cuprins:
"ANEXA O
(normativă)
Cerințe minime privind calificarea și experiența profesională ale responsabilului pentru controlul producției
Responsabilul pentru controlul producției va avea cunoștințele necesare în domeniul producerii betonului și al standardelor specifice materialelor componente și betonului pentru a putea asigura controlul producției în ceea ce privește:
a) materialele componente, inclusiv selectarea acestora:
- recepționarea, depozitarea și gospodărirea materialelor componente: agregate, ciment, aditivi, apă (când nu se utilizează o sursă de apă potabilă), în vederea asigurării caracteristicilor calitative impuse;
- aplicarea, după caz, a măsurilor ce se impun pentru pregătirea agregatelor: sortare, spălare, încălzirea sau răcirea componenților betonului;
b) proiectarea și producerea betonului;
- respectarea caracteristicilor sortimentului de beton comandat;
c) inspecțiile, încercările și utilizarea rezultatelor acestora pentru materialele componente, pentru betonul proaspăt și întărit și pentru echipamente;
d) inspecția echipamentului de transport al betonului proaspăt;
- efectuarea, în condiții corespunzătoare, a transportului betonului;
e) procedurile privind evaluarea conformității.
Responsabilul pentru controlul producției trebuie să fie absolvent de studii superioare în domeniul construcțiilor sau materialelor de construcții. În cazul stațiilor de betoane de capacitate sub 35 mc/oră, se poate accepta și o pregătire profesională de maistru/tehnician constructor. Experiența profesională în producerea betonului va fi de minimum 3 ani pentru maistru/tehnician și de minimum 2 ani pentru inginer/inginer colegiu (subinginer)."
_________