Codul De Procedură Penală din 2 decembrie 1864

Articolul 139

Sînt considerate ca contraventiuni politianesci faptele cari, după dispositiunile cartii a patra din codicele penale, potu sa dea locu sau la o amenda de lei doue-deci și cinci și mai putinu, sau la o inchisore de cinci dile sau mai putinu, fără a deosebi dacă, cu ocasiunea unei asemenea infractiuni s-a facutu sau nu confiscarea lucruriloru apucate, și oricare ar fi valoarea aceloru lucruri.

Articolul 140

Cercetarea și judecata contraventiuniloru politianesci sînt atribuite, după distinctinuile mai josu stabilite:

a) tribunaleloru politianesci propriu dise în Bucuresci și în orașele unde asemeni tribunale se voru mai institui;

b) politailoru, în orașele unde nu sînt tribunale politianesci propriu dise;

c) sub prefectiloru, în comunele rurali;

d) primariloru.

Articolul 141

Tribunalele politianesci, propriu dise, politaii și sub-prefectii sînt singuri competinti a judeca:

1. Contraventiunile comise în comuna resedintei loru;

2. Contraventiunile comise în celelalte comune ale plasei sau ocolulu loru, cari nu sînt flagranti delicte și ai caroru autori sau marturi lipsescu din acele comune;

3. Contraventiunile silvice urmarite după cererea particulariloru;

4. Injuriele verbali.

5. Affiptele, anuntiele. venderile și distributiunile de opere, scripte sau gravure contrarie buneloru morali.

6. Actiunea în contra celoru ce au meseria de a ghici, de a spune viitorulu de a esplica visele;

7. Contraventiunile pentru cari partea reclamante cere daune interese de o sumă nedeterminata, sau care trece peste cinci-spre-dece lei.

Articolul 142

Tribunalele politianesci, politaii, sub-prefectii și primarii sînt în concursu competenti a judeca tote celelalte contraventiuni comise în circonscriptiunea loru.

Articolul 143

Citatiunile pentru contraventiunile politianesci se voru face după cererea celoru în dreptu. Citatiunea se va notifica printr-unu aprodu sau altu functionaru analogu; care va lasă copia după dinsa prevenitului sau persoanei responsabili de reparatiuni sau restituțiuni civili.

Articolul 144

Citatiunea nu va pute fi data pe unu terminu mai micu de doue-deci și patru ore, osebitu de cate o di pentru fie care distanta de doue miriametre. La din contra urmare, atatu citațiunea catu și sentinta ce s-aru da va fi nula. Însă acesta nulitate nu va pute fi propusa de catu numai la cea d-inteiu infatisare, mai-nainte de orice aperare. În casuri urgenti terminulu va pute fi mai. scurtu, și părțile voru pute t citate a se infatisa chiar în acea di și la o ora aretata în virtutea unei cedule (biletu) de citatiune, data de judecatoru.

Articolul 145

Părțile voru pute să se intatiseze de buna voia, și după unu simplu advertiment fără se fie trebuinta de citatiune.

Articolul 146

Tribunalalu politianescu, politaiulu, sub-prefectulu voru ordona, mai-nainte de diua infatisarii, tote actele cari nu suferu intardiare, precumu, facere de procese verbali, pretuire de daune și altele asemine.

Articolul 147

Dacă persona citata nu se infatiseza la diua și la ora defipta prin citatiune, ea va fi judecata în lipsa.

Articolul 148

Persona condemnata la lipsa nu va mai fi primita a se opune la esecutarea sentintei; dacă nu se intatiseza la audienta aretata în articolulu urmatoru, afară de cele ce se voru dice mai josu despre apelu și despre reculsulu de casatiune.

Articolul 149

Opositiunea la sentinta data în lipsa se va pute forma prin declaratiune facuta dreptu respunsu în josulu actului prin care i se notifica acea sentinta, sau printr-unu actu notificatu în terminu de trei dile de la incunosciintarea sentintei, osebitu de cate o di pentru fiecare distanta de doue miriametre. Celu ce va forma opositiune se va infatisa îndată după espirarea soroceloru aretate mai susu, fără a mai astepta citatiune. La din contra, opositiunea se va socoti ca neinfiintata.

Articolul 150

Persona citata se va intatisa ea însă-și sau printr-unu imputernicitu din parte-i prin procurațiune speciale.

Articolul 151

Instructiunsa fiecarui procesu va fi publică sub pedepsa de nulitate. Ea se va face în următoarea ordine: Procesele verbali, dacă sînt, vor fi citite de grefiaru sau de ajutoru. Marturii chiamati în contra inculpatului voru fi ascultati, dacă cere trebuinta. Partea civile va face conclusiunile sale. Persona citata va propune apararea sa și va produce marturii adusi, intru catu acesta i se permite prin articolulu urmatoru. Ministeriulu publicu, la tribunalele politianesci propriu dise, va fi auditu în ale sale conclusiuni. Partea citata va pute propune observatinuile sale. Tribunalulu sau judecătorului va pronunță sentintia în audienta publică, chiar în acea di, fără sa o pota amana pe alta di de catu pentru neindepliniri de instructiune.

Articolul 152

Contraventiunile se voru proba sau prin procesele verbali ori reporturile oficiariloru politiei judecatoresci, sau prin marturi, în lipsa de asemeni procese verbali și reporturi ori spre iutemeiarea acelora, după următoarea discutiune. Nimeni nu va fi priimitu, sub pedepsa de nulitate, a proba prin marturi, peste cele sau în contra celoru coprinse în procesele verbali ale procurorului, sub-prefectului, politaiului și primarului. Procesele verbali și reporturile acestoru oficiari de politia nu potu fi atacate, în materia de contraventiuni, de catu după regulele procedurii falsului. Procesele verbali și reporturile celoru alti oficiari de politia judiciara, voru pute fi desbatute prin probe contrarie, sau scrise sau testimoniali, dacă tribunalulu sau judecătorului va judeca de cuviinta sa admita acele probe.

Articolul 153

Marturii voru face, la audienta, sub pedepsa de nulitate, juramentu de a spune totu adeverulu, nimicu altu de catu adeverulu: grefiarulu sau ajutorulu va lua nota de acesta, precumu și de numele, prenumele, etatea, profesiunea, locuinta și declaratinuile loru cele mai principali.

Articolul 154

Ascendentii și descendentii inculpatului, fratii, surorile, sau afinii (cuscrii) sei în aceleasi grade, femeia sau barbatalu, chiar și după despartirea loru otarita după legi, nu voru fi nici chiamati, nici priimiti a da marturia, fără însă ca marturia personeloru mai susu numite sa pota causa vre-o nulitate, candu ministeriulu publicu, partea civile și inculpatulu nu s-au opusu la admiterea loru ca marturi.

Articolul 155

Marturii cari nu se voru conforma citațiunii, voru pute fi constrinsi de tribunalu, după requisitiunea ministeriului publicu, sau de judecatoru, prin amenda pentru cea de anteui lipsa, și prin constringere corporala pentru cea d-alu douilea, pronuntate una sau alta chiar în audienta la care an fostu chiamati.

Articolul 156

Marturulu condemnatu la amenda pentru o primă lipsa, și care, după cea de alu douilea citatiune, se va intatisa și va produce inaintea tribunalului cuvinte legiuite de aparare, va pute fi liberatu de amenda la care a fostu condemnatu. Dacă marturulu nu este citatu din nuou, elu va pute să se infatiseze de buna voia, în persona, sau printr-unu imputeruicitu prin procurațiune speciale, la audienta urmatore, spre a presenta cuvintele sale de aparare și a questiga, dacă sa va cuveni, liberarea sa de amenda.

Articolul 157

Dacă faptulu nu presinta, nici delictu, nici contraventiune politianesca, tribunalulu va anula citațiunea și totu ce va fi urmatu, și va statui prin aceeasi sentinta asupra cereriloru de daune interese.

Articolul 158

Dacă faptulu este unu delictu, care atrage după sine pedcpsa corectionale sau și mai grava, tribunalulu sau judecătorului politianescu va tramite pe părți inaintea procurorului tribunalului corectionale sa judetianu.

Articolul 159

Dacă inculpatulu este doveditu faptuitoru alu unei contraveutiuni politianesci, judecătorului sau tribunalulu va pronunță, pedepsa și va otari, prin aceeasi sentinta, asupra cereriloru de restituțiuni și de daune interese.

Articolul 160

Partea care va cade va fi condemnata la chieltuele, chiar și către partea cea publică. Chieltuelele voru fi liquidate (limpedite) prin sentinta.

Articolul 161

Orice sentiuta de condemnare va fi motivata și testulu legii aplicate se va insera intr-însă sub pedepsa de nulitate. Se va face mențiune intr-însă dacă este data în ultima sau prima instanța.

Articolul 162

Originalulu sentintei va fi subscrisa de judecătorului care va fi tinutu sedinta, fără sa pota amana subscrierea pe alta di. La din contra urmare, grefiarulu sau ajutorulu se va condemna la o amenda de lei trei-deci, și, o actiune recursoria civile va pute esercita celu interesatu atatu în contra judecatorului sau tribunalului, catu și în contra grefiarului sau ajutorului.

Articolul 163

Ministeriulu publicu sau, unde nu este ministeriu publicu, judecătorului și partea civile voru urmări esecutarea sentintei, fiecare în ceea ce-lu privesce.

Articolul 164

În comunele cari nu sînt reședința de tribunalu politianescu, de politaiu, nici de sub-prefectu, primarii sînt competenti, ca și acele autorități, a judeca:

1. Tote contraventiunile cari sînt flagranti delicte;

2. Tote celelalte contraventiuni intemplate în comuna loru, dacă atatu autorii, catu și marturii contraventiuniloru se voru afla presenti în acea comnua, și candu cererea părții reclamanti de daune interese va fi de o sumă determinata și nu va trece peste cincispra-dece lei. Primarii nu voru pute judeca nici o dată contraventiunile atribuite prin art. 141 tribunaleloru politianesci, proprie dise, politailoru și sub-prefectiloru.

Articolul 165

Sanctiunile de grefiaru alu primarului, în materiele politianesci, voru fi implinite de scriitorulu sautlui sau de unu scriitoru alu consiliului comunale.

Articolul 166

Citatiunile voru pute fi facute printr-unu advertimentu alu primarului, care va anuntia inculpatului faptulu ce i se imputa, diua și ora candu trebuie să se infatiseze.

Articolul 167

Se va urma totu asa și pentru citatiunile către marturi; ele voru pute fi facute printr-unu advertismentu care va areta momentulu candu sa va primi depositiunea loru.

Articolul 168

Primarulu va tine sedintele sale în casa consiliului comunale, sau în casa Municipalitatii; audientele voru fi publice. Se voru observa inca și dispositiunile articoleloru 147, 148, 149, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157 și 160.

Articolul 169

Sentintele date în materia politianesca voru pute fi atacate pre calea apelului, candu acelea voru pronunță inchisorea, sau candu amendele, restitutiunile și reparațiunile civili voru trece de lei dece, deosebitu cheltuelele.

Articolul 170

Apelulu va fi suspensivu; în totu timpulu terminului de a face apelu precumu și în timpulu judecarii apelului, esecutarea sentintei va fi suspensa.

Articolul 171

Apelulu sentinteloru tribunalului sau judecatorului politianescu sa va face către tribunalulu corectionale alu județului, în terminu de dece dile de la primirea copiei de sentinta de către persona interesata, sau la domiciliulu seu.

Articolul 172

Canda asupra apelului, ministeriulu publicu sau vre una din părți va cere, sa voru pute asculta marturii din nuou și sa voru pute chiama și altii nuoi.

Articolul 173

Dispositinuile articoleloru precedenti despre solemnitatea instructiunii, nautra probeloru, forma, autenticitatea și subsemnătura sentintei definitive, condemnarea la cheltuele, precum și despre pedepsele pronuntiate prin acele articole, se voru aplica și la seutintele date, în apelu de tribunalele judetiane sau de tribunalele corectionali propriu dise.

Articolul 174

Ministeriulu publicu și părțile voru pute, fiindu casu, sa faca recursu pentru casare în contra sentinteloru date, în ultima instanța, de tribunalele politianesci, de sub-prefecti, politai sau primari, ori în contra sentinteloru date în apelu de tribunalile corectionali sau de tribunalile judetiane. Recursulu se va face după forma și în terminile ce se voru prescrie mai josu.

Articolul 175

La inceputulu fiecarui trimestru, tribunalele politianesci, sub-prefectii, politaii și primarii voru transmite ministerului publicu de linga tribunalulu judetianu sau corectionale, estractulu sentinteloru politianesci ce se voru fi datu în trimestrulu precedinte și cari voru fi pronuntiatu pedepsa inchisorii. Ministeriulu publicu va depune acestu estractu la grefa tribunalului corectionale. Elu va da o socotela sumaria de aceste estracte către ministeriulu publicu de lîngă curtea de apelu.

Articolul 176

Tribunalele de judete, pe linga insarcinarile puse asupra-le prin articolele precedinti, voru judeca, și delictele silvice urmarite după cererea administratiunii cumu și tote delictele a caroru pedepsa trece peste cinci dile de inchisore și doue-deci și cinci lei de amenda.

Articolul 177

Dacă se comite unu delictu corectionale în localulu și în timpul audientei, președintele va face procesu verbale despre faptulu intimplatu, va asculta pe prevenitu și pe marturi, și tribunalulu va aplica, fără a se redica de pe locu pedepsele prescrise prin lege. Acesta dispositiune își va ave aplicarea la delictele corectionali comise în localulu și timpulu audienteloru curtiloru de apelu, și chiar ale audientieloru tribunaleloru candu judeca în civile, remaindu însă ceuri condemnatu, prin sentinta data în asemeni casuri, dreptulu de apelu în contra acelei sentinte.

Articolul 178

Tribunalulu în materia corectionale va intra în cercetarea delicteloru de competinta sa, sau în urma tramiterii ce i se va fi facutu conformu art. 131 și 158, sau prin d-a dreptulu cerere din partea celui vetematu; iar în delicte silvice, din partea administratiunii, și în tote casurile din partea ministeriului publicu.

Articolul 179

Partea civile va face, prin actulu seu de plangere către tribunalu, alegere de domiciliu în orasulu unde se afla tribunalulu.

Articolul 180

Se va da unu terminu celu putinu de trei dile, osebitu de cate o di pentru fiecare distanta de doue meriametre, de la citatiune pena la judecata, sub pedepsa de nulitatea condamnatiunii ce s-aru pronunță în lipsa în contra persoanei citate. Acesta nulitate însă nu se va pute propune de cat la cea d-inteiu audienta și mai înainte de orice aparare.

Articolul 181

În procesele relative la delicte cari nu atragu pedepsa inchisorii, prevenitulu va pute fi representatu de unu vechilu; tribunalulu însă va pute ordona intatisarea sa în persona.

Articolul 182

Dacă prevenitulu nu sa va infatisa, elu va fi judecatu în lipsa.

Articolul 183

Condemnarea în lipsa va remane ca cum nu aru fi fostu, dacă prevenitulu, în terminu de cinci dile adaugitu cu cate o di pentru fiecare distanta de doue miriametre socotite de la primirea copiei de sentinta de dinsulu, sau la alu seu domiciliu, va forma opositiune la esecutarea sentintei. Cu tote aceste cheltuelele ocasionate printr-o opositiune voru remane în sarcina prevenitului.

Articolul 184

Dacă după citatiunile facute de tribunalu în urma unei opositiuni, oponentele nu se infatiseza, opositiunea sa va remane nula, și sentinta ce va fi datu tribunalulu asupra opositiunii nu se va mai pute ataca de oponente de cat pe calea apelului după cum sa va areta mai josu.

Articolul 185

Proba delicteloru corectionali sa va face după modulu prescrisu prin art. 152 relativu la contraventiuni politianesci, cu deosebire ca procesele vervali și reporturile oficiariloru politiei judecatoresci, cu esceptiune de acelea ale procuroriloru, substitutiloru și judecatoriloru de instructiune, potu fi combatute de inculpatu prin probe contrarie sau scrise sau testimoniali. Grefiarulu va lua note de declaratiunile marturiloru și de respunsurile prevenitului. Aceste note se voru visa de către presedinte în terminu de trei dile de la pronuntiarea sentintei. Dispositiunile articleloru 155, 156, 157, 158, și 159, se aplică și la tribunalele corectionali.

Articolul 186

Instructiunea va fi publică sub pedepsa de nulitate. Ministeriulu publicu, partea civile sau aparatorulu seu, și în privinta delicteloru silvice, delegatulu administratiunii voru espune causa; procesele verbali sau raporturile, dacă s-au facutu, voru fi citite de grefieru; marturii pentru sau contra vora fi ascultati, dacă cere trebuiuta, și imputarile ce li se potu face voru fi propuse și judecate; actele ce potu servi spre usurarea sau în greutatea prevenitului voru fi presentate marturiloru și partiloru: prevenitulu va fi intrebatu; prevenitulu și persoanele responsabili de reparatiuni sau restituțiuni civili voru propune apararile loru; ministerulu publicu va resume procesului și-și va face conclusiunile.- Prevenitulu și persoanele responsabili de reparatinui sau restituțiuni civili voru pute replica. Sentinta va fi pronuntiata chiaru în acea di dacă s-a terminatu instructiunea.

Articolul 187

Dacă faptulu nu este socotitu nici delict, nici contraventiune politianesca, tribunalulu va anula iustructiunea, citațiunea și totu ce va fi urmatu, va da drumului prevenitului și va statui asupra cereriloru de daune interese.

Articolul 188

Dacă faptulu este o contraventiune politianesca și dacă partea publică, sau partea civile, sau prevenitulu n-su cerutu tramiterea procesului la tribunalulu politianescu, tribunalului corectionale va aplica pedepsa și va statui, dacă cere trebuinta, asupra dauneloru interese. În acestu casu sentinta sa va fi fără apelu.

Articolul 189

Dacă faptulu e de natura a merita o pedepsa criminale, tribunalulu va pute da îndată mandatulu de depunere sau mandatulu de arestare, afară de crimele pedepsite numai prin degradatiunea cetatianesca, și va tramite pe prevenitu inaintea judecatorului de instructiune competente.

Articolul 190

Orice sentinta de condemnare în contra prevenitului și în contra părții responsabili de reparatiuni sau restituțiuni civili, sau în contra părții civili, va condemna și la cheltuele, chiar și la cele facute de către partea cea publică. Cheltuelele voru fi liquidate (limpedite) prin aceeași sentinta.

Articolul 191

În dispositivulu ori carii sentinte condemnatorie, se voru enuntia faptele de cari persoanele citate se voru socoti culpabili sau responsabili, pedepsa și condemnatiunile civili. Testulu legii ce se va aplica va fi cetitu la audienta de presedinte; se va face mențiune în sentinta de acesta lectura, și testulu legii se va insera intr-însă suptu pedepsa de o amenda de cinci-deci lei în contra grefierului.

Articolul 192

Originalulu sentintei va fi subscrisu chiar în acea di de judecatorii ce au pronuntiat-o; grefierulu care va da copia depre o sentinta care nu este inca subscrisa, se va urmări ca inculpatu de abusu de incredere. Ministerulu publicu va cere sa i se infatiseze în tote lunele originalele sentinteloru, și gasindu vre-o contraventiune la acestu articolu, va face procesu verbale pentru a se procede după cum se va cuveni.

Articolul 193

Sentinta se va esecuta după cererea ministeriului publicu și a părții civili intru ceea ce privesce pe fiecare. Cu tote acestea urmaririle pentru adunarea amendeloru și a confiscariloru voru fi facute în numele ministeriului publicu de casierii fiscului.

Articolul 194

Ministeriulu publicu va fi datoru, în terminu de cinci-spre-dece dile după pronuntiarea sentintei, sa trimita unu estractu după dinsa ministeriului publicu de linga curtea apelativa.

Articolul 195

Sentintele date în materii corectionali se voru pute ataca pe calea apelului.

Articolul 196

Apelulu se va face către curtea apelativa în circonscriptiunea carii se afla tribunalulu.

Articolul 197

Facultatea de a apela o voru ave:

1. Părțile prevenite sau responsabili;

2. Partea civile, intru cea ce privesce numai interesele sale civili;

3. Administratiunea, pentru delictele silvice;

4. Ministeriulu publicu de linga tribunalulu de antiia instanța;

5. Ministeriulu publicu de linga curtea apelativa.

Articolul 198

Dreptulu de apelu va fi perdutu afară de casulu art. 200, dacă nu s-a facutu declaratiunea de apel la grefa tribunalului care a datu sentinta, în terminu de dece dile celu multu după pronuntiarea ei; dacă sentinta este data în lipsa, acele dece dile se voru socoti din diua în care s-a priimitu copia sentintei de către partea cea condemnata sau la domiciliulu seu, osebita de cate o di pentru fie care distanta de doue miriametre. În totu timpulu acestoru dece dile, cum și în timpulu judecarii apelului, esecutarea sentintei va fi suspensa.

Articolul 199

Cererea coprindetore de mijlocele apelului va pute fi data la aceeasi grefa în acelasu terminu; ea va fi subscrisa de către apelante sau de unu anume alu seu imputernicitu pentru acesta. În acestu de pe urma casu procuratiunea va remane anecsata la cerere. Acesta cerere va pute fi data și d-a dreptulu la grefa curtii.

Articolul 200

Ministeriulu publicu alu curtii apelative va fi datoru a notifica recursulu seu, sau prevenitului, sau persoanei responsabili civile despre delictu, în terminu de doue luni din diua pronuntarii sentintei, sau, dacă sentinta i s-a notificatu legale de către una din părți, în terminu de o luna din diua acestei notificari. În casu de a nu observa aceste termine ministeriulu publicu va perde dreptulu de apelu.

Articolul 201

Liberarea prevenitului aquitatu nu va pute fi suspensa cînd nici unu apelu nu va fi fostu declaratu sau notificatu în cele trei dile după pronuntarea sentintei.

Articolul 202

Cererea de apelu, dacă se va fi datu la grefa tribunalului de anteia instanța, va fi tramisa, împreună cu oru ce alte acte, de ministeriulu publicu la grefa curtii, în doue-deci și patru ore de la declararea, sau de la notificarea apelului. Dacă celu în contra cărui sentinta a fostu pronunțată se afla Ia arestu, elu va fi în acelasu terminu și după ordinea ministeriului publicu, stramutatu la casa de arestu a locului unde se afla curtea apelativa.

Articolul 203

Otaririle date în lipsa asupra apelului vor pute fi atacate pe calea opositinuii în aceeasi forma și în aceleasi termine ca și sentintele date de tribunalele corectionali. Opositiunea va remane nula dacă oponentele nu se infatiseza după citațiunea ce i se va tramite în urma opositiunii sale. Decisiunea ce se va da asupra opositiunii nu va pute fi atacata de partea ce o va fi formatu de catu inaintea curtii de casatiune.

Articolul 204

Apelulu va fi judecatu la audienta, în cursu de trei-deci dile de la primirea sa, după reportulu unui judecatoru.

Articolul 205

În urma reportului și mai-nainte de a emite reportorulu și judecatorii curtii opiniunea loru, prevenitulu, sau de a fostu aquitatu, sau de a fostu condemnatu de instanța interioare, persoanele civile responsabili de delictu, partea civile și ministerialu publicu, voru fi auditi în forma și după ordinea prescrise prin articolulu 180.

Articolul 206

Dispositiunile articoleloru precedenti despre solemnitatea instructiunii, natura probeloru, forma, autenticitatea și subsemnătura sentintei definitive a celui din teiu instante, despre condemnatiunea la cheltuele și despre pedepsele ce pronuntia acele articole, se voru aplica și la otaririle date în apelu.

Articolul 207

Dacă sentinta este reformata pe temeiu ca faptulu nu e recunoscutu nici delictu nici contraventiune politianesca prin nici o lege, curtea va apara pe prevenitu, și va sta,tui dacă se va cuveni, asupra dauneloru interese.

Articolul 208

Dacă sentinta este anuluta din causa ca faptulu presenteza numai o contraventiune politianesca, și dacă nici partea publică, nici partea civile, nici prevenitulu n-a cerutu tramiterea procesului inaintea tribunalului politianescu competente, curtea va pronunță pedepsa și va statui asemene, dacă cere casulu și asupra dauneloru interese.

Articolul 209

Dacă sentinta este anulata pentru cuventu ca faptulu este de natura a merita o pedepsa criminale, curtea va da, dacă cere casulu, mandatu de depunere și chiaru mandatu de arestare și va tramite pe prevenitu inaintea unui din funcționarii competenti afară de celu ce a facutu instructiunea și de celu ce a luatu parte la judecata.

Articolul 210

Dacă sentinta este anulata pentru vre o violatiune sau omisiune de forme din cele prescrise prin lege sub pedeapsa de nulitate, curtea va statui ea insasi asupra fondului.

Articolul 211

Partea civile, prevenitulu, partea publică, persoanele supuse, pentru delictu, la răspundere civile, voru pute face recursu pentru casarea decisiunii.

Articolul 212

Ministerulu publicu de lîngă curtea de apelu, în terminu de cinci dile de la priimirea acteloru cari i-se voru fi transmisu, conformu cu art. 135, va fi datoru a pune causa în stare de fi judecata și a-și face reportulu în alte cinci dile urmatore celu multu. În acestu timpul partea civile și prevenitulu voru pute da ori ce memoriu aru voi, fără ca printr-acesta să se pota intardia reportulu.

Articolul 213

Judecatorii curtii de apelu ce voru fi desemnați spre a constitui camera de acusatiune, voru statui asupra requisitiuniloru sale. Ei se voru aduna candu va cere ministeriulu publicu; în lipsa de asemenea cerere, ei se voru aduna celu putinu odata pe septamana. Ei voru fi aleși prin sorti pe timpul de unu anu.

Articolul 214

Președintele camerei de punere sub acusatinue va fi datoru a face să se pronuntie decisiunea acestei camere îndată după ascultarea reportului ministeriului publicu; la casu de imposibilitate, camera se va pronunță celu multu în trei dile după acelu reportu.

Articolul 215

Dacă causa este de natura a fi judecata de înaltă curte de justiția sau de casatiune, ministeriulu publicu este datoru a cere suspensiunea și tramiterea causei la acea curte, și camera de acusatiune a ordona acesta.

Articolul 216

Afara de casulu prevedutu în articolulu precedente, camera de acusatiune va procede a esamina dacă esistu în contra prevenitului probe sau indicie de vre unu faptul calificatu de crima prin lege, și dacă aceste probe sau indicie sînt destulu de grave pentru ca să se pronuntie punerea sub acusatiune.

Articolul 217

Grefiarulu va da lectura, de tote actele procesului în fiinta ministeriului publicu. Acele acte împreună cu memoriele ce voru fi datu partea civile și prevenitulu, se voru lasă pe masa inaintea judecatoriloru.

Articolul 218

Partea civile, prevenitulu și marturii nu se voru infatisa.

Articolul 219

Ministeriulu publicu, după ce va fi depusu pe masa requisitiunea sa scrisa și subscrisa, se va retrage împreună cu grefiarulu.

Articolul 220

Judecatorii voru delibera între sine îndată fără a se redica de pe locu și fără a comunică cu nimini.

Articolul 221

Camera de acusatiune va statui, prin una și aceeasi decisiune, asupra delicteloru conese (inclinate) ale caroru acte se voru afla produse în acelasu timpul inaintea sa.

Articolul 222

Delictele sînt conese, sau dacă au fostu comise în acelasu timpul de mai multe persoane adunate, sau dacă au fostu comise de diferite persoane, chiar în diferite timpuri și în diverse locuri, însă după înțelegere fortata mai dinainte între densele, sau dacă culpabilii au comisu unele delicte numai ca sa și procure mijloace spre a comite altele, ca sa faciliteze, ca sa implinesca punerea loru în lucrare sau ca să se asigureze în contra pedepsei.

Articolul 223

Camera de acusatiune va pute ordona, de va cere trebuinta, informari noue, însă în celu mai scurtu terminu. Ea va pute cere asemine de la tribunalulu de anteia instanța tramiterea acteloru ce voru fi remasu depuse acolo în urmarea articolului 135.

Articolul 224

Dacă Camera de acusatiune nu descopere nici o urma de vre-unu delictu prevedutu prin lege, sau dacă nu afla iudestule indicie de culpabilitate, va ordona liberarea prevenitului, și acesta se va esecuta îndată, dacă prevenitulu nu e retinutu pentru vre o alta causa. Totu asemine se va urma și în casu candu curtea va statui asupra unei opositiuni facute, conformu art. 137, la liberarea prevenitului pronuntiata prin ordonanța judecatorului de instructiune; ea va confirma acea ordonanța dacă nu descopere nici o crima de vre unu delictu prevedutu prin lege, și acesta se va secuta precumu s-a disu în paragrafulu precedente.

Articolul 225

Dacă Camera de acusatiune socotesce ca faptulu prevenitului este de natura politianesca sau corectionale, va pronuntia darea sa în judecata tribunalului competente. În casu de tramiterea prevenitului la unu tribunalu politianescu elu va fi liberatu de la inchisore.

Articolul 226

Dacă faptulu este calificatu de crima prin lege, și dacă camera de acusatiune afla indestulatorie probele aduse în contra prevenitului, va ordona tramiterea acestuia inaintea curtii juratiloru. În tote casurile și ver-care ar fi ordonanța judecatorului de instructiune, curtea va fi datore, după requisitiunile ministeriului publicu, sa statuiesca, pentru fie care din prevenitii tramisi inaintea sa asupra tutoru fapteloru de crime, delicte sau contraventiuni cari resulta din procedura.

Articolul 227

Candu camera va pronunță punerea prevenitului sub acusatiune, va da în contra lui o ordonanța de arestare. Acesta ordonanța va fi conforma celoru prescrise la art. 136 alu acestui codice.

Articolul 228

Oordonanta de arestare va fi inserata în decisiunea camerei de acusatiune. Acea decisiune va coprinde și ordinea de conducerea acusatului la casa de oprela de lîngă curtea juratiloru dinaintea carii este tramisu.

Articolul 229

Decisiunea camerei de acusatiune va fi subscrisa de toți judecatorii cari o au datu se va face intr-însă mențiune, sub pedepsa de nalitate, atatu de requisitiunea ministeriului publicu catu și de numele fiecarui judecatoru.

Articolul 230

În tote causele, camera de acusatiune, mai anteiu de a fi decisu dacă se cuvine a pronuntia punerea sub acusatiune va pute din oficiu sa ordone urmariri, aducere de alte acte, informari, fără a distinge dacă este sau nu inceputu o instructiune de cei d-antei judecatori, și apoi sa statuesca cele de cuviinta.

Articolul 231

În casulu articolului precedinte unulu dintre membrii camerei va face functiune de judecatoru instructoru.

Articolul 232

Judecătorului va asculta pe marturi sau va insarcina cu primirea depositiuniloru loru pe unulu din judecatorii tribunalului în a cărui circonscriptiune se afla cu locuinta loru; va face interogatoriu prevenitului; va face să se constate în scrisu tote probele sau indiciciele ce voru pute fi adunate; se ve da, după împrejurări, mandate de aducere, de depunere sau de arestare.

Articolul 233

Ministeriulu publicu își va face reportulu în cinci dile, după remiterea ce-i va fi facutu judecătorului instructoru de actele procesului.

Articolul 234

Dacă va resulta din cercetare ca este casu de a tramite pe prevenitu inaintea curtii juratiloru, camera va pronunță după cumu s-a disu în articolele 226, 227 și 228. Dacă se cuvine a tramite pe prevenitu innaintea politiei corectionali, camera se va conforma dispositiuniloru articolulu 225. Dacă în casulu aceata, prevenitulu a fostu arestatu, și dacă delictulu poate atrage pedepsa inchisorii, elu va remane în inchisore pînă la a sa judecare.

Articolul 235

Se voru observa inca și celelalte dispositiuni ale presentului codice cari nu sînt contrarie celoru cinci articole precedinti.

Articolul 236

În casurile candu camera de acusatiune va tramite pe preveniti inaintea curtii juratiloru, ministeriulu publicu va redacta unu actu de acusatiune în care voru fi espuse:

1. Natura delictului care formează basea acusatiunii;

2. Faptulu și tote circomstantele cari potu ingreuna san usura pedepsa. Prevenitul va fi numitu intr-insulu și descrisu cu lamurire. Actulu de acusatiune se va termina prin urmatorulu resumptu. Prin urmare, N. este acusatu ca a comisu cutare omoru, cutare furtu, sau cutare alta crima, cu cutare și curtare circomstanta.

Articolul 237

Decisiunea prin care prevenitulu este datu în judecata Curtii juratiloru, precumu și actulu de acusatiune, vor fi significate și lasate în copia acusatului.

Articolul 238

În doue-deci și patru de ore după darea acestoru copie în mana acusatului, elu va fi stramutatu la casa de oprela a curtii juratiloru de care are să fie judecatu.

Articolul 239

Dacă acusatulu nu se poate prinde, sau nu se infatiseza, sa va judeca în lipsa, procedendu-se în contra lui după regulile stabilite la Capu. II, Titlulu IV alu acestei cărți.

Articolul 240

Ministeriulu publicu va da în scire, despre decisiunea prin care camera de acusatiune a tramisu pe acusatu inaintea curtii juratiloru, atatu primarului comunei locului unde se afla domiciliulu acusatului, dacă acelu domiciliu este cunoscutu, catu și primarului locului unde s-a comisu delictulu.

Articolul 241

Prevenitulu, în privinta caruia camera de acusatiune va fi decisu că nu se afla în casu de a fi tramisu inaintea curtii juratiloru, nu va mai pute fi trasu injudecata pentru acelasu faptu, afara numai dacă s-ar face niscari-va noue descoperiri în greutatea sa.

Articolul 242

Sînt considerate ca descoperiri noue în greutatea prevenitului, declaratiunile de marturi, actele și procesele verbali cari, neputendu fi supuse la cercetarea camerei de acusatiune, sînt cu tote aceste de natura, sau a intari probele pe cari camera le va fi aflatu prea slabe, sau a da faptelor noue desvoltari folositore intru descoperirea adeverului.

Articolul 243

În casulu acesta, oficiarulu politiei judiciare, sau judecătorului de instructiune va procede la noua cercetare. Judecătorului de instructiune, intrandu în cercetare, va pute da, dacă va cere trebuinta, mai-nainte de tramiterea acteloru susu dise la ministerulu publicu, unu mandatu de depunere în contra prevenitului care va fi fostu liberatu după dispositiunile articolului 224.

Articolul 244

Ministeriulu publicu de linga tribunalulu județului va tramite la fia-care optu dile, la ministeriulu publicu de lîngă curte, o insemnare de tote causele criminali, corectionali și politianesci care se voru fi ivitu.

Articolul 245

Candu, în insemnarea causeloru corectionali sau politienesci, ministeriulu publicu de linga curte va gasi unele cari intatiseza caracterie mai grave, va pute ordona aducerea acteloru în terminu de doue-deci dile de la priimirea insemnarii, și va face, în altu terminu de cinci-spre-dece dile de la priimirea loru, requisitiunele ce va judeca; iar camera de acusatiune va ordona, în terminu de trei dile, cele de cuviinta.

Articolul 246

Se va forma cate o curte de jurați în fie care din cele patru orașe cari sînt resedinte de curti de apelu.

Articolul 247

Aceste cărți se vor compune de trei membri ai curtii de apelu, dintre cari unulu va fi presedinte, și de o comisiune de doui-spra-dece jurați. Functiunile ministeriului publicu voru fi indeplinite de ministeriulu publicu alu curtii de apelu.

Articolul 248

Membrii curtii de apelu cari voru fi votatu punerea sub acusare, nu vor pute, în acea causa, sa faca parte din curtea juratiloru sub pedepsa de nulitate.

Articolul 249

Cortea juratiloru va tine sesiune, de patru ori pe anu, la inceputulu fiecarui trimestru. Fie care sesiune va dura pînă candu se voru decide tote causele criminali cari voru fi fostu puse în stare de a fi judecate în precedentele trimestru.

Articolul 250

Pentru fie care sesiune a curtii juratiloru și înainte de deschiderea ei, președintele curtii de apelu va desemna pe cei trei membri ai acestei curti cari au sa asiste pe jurați în lucrarile loru și sa pronunte pedepsa conformu celoru prevedute în procedura Codicelui penale.

Articolul 251

Diua deschiderii sesiunii se va defige de președintele curtii juratiloru.

Articolul 252

Acusatii cari vor fi fostu adusi în casa de arestu după deschiderea sesiunii, nu vor pute fi judecati de catu dacă ministeriulu publicu va cere, dacă acusatii vor consimti și dacă președintele va ordona judecarea loru. În acestu casu ministeriulu publicu și acusatii voru fi considerati ca au renuntatu la facultatea de a face recursu, pentru nulitate în contra decisiunii de punere sub acusatiune.

Articolul 253

Decisiunile curtii jurutiloru nu voru pute fi atacate de cat inaintea curtii de casatiune și în formele determinate prin lege.

Articolul 254

Dacă, după notificarca facuta juratiloru, conformu art. 278, președintele curtii juratiloru, a venitu în casu de a numai pute îndeplini functiunele sale de presedinte, va fi inlocuitu priu celu mai vechiu judecatoru ce curtea va delega din sinulu seu.

Articolul 255

Judecatorii curtii juratiloru voru fi, la casu de lipsa sau de veri-ce alta împiedicare, inlocuiti de președintele curtii prin alti judecatori ai aceleiasi curti de apelu, sau prin judecatori ai tribunalului locale.

Articolul 256

Membrii judecatori cari voru fi destinati a forma curtea juratiloru în timpulu vacatiuniloru, voru fi permanenti în totu acestu timpul. Ei se voru trage la sorti. Numele acestoru judecatori nu voru mai fi puse la sorti în anul fiitoru.

Articolul 257

Procuratorulu generale va pute, chiaru fiindu presinte, sa delege functiuuile sale la unulu din substituti. Acesta dispositiune se aplică atatu la curtea de apelu, catu și la curtea juratiloru.

Articolul 258

Au dreptu de a fi jurați:

1) Cei ce voru pute proba prin certificate ca au trecutu invetaturele unei scole secundarie în veru care ramura, sau alte studie superiori;

2) Cei ce se bucura de unu venitu de una suta galbeni de ori ce natura;

3) Profesorii fosti, sau în activitate în momentulu promulgarii acestei legi, cari voru ave unu serviciu de sese ani și nu voru pute justifica de nici o alta din condițiunile cerute spre a fi jurați;

4) Cei ce esercita o profesiune liberale, comerciantii și industrialii cari platescu o patenta pînă la gradulu alu patrulea inclusivu;

5) Funcționarii civili și militari în retragere cari se bucura de o pensiune anuale de la trei mii de lei în susu;

6) Funcționarii publici în activitate ale caroru functiuni sînt gratuite.

Articolul 259

Nimeni nu va pute implini functiuni de juratu dacă nu va fi în etate de trei-deci de ani impliniti, dacă nu se va bucura de drepturile politice, civili și de familia, și dacă se va afla în vre-unulu din casurile de necapacitate sau de necompatibilitate prevedute prin cele patru articole urmatorie.

Articolul 260

Sînt necapabili de a fi jurați:

1. Cei condemnati la o pedepsa criminale;

2. Cei condemnati Ia o pedepsa corectionale pentru:

a) falsificare, rumpere de sigilie și sustragere de acte depuse în locuri publice;

b) furtu;

c) inselaciune;

d) abusu de incredere;

e) atentatu la bunele morali;

3. Cei ce sînt pusi sub acusatiune și în stare de contumacia;

4. Funcționarii neamovibili cari voru fi fostu destituiti după formele legali și pentru fapte imputabili loru și recunoscute ca atari;

5. Cei ce se afla sub mandatu de depunere sau de arestare, pe catu timpul vor, remane în aceasta stare.

Articolul 261

Sînt necapabili, pentru trei ani numai, cei ce voru fi fostu condemnati la o inchisore de o luna celu putinu.

Articolul 262

Sînt în fine necapabili de functiunile de juratu.

1. Faliții nereabilitati;

2. Seritorii cu simbria;

3. Interdictii;

4. Cei ce nu sciu citi și scrie romanesce.

Articolul 263

Functiunile de juratu sînt necompatibili cu functiunile de ministru, presedinte alu corpuriloru legiuitore, membru alu consiliului de statu, directoru de ministeriu și capu de secțiune, prefectu și subprefectu judecatoriu și oficiaru alu ministeriului publicu, ofieiaru alu politiei judecatoresci, militariu în activitate, invetatoru de scole primare, revisoru și sub revisoru, perceptoriu de contributiuni, functionariu alu serviciului telegraficu și preotu de miru.

Articolul 264

Voru fi scutiti de functiunile de juratu, după a loru cerere:

1. Cei trecuti de sese-deci de ani;

2. Cei ce își tinu vieta cu munca loru manuale și diurna.

Articolul 265

Voru fi iertati de functiunile de juratu, după a loru cerere, membrii corpuriloru legiuitore, pe catu timpul tine sesiunea.

Articolul 266

La implinitulu fiecarui periodu de trei ani, prefectii judeteloru voru forma o lista generale de tote persoanele domiciliate în județele loru și cari după articolele 258, 259, 260, 261, 262 și 264 se voru gasi avendu aptitudinea de a fi jurați.

Articolul 267

Aceste liste se voru publică în tota intinderea județului, și se voru afige în timpul de doue-deci dile la primaria și în locurile principali ale fiecărei comune, prin ingrijirea primarului, care va incheia procesu verbale de indeplinirea acei formalitati aretandu diua în care s-a facutu afigerea. Copia după acestu procesu verbale va fi datoru primarulu a ingadui ori cui aru cere, în terminu de patru-deci de dile de la diua afigerii.

Articolul 268

Prepectulu va primi, în acelasu termulu de patru-deci de dile, și va judica de urgenta ori ce reclamatiuni pentru inscrieri nelegali, pentru omisiuni, sau pentru scuteli. Apelulu de sentinta prefectului se va pute face în terminu de doue-deci dile de la data sa către curtea de apelu, care va judeca de urgenta validitatea reclamatiunii. Apelulu se va primi fără plata de tacsa.

Articolul 269

Formalitatile prescrise prin cele trei articole precedinti se vor îndeplini, pentru prima ora, în cele d-anteiu trei luni, socotite de la completa publicare prin Monitorul a acestui codice.

Articolul 270

În fie care anu, la anteiu Augustu, prefectii judeteloru vor compune după lista generale trienale de care se face mențiune în articolele precedinti o lista anuale ordinaria de persoanele cari au să fie chiamate, în cursulu anului judecatorescu umatoru, a face functiuni de jurați. Deosebitu de acesta, prefectulu de la reședința fiecărei curti de apelu va forma și o lista suplementaria de persoane domiciliate la reședința curtii pentru serviciului aceluiasu anu.

Articolul 271

Lista cea ordinaria va coprinde, pentru serviciului unei curti de apelu, patru sute de nume. Lista cea suplementaria va coprinde, după trebuinta, de la patru-deci pînă la una suta de nume.

Articolul 272

În fia care anu, în cele d-anteiu cinci-spre-dece dile ale lui Iuliu, ministrulu din intru, va face pentru fiecare curte de apelu, repartitiunea numerulu de patru sute între județele coprinse în circumscriptiunea acelei curti, și va notifica fiecaruia prefectu numerulu aferente la județul seu. Acesta reparatiune se va face după proporțiunea listeloru trienali comparate ale judeteloru fiecărei circumscriptiuni de curte de apelu.

Articolul 273

Prefectulu în conformitate cu cele prescrise prin art. 270, va lua din lista trienale, după ordinea alfabetica, numerulu de nume ce i s-a fostu insemnatu, în virtutea articolului precedinte.

Articolul 274

Incheerea definitivă a acestei liste anuali nu se va pute face decat după indeplinirea acelorasi formalitati cari sînt prescrise prin articlele 266, 267, 268 și 269.

Articolul 275

După incheerea definitivă a listei anualăli și mai-nainte de anteiu Noembre fiecare prefectu o va comunică d-a dreptulu presedintelui curtii de apelu în a cărui circumscriptiune se afla judetulu seu.

Articolul 276

Totu de odata prefectulu va ingriji ca numele inscrise pe lista anuale sa fia facute cunoscute personeloru cari au a esercita în anul urmatoru functiunea de jurați.

Articolul 277

Cu dece dile inaintea deschiderii sesiunii președintele curtii de apelu va trage la sorti, din lista tramisa de prefecti, trei-deci și sese de nume cari au sa formeze lista juratiloru pe totu timpulu sesiunii. Se voru mai trage la sorti inca patru nume, cari au sa servesca ca jurați suplementari.

Articolul 278

Numele esite la sorti se voru notifica personeloru ce au sa servesca ca jurați cu cinci dile celu putinu inaintei dilei candu au sa servesca. Acesta notificare se va face către persona ce a esitu la sorti sau se va lasă la domiciliulu sau residenta sa. Ea va cuprinde diua cînd persona are să se afle la curte și pedepsele ce atrage lipsa sa.

Articolul 279

Dacă, din cele patru-deci de persoane trase la sorti, unele au muritu sau au perdutu qualitatile spre a fi jurați, președintele va trage la sorti, după ce va asculta ministeriulu publicu, alte nume în loculu loru.

Articolul 280

Din persoanele esite la sorti, acele cari voru ave cause de scusa sau iertare valabili le voru areta în scrisu presedintelui mai-nainte de deschiderea sesiunii. Curtea, ascultandu conclusiunile ministeriului publicu, va statui.

Articolul 281

În ajunulu fiecărei dile candu juratii au sa judece, președintele curtii de jurați va esamina dacă din lista mentionata la art. 277 au remasu, afara din cei legale iertati sau scusati, inca trei-deci de persoane. Dacă voru fi mai putini de trei-deoi, acestu numeru se va completa prin alte nume trase la sorti, din lista anuale suplementaria, și persoanele esite se voru insciinta îndată.

Articolul 282

Lista de sesiune, formata conform articleloru precedinti, nu va servi de catu pentru cinci-spre-dece dile, afară de casulu candu o causa, inceputa mai-nainte de espirarea acestui terminu, nu s-ar fi pututu sevirsi și aru fi trebuinta să se continuiasca și în dilele urmatorie.

Articolul 283

Dacă pînă la implinirea celoru cinci-spre-dece dile, nu se voru fi terminatu tote causele, conformu art. 249, se va forma, pentru urmatorele cinci-spre-dece dile, o alta lista de sesiune după regulele de mai susu.

Articolul 284

Lista juratiloru se va comunică acusatiloru sau acusatului în ajunulu dilei de judecată.

Articolul 285

În diua otarita pentru judicarea fiecărei cause, toți juratii inscrisi în lista mentionata la art. 277 sau celu putinu trei-deci dintr-insii se voru afla presinti inaintea curtii juratiloru.

Articolul 286

Numele juratiloru, cari au luatu parte la serviciului unei curti de jurați intr-o sesiune, nu se voru mai pune la sorti nici odata în cursulu anului.

Articolul 287

Orice juratu care nu se va duce la postulu seu, după chiamarea ce i se va face, fără a justifica o causa legale de iertare sau scusa, va fi condemnatu pentru anteia ora la o amenda de doua sute lei, pentiu a doua ora la o amenda de cinci sute lei, pentru a treia ora la o amenda de una miia lei, și se va declara incapabile de a esercita functiunea de juratu în acelu anu. Acesta amenda se va pronuntia de judecatorii curtii printr-o sentinta data fără recursu și care se va publică în Monitorulu Oficiale.

Articolul 288

Aceeasi pedepsa sa va aplica, în acelasu modu, și în contra acelui juratu care, după ce s-a dusu la postulu seu, s-a retrasu mai-nainte de terminarea misiunii sale, fără vre o causa judecata legale de judicatorii curtii.

Articolul 289

Numerulu de doui-spre-dece jurați este necesariu spre a forma comisiunea unei ședințe. Candu însă unu procesu va fi complicatu și se va crede ca ar pute da locu la lungi desbateri, președintele curtii va trage la sorti pe doui din suplenti, cari să aibă a asiste la desbateri. În casu candu unulu sau doui din cei doui-spre-dece jurați va fi impedicatu de a urma desbaterile pînă la declaratiunea definitivă a juratiloru, ei voru fi inlocuiti prin juratii suplenti. Inlocuirea se va face după ordinea în care juratii suplenti voru fi trasi la sorti.

Articolul 290

În diua otarita, și pentru fiecare causa, se va face apelulu juratiloru nescusati și nedispensati, inaintea deschiderii audientei, în presenta loru, a acusatului și a ministerului publicu. Numele fiecarui juratu, care va respunde la apelu, se va pune intr-o urna. Acusatulu mai anteiu, sau aparatorulu seu, și ministerulu publicu, voru pute recusa pe juratii cari voru afla de cuviinta, în momentulu cînd se va scote din urna numele fiecarui. Nici acusatulu sau aparatorulu seu, nici ministeriulu publicu nu voru fi datori a areta motivele recusarii. Comisiunea juratiloru va fi formata îndată ce numerulu juratiloru nerecusati se va fi redicatu la doui-spre-dece.

Articolul 291

Recusarile voru inceta candu numerulu juratiloru nerecusati, adaogitu la numerulu numeloru remase în urna, s-a redusu la doui-spre-dece, în urmarea recursariloru facute.

Articolul 292

Acusatulu și ministeriulu publicu voru pute se recuse unu numeru egale de jurați. Dacă însă numerulu juratiloru este fără sotu, acusatulu va pute sa recuse unu juratu mai multu de cat ministeriulu publicu.

Articolul 293

Dacă sînt mai mulți acusati, ei se pota înțelege ca să-și esercite recusatiunile sau împreună sau despartitu. În ambe casurile recusatiunile nu potu trece peste numerulu defiptu în articlele precedenti.

Articolul 294

Dacă acusatii nu se potu iutelege împreună spre a recusa, se va otari prin sorti ordinea în care să-și faca fiecarc dintr-ansii recusatiunile. În acestu casu juratulu recusatu de unu acusatu după acesta, ordine, va fi recusatu pentru toți, pînă ce se va acoperi numerulu recusatiuniloru.

Articolul 295

Acusatii se mai potu înțelege ca se recuse în comunu numai parte din jurați iaru pentru restu sa recuse fiecare după rindulu ce i se va otari prin sorti.

Articolul 296

Odata ce comisiunea juratiloru va fi formata, se va începe cercetarea acusatului sau a acusatiloru conformu procedurii penali.

Articolul 297

Dacă, din ori ce intamplare, cercetarea acusatiloru pentru faptele imputate, se va amana pentru sesiunea viitore, se va face atunci o alta lista a va procede la noue recusatiuni și se va forma lista de doui-spre-dece jurați, conformu reguleloru prescrise mai susu.

Articolul 298

Președintele este insarcinatu: 1-iu a asculta pe acusati îndată după venirea loru la casa de arestu de lîngă curte; alu 2-lea, a convoca pe jurați și a-i trage la sorti.

Articolul 299

Elu este asemine datoru sa digera pe jurați în esercitiulu functiuniloru loru, să le espuna causa asupra carii sînt chiamati a delibera și, de va fi trebuinta, se le aduca chiar aminte datoriele loru, sa preside la tota instructiunea procesului, și sa determine ordinea între cei cari voru cere cuventulu.

Articolul 300

Elu va ave politia audientei.

Articolul 301

Președintele este investitu cu putere discretionaria, în virtutea carii va pute lua tote mesurele ce va judica folositorie intru desvelirea adeverului; legea pune în sarcina onorii și a consciintei sale datoria de a se stradui în tote modurile pentru darea pe fața a adeverului.

Articolul 302

Elu va pute, în cursulu desbateriloru, sa chiame, chiar și prin mandatu de aducere, și sa asculte ori ce persoane. Asemine va pute sa faca a i-se aduce ori ce acte noue i s-aru pare, după desvoltarile facute la audienta sau de acusati saude marturi, ca ar pute respandi lumina asupra faptului. Marturii chiamati cu modulu acesta nu voru face juramentu, ci declararile loru voru fi considerate ca nisce simple informari.

Articolul 303

Președintele nu va pute inchide desbaterile, înainte de a consulta pe jurați dacă sînt indestulu de luminati asupra cestiunii.

Articolul 304

Ministeriulu publicu de lîngă curtea de apelu va urmări ver-ce persona, pusa sub acusare, după formele prescrise la Capulu I, alu acestei cărți. Elu nu va pute aduce către curte o alta acusatiune: ver-ce urmare din contra va fi nula și celu vetematu va pute esercita în contra ministerului publicu actiune recursoria civile.

Articolul 305

Îndată după priimirea acteloru, ministeriulu publicu va starui a se face lucrarile preliminarie și a se pune causa în stare de a fi judicata, pentru ca sa pota începe desbaterile la deschiderea sesiunii juratiloru.

Articolul 306

Ministeriulu publicu va asiste la desbatere, va cere aplicarea pedepsei, va fi de fața la pronuntiarea decisiunii, nu însă la deliberare.

Articolul 307

Ministeriulu publicu, sau din oficiu, sau după ordinea ministeriului justiției, poate insarcina cu urmarirea delicteloru cari au venitu la cunoscinta sa, pe ministeriulu publicu de lîngă tribunalu.

Articolul 308

Elu primesce denuntiarile și plangerile cari îi sînt adresate d-a dreptulu sau de către curtea de apelu, sau de vre unu fonctionaru publicu, sau de unu simplu cetatianu, și tine registre de dinsele. Elu le transmite ministeriului publicu de linga tribunalu.

Articolul 309

Elu face în numele legii tote requisitiunile ce judeca de folosu; curtea este datore să constate acesta, și sa deliberere asupra loru.

Articolul 310

Requisitiunile ministeriului publicu trebuie să fie subscrise de dinsulu; cele facute în cursulu unei desbateri se voru trece de grefiaru în procesului verbale alu sedintei, și voru fi subscrise de ministeriulu publicu. Tote decisiunile date în urmarea aceloru requisitiuni, voru fi subscrise de judecătorului care va fi presedutu și de grefiaru.

Articolul 311

Candu curtea nu va tine sema de requisitiunile ministeriului publicu nu se va opri nici suspinde instructiunea sau decisiunea, remanendu ministeriului publicu, după pronuntiarea decisiunii, facultatea de a face, dacă cere casulu, recursu pentru casare. Toți oficiarii politiei judiciare, chiaru și judecatorii de instructiune, sînt pusi sub preveghiarea ministeriului publicu de linga curtea de apelu.

Articolul 312

Toți cei ce, după art. 14 alu acestui codice, sînt, în functiunile loru, chiar și administrative, chiamati prin lege a face niscari-va acte de politia judeciaria, se afla, numai în privinta acesta, supuși aceleiasi preveghiari.

Articolul 313

La casu de negligenta a oficiarilor politiei judiciare sau a judecatoriloru de instructiune, ministeriulu publicu de linga curte le va adresa unu advertimentu. Acestu advertimentu se va trece de dinsulu într-un registru anume tinutu pentru acesta.

Articolul 314

La casu de recidiva; ministeriului publicu îi va denunta la curte. După autorisatiunea ce va da curtea, ministeriului publicu va starui a fi citati inaintea curtii în camera de consiliu. Curtea le va ordona sa fia în viitoru mai esacti intru implinirea datorieloru loru.

Articolul 315

În ambe casurile prevedute prin art. 313 și 314, munisteriulu publicu este datoru sa insciinteze pe ministrulu justiției.

Articolul 316

Recidiva în casulu acesta se va socoti candu functionarulu va fi certatu, pentru ore cari cause, mai-nainte de espirarea unui anu din diua advertimentului trecutu în registre.

Articolul 317

În tote casurile candu ministeriulu publicu, și presedintii curtiloru de apelu sînt autorisati a esercita, functiuni de oficiari de politia judiciara și de judecatori de instructiune, ei voru pute delega aceste functiuni, afară de puterea de a da mandate de aducere, de depunere și de arestare, la ministeriulu publicu și la judecătorului de instructiune de pe lîngă tribunalulu județului în care s-a comisu delictu.

Articolul 318

În doue-deci și patru ore celu multu, după priimirea acteloru la grefa și intrarea acusatului la arestulu curtii, acesta va fi interogatu de președintele curtii juratiloru sau de judecătorului care va fi delegatu.

Articolul 319

Acusatulu va fi interpelatu a declara dacă și-a alesu unu aparatoru; dacă nu va fi alesu, președintele sau judecătorului va desemna îndată pe unu advocatu din oficiu, subtu pedepsa de nulitate a tutuloru lucrariloru ce voru urma. Acesta desemnare nu se va tine în sema și nulitatea nu va fi pronunțată dacă acusatulu își va alege unu aparatoru în urma.

Articolul 320

Acusatulu va pute să-și alega aparatoru pe ori cine va voi. În lipsa, sau chiaru în ajutorulu alegerii acusatului, președintele îi va numi aparatoru pe unulu dintre advocatii domiciliati la reședința Curtii.

Articolul 321

Președintele sau judecătorului va insciinta inca pe acusatu ca dacă s-aru crede în dreptu a face vre o cerere de nulitate, trebuie să declare acesta în urmatorele cinci dile și ca, după espirarea acestui terminu, nu va mai fi priimitu sa o faca. Esecutarea acestur articolu și a celoru doue precedenti va fi constatata printr-unu procesu verbale, pe care ilu voru subscrie acusatulu, judecătorului și grefiarulu; dacă acusatulu nu scie sau nu voesce sa subscrie, procesului verbale va face mențiune de acesta.

Articolul 322

Dacă acusatulu n-a fostu insciintatu după cum se prescrie în art. precedinte, causa nulitatii nu se va sterge prin tacerea sa; drepturile sale voru fi conservate, însă le va esercita după definitivă decisiune.

Articolul 323

Ministerulu publicu este datoru sa faca declaratiunea sa în acelasu terminu socotitu din diua interogatoriului și sub aceeasi pedepsa, prescrise prin art. 321.

Articolul 324

Cererea de nulitate nu se poate face de catu în contra decisiunii prin care s-a tramisu acusatulu inaintea curtii juratilor și numai în urmatorele patru casuri:

1. Dacă faptulu nu este qualificatu crima prin lege;

2. Dacă ministeriulu publicu n-a fostu auditu;

3. Dacă decisiunea n-a fostu pronuntiata de numerulu de judecatori defiptu prin lege;

4. Pentru causa de necompetenta.

Articolul 325

Declaratiunea trebuie să fie facuta la grefa. Îndată ce grefiarulu o va fi priimitu, o copia după decisiunea cammei de acusatiune se va tramite de ministeriulu publicu alu curtii de apelu la ministeriulu publicu de linga curtea de casatiune, care va fi datore sa pronunte îndată, lasandu la o parte ori ce alta, causa.

Articolul 326

Cererea de nulitate nu împiedica instructiunea de a se continui pînă la desbateri esclusivu, dar dacă o asemine cerere s-aru face după implinirea formalitatiloru și espirarea termineloru cari sînt prescrise prin art. 321, se va procede la deschiderea desbateriloru și la judecata.- Cererea de nulitate și mijlocele pe cari este fondata nu voru fi supuse curtii de casatiune decatu după definitivă decisiune a curtii juratiloru. Totu asemine se va urma cu ori ce recursu facutu, sau după espirarea terminului legale, sau în cursulu terminului după tragerea juratiloru, veri care ar fi causa acelui recursu.

Articolul 327

Aparatorulu va pute comunică cu acusatulu după interogatorulu seu. Va pute asemine sa ia comunicare de tote actele, fără să le stramute din locu, și fără sa intardie instructiunea.

Articolul 328

Dacă cere trebuinta să se asculte alti marturi noui, cari locuescu în ore care departare de loculu unde se afla curtea, președintele sau judecatoriulu care ilu inlocuesce va pute insarcina pe judecătorului de instructiune din judetulu locuinței loru spre a primi depositiunile loru; acesta le voru tramite închise și sigilate la președintele curtii.

Articolul 329

Marturii cari nu se voru fi infatisatu după, citațiunea presedintelui sau a judecatorului ce-lu inlocuesce și cari nu voru fi justificatu de niscari-va impedecari legali ce i au opritu de a se intatisa, sau cari voru refusa de a da a loru marturia, voru fi judecati de curte și pedepsiti conformu articolului 77.

Articolul 330

Acusatii sau aparatorii loru voru pute lua copia dupe actele ce voru judeca de folosu pentru aparare.

Articolul 331

Dacă ministerulu publicu sau acusatulu are motive a cere ca sa nu se infatiseze causa la cea d-anteiu sedinta a curtii juratiloru, ei voru face către presedinte cerere de amanare. Președintele va decide dacă amanarea trebuie se fie incuviintata sau nu. Elu va pute și din oficiu se amane causa pentru o alta di a sesiunii.

Articolul 332

Candu se voru fi facutu pentru acelasu delictu mai multe acte de acusatiune în contra mai multoru acusati, ministeriulu publicu va pute cere intrunirea loru, și președintele o va pute ordona chiar din oficiu.

Articolul 333

Candu actulu de acusatiune va cuprinde mai multe delicte nu conese (nu inclinate), ministeriulu publicu va pute cere sa nu fie judecati acusati de o camdata de catu asupra unui sau catoru-va din acele delicte, și președintele o va pute ordona chiaru din oficiu.

Articolul 334

La diua defipta pentru judecata, judecatorii voru ocupa locurile loru în fatia publicului, și doui-spra-dece jurați se voru aseda, în randulu cum au esitu la sorti, în fatia bancei acusatiloru, separatu de publicu, de părți și de marturi.

Articolul 335

Acusatulu se va infatisa liberu, insotitu numai de pasnici pentru ca sa nu scape. Președintele ilu va intreba numele, prenumele, etatea, profesiunea, locuinta și loculu nascerii sale.

Articolul 336

Președintele va insciinta pe aparatoriulu acusatului de a nu rosti nimicu în contra consciintei sale și în contra respectului cuvenitu legiloru și de a se esprime cu cuviinta și cu moderatiune.

Articolul 337

Președintele va adresa urmatoriulu discursu juratiloru, cari voru sta în piciore și cu capulu descoperitu. "Jurați și legati-ve, inaintea lui Dumnedeu și a omeniloru, ca veti cerceta cu cea mai mare intinsa luare aminte faptele ce ce voru aduce în greutatea, lui N; că nu veti trada nici interesile acusatului, nici ale societatii care ilu acusa; că nu veti comunică cu nimini pînă după declararea vostra; că nu veti asculta nici ura sau reutatea, nici temerea sau afectiunea; ca în fatia fapteloru ingreunatore și a mijloceloru de aparare, veti otari în cugetu curatu și după intima convingere, cu nepartinirea și cu taria de omu onestu și liberu." Fia care din jurați, chiamatu pe nume de presedinte, va respunde redicandu mana: "Juru" Acesta formalitate este prescrisa sub pedepsa de nulitate.

Articolul 338

Îndată după acesta președintele va invita pe acusatu sa fia cu luare aminte la cele ce are sa auda. Va ordona grefiarului sa citesca otarirea camerei de acusatiune și actulu de acusatiune. Grefiarulu va face acesta lectura, cu voce tare și raru.

Articolul 339

După acesta lectura președintele va repeti pe scurtu acusatului cele ce se cuprindu în actulu de acusare și-i va dice: Eco faptulu de care esci acusatu, ai sa audi acum dovedile acestei acusari.

Articolul 340

Ministeriulu publicu va espune subiectulu acusatiunii, va infatisa lista marturiloru cari voru trebui sa fia ascultati sau după a sa cerere, sau după a părții civili, sau după a acusatului. Acesta lista va fi citita cu voce tare de grefiaru. Ea nu va pute cuprinde de catu pe marturu ale caror nume, profesiune și locuinta voru fi fostu notificate, celu putinu cu patru-deci și optu de ore mai-nainte de cercetare, acusatului de către ministeriulu publicu sau de către partea civile, și ministeriului publicu de către acusatu, fără ca aceste formalitati sa împiedice intru ceva facultatea data presedintelui prin articolulu 302. Prin urmare acusatulu și ministeriulu publicu se voru pute opune la ascultarea unui marturu care nu va fi fostu aretatu în actulu de notificare, sau care nu va fi fostu desemnatu cu destula lamurire. Curtea va statui îndată asupra acestei opositiuni.

Articolul 341

Președintele va ordona marturiloru să se retraga în camera ce li se va destina. Nici unulu din el nu va esi de acolo pînă în momentulu candu va fi chiamatu să-și dea marturia. Președintele a lua mesuri spre a opri pe marturi de a vorbi unii cu altii despre delictu și despre acusatu mai-nainte de a-și fsce depositiunile.

Articolul 342

Marturii voru face aretarile fie care în osebi, după ordinea ce va stabili ministeriulu publicu. Mai-nainte de a loru depositiune, ei voru face, inaintea curtii, juramentu de a vorbi fără ura, fără frica și fără partinire, de a spune totu adeverulu și nimicu altu de catu adeverulu, iar la din contra, nejurandu, marturia loru va fi nula. Președintele îi va intreba de numele, prenumele, etatea, profesiunea, domiciliulu sau reședința loru, precumu asemene și dacă cunoscea pe acusatu mai-nainte de faptulu mentionatu în actulu de acusatiune, dacă sînt rude ori afini (cuscri) sau ai acusatului sau ai părții civili și în ce gradu; elu îi va mai intreba dacă nu se afla în serviciului acusatului sau alu părții civili; după acesta marturii voru depune verbale.

Articolul 343

Președintele va indatori pe grefiariu sa insemnere adausele, scambarile sau variațiunile ce aru pute fi între depositiunea unui marturu și cele de mai-nainte declarari ale sale. Ministeriulu publicu și acusatulu voru pute cere acesta de la presedinte.

Articolul 344

După fiecare depositiune, președintele va intreba pe marturu, dacă, dandu-și marturia, a intelesu ca vorbesce chiaru despre acusatulu care e de fața; pe urma va intreba pe acusatu dacă voesce sa respunda la cele ce s-au disu în contra sa. Marturulu na va pute să fie intreruptu; acusatulu sau aparatorulu seu voru pute sa adreseze, prin organulu presedintelui, intrebari marturului, după ce acesta va fi terminatu aretarile sale; voru pute inca sa dica, atatu în contra marturului, catu și în contra marturiei totu ce aru crede de folosu la aperarea acusatului. Președintele va pute sa cera de la marturi și de la acusatu tote lamuriule ce va judeca necesarie pentru desvelirea adeverului. Judecatorii, ministeriulu publicu și jurtatii voru ave aceeasi facultate, după ce mai anteiu voru cere cuventulu de la presedinte. Partea civile nu va pute sa faca intrebari marturiloru sau acusatului de catu prin organulu presedintelui.

Articolul 345

Fia care marturu, după depositiunea sa, va remane în auditoriu, dacă președintele nu ordona altu feliu pena candu se voru redica juratii ca sa treca în camera de deliberatiune.

Articolul 346

După ascultarea marturiloru produsi de ministeriulu publicu și de partea civile, acusatulu va cere să se asculte marturii sei, pe cari îi va fi notificatu prin lista mai dinainte; ei voru fi acultati sau asupra fapteloru menționate în actulu de acusatiune, sau pentru a incredinta ca acusatulu este omul de onore, de probitate, și de o purtare neimputabile. Cheltuelele marturiloru voru fi în sarcina acusatiloru, afara dacă marturii fiindu aretati de acusatu ministeriului publicu, și acesta judecandu ca declararea loru aru fi de folosu pentru desvelirea adeverului, aru cere elu insusi ca să fie citati.

Articolul 347

Nu voru pute fi primite depositiunile:

1. Tatalui, mamei, mosului (bunu), mosei (buna) sau ale veri-cărui altu ascendente (ruda de susu) alu acusatului sau alu unui din acusatii presinti și supuși la aceeasi desbatere;

2. Ale fiiului, fiiei, nepotului de fiiu, nepotei de fiia, sau ale vre unui altu descendinte (ruda de josu);

3. Ale fratiloru și suroriloru;

4. Ale afiniloru (cuscri) de acelesi grade;

5. Ale barbatului și ale femeii , nici chiar după desfacerea căsătoriei pronuntiata după legi;

6. Ale denuntiatoriloru a caroru denuntare aru fi recompensata în bani prin vre o lege. Cu tote aceste, audirea personeloru mai susu aretate nu va fi o causa de nulitate, candu ministeriulu publicu, partea civile și acusatulu nu se voru fi opusu la a loru marturire.

Articolul 348

Dentiatorulu, afară de cei a caroru denuntiare aru fi recompensata în bani prin vre o lege, voru pute fi ascultati ca marturi, dar juratii voru trebui să fie informati de calitatea loru de denuntiatori.

Articolul 349

Marturii produsi de ministeriulu publicu sau de acusatu voru fi ascultati la desbateri chiaru și fără sa fia facutu mai din-nainte aretarile loru inscrisu precumu asemene și fără sa fi fostu chiamati; este destulu în tote casurile ca acesti marturi sa fi fostu aretati în lista mentionata prin articolulu 340.

Articolul 350

Marturii, de ver cine voru fi fostu produsi, nu voru pute nici o dată să se interpeleze unii pe altii.

Articolul 351

Acusatulu va pute cere, după depunerea marturiloru, retragerea loru, din auditoriu sau a unoru dintr-ensii, introducerea și ascultarea loru din nou sau în parte, sau în presenta celoru-l-alti. Ministeriulu publicu va ave aceeasi facultate. Președintele va pute ordona acesta și din oficiu.

Articolul 352

Președintele va pute mai-nainte, în cursulu sau în urma ascultarii unui marturu, sa ordone retragerea unui sau mai multoru acusati și să-i cerceteze în osebi asupra ore-caroru circonstante ale procesului, dar va ave aminte ca sa nu reincepa urmarea desbateriloru generali de catu după ce va fi facutu cu cunoscutu fiecarui acusatu cele petrecute în lipsa sa și cele ce va fi resultatu din acesta.

Articolul 353

În timpulu cercetării, juratii, ministeriulu publicu și judecatorii voru pute lua note de ceea ce li se va pare importante sau în depositiunile marturiloru, sau în aperarea acusatului, fără însă ca discutiunea sa fia întreruptă din acesta causa.

Articolul 354

În cursulu sau în urma depositiuniloru, președintele va ordona să se puna inaintea acusatului tote actele cari potu servi la vedirea delictului, și-lu va interpela sa declare elu insusi dacă recunosce sau nu cele intr-insele coprinse.- Președintele va ordona a se infatisa acelesi acte și, marturiloru, dacă cere trebuinta.

Articolul 355

Dacă din desbateri ar resulta ca depositiunea unui marturu semena a fi falsa, președintele va pute, sau după cererea ministeriului publicu, sau după a părții civili, sau după a acusatului, sau chiaru din oficiu, sa ordone îndată punerea marturului la arestu; ministeriulu publicu și președintele, sau unulu din judecatorii insarcinati de dinsulu voru implini, în privinta sa, celu d-inteiu functiuni de oficiaru de politia judeciara, celu de alu douile functiunile atribuite judecatoriloru de instructiune în celelalte casuri. Actele instrutiunii se vor transmite după acesta la curtea de apelu spre a se statui asupra punerii marturiloru sub acusatiune.

Articolul 356

În casulu articolului precedinte ministeriulu publicu, partea civile sau acusatulu va pute cere amanarea procesului pentru alta di. Curtea va pute incuviinta acesta cerere. Ea va pute și din oficiu sa ordone o asemenea amanare.

Articolul 357

Cînd acusatulu, marturii sau vre unulu dintr-insii n-aru vorbi aceeasi limba, președintele din oficiu va numi, sub pedepsa de nulitate, unu interprete, în etate celu puțin de doue-deci și cinci de ani, și-lu va pune, tot sub pedepsa de nulitate, sa jure ca va traduce fidele cuvintele ce au a se scamba între cei ce vorbescu limbe diferite. Acusatulu și ministeriulu publicu voru pute recusa pe interprete, dand motive de acea recusatiune. Curtea va pronuntia. Interpretele nu va pute, sub pedepsa de nulitate, nici chiar cu consimtimintulu acusatului și alu ministeriului publicu, sa fia luatu dintre marturi, judecatori, sau jurați. Dacă acusatulu este surdo-mutu și nu scie sa scrie, președintele va numi din oficiu dreptu interprete persona care va ave mai multa deprindere de a vorbi cu dinsulu. Totu asemene se va urma și în privinta marturulul surdo-mutu. Cele-alte dispositiuni ale articolului precedinte voru ave a loru esecutare și în acestu casu. În casu cînd surdo-mutulu aru sei sa scria grefiarulu va scrie intrebarile și observarile ce i se voru adresa; ele voru fi puse sub ochii acusatului, sau ai marturului, care va da inscrisu respunsurile sau declaratiunile sale. Grefiarulu va da citire tutuloru acestoru.

Articolul 358

Președintele va determina pe celu dintre acusati care va trebui sa fia supusu la desbateri mai-nainte de ceialti, incepend de la acusatulu principale, dacă este vre unu asemenea acusatu. Se va face după acesta o desbatere particularia asupra fiecarui dintre cei alti acusati.

Articolul 359

În urma depositiuniloru marturiloru și a diselor respective la cari acelea voru fi datu locu, partea civile sau representatulu seu și ministeriulu publicu, voru fi ascultati în desvelirea mijloceloru sprijinitore acusatiunii. Acusatulu sau aperatorulu seu voru pute să le respunda. Replica va fi permisa părții civili și ministeriului publicu, dara acusatulu sau aparatorulu seu va ave tota dauna cuventulu celu după urma. Președintele va declara după acesta ca desbaterile sînt terminate.

Articolul 360

Președintele va resume causa, va atrage atențiunea juratiloru asupra principaliloru probe pentru sau contra acusatului. Le va reaminti functiunile ce sînt chiamati a implini. Va pune cestiunile asia precumu sa va specifică mai la vale.

Articolul 361

Cestiunea ce resulta din actulu de acusatiune se va pune în terminii urmatori: Acusatulu este culpabile ca faptuitoru alu cutarui omoru, cutarui furtu, sau a ori carii alte crime, în tote circonstantele cuprinse în resumptulu actului de acusatiune?

Articolul 362

Dacă din desbateri resulta una sau mai multe circonstante ingreunatore, nementionate în actulu de acusatiune, președintele va mai adaugi și cestiunea urmatore: Acusatulu sevartit-a crima cu cutare sau cutare circonstantia.

Articolul 363

Cînd acusatulu a propusu o scusa din cele admise de lege ca atare, presiedintele va trebui, sub pedepsa de nulitate, a pune cestiunea urmatore: Cutare faptu este bine constatatu?

Articolul 364

Dacă acusatulu are mai puțin de sese-supra-dece ani, președintele va pune, sub pedepsa de nulitate, următoarea cestiune: Acusatulu lucrat-a cu precepere?

Articolul 365

În veri ce materia criminale, chiar în casu de recidiva, președintele, punendu cestiunile ce resulta din actulu de acusatiune și din desbateri, va insciinta pe jurați, sub pedepsa de nulitate, ca dacă ar crede cu majoritate de voturi ca esistu niscari-va circonstantie usuratorie în favorea unui sau mai multoru acusati recunoscuti culpabili vor trebui sa declare acesta în terminii urmatori: "Comisiunea juratiloru declara cu majoritate de voturi, ca sînt circonstantie usuratorie în favorea cutarui acusatu." După aceata presiedintele va da scrise în mana primului juratu cestiunile la cari juratii vor trebui sa respunda și, deosebit, actulu de acusatiune, procesele verbali cari constata delictulu și actele procesului afară de declaratiunile scrise ale marturiloru. Președintele va insciinta pe jurați, ca ori ce votu trebuie să se dea prin scrutinu secretu. Președintele va ordona să se scota acusatulu din auditoriu.

Articolul 366

Juratii se vor retrage în alta camera sa delibereze. Primulu juratu este celu inteiu esitu la sorti, sau celu alesu, cu consimtimentulu seu, de cei alti jurați. Mai înainte de deliberatiunte, primulu juratu va citi colegilor sei următoarea instructiune, care, deosebitu de acesta, va fi scrisa cu litere mari și va sta afipta în camera juratiloru la loculu celu mai în vedere. "Legea nu cere sema juratiloru de mijlocele prin cari s-au convinsu, nu le prescrie nici o regulă pentru cumpanirea probeloru. Legea îi indatoreza să se intrebe ei insii pe sine, în tacere și cu mintile adunate și sa caute în curatia de cugetu, ce intiparire au produsu asupra ratiunii loru probele aduse în contra acusatului și mijlocele apararii sale." "Legea nu dice juratiloru: luati dreptu adeveratu veri ce faptu este marturitu de atati sau atati marturi; nu le dice nici acesta: considerati ca neindestulatoria veri-ce proba care nu va consiste în cutare procesu verbale, în cutari acte, în marturia atatoru marturi sau în atate indicie (semne). Legea face juratiloru numai aceata intrebare, care coprinde, tota mesura datorieloru loru. Aveti intima convingere?" "Este de mare insemnatate a nu se perde nici unu momentu din vedere ca juratii sînt datori sa delibereze numai asupra actului de acusare; numai faptele cuprinse în acelu actu și cele ce depindu de dinsulu trebuie să-i ocupe, și-ar calca cea mai de capetenie datoria, dacă, ducendu-se cu mintea la dispositiunile legiloru penali, aru considera urmarile ce va pute să aibă pentru acusatu declaratiunea ce au sa faca: urmarirea și pedepsirea delicteloru, nu acestea sînt în a loru misiune; ei sînt chiamati numai spre a decide dacă acusatulu este sau nu culpabile de crima ce i se imputa."

Articolul 367

Juratii nu voru pute sa esa din a lor camera de catu numai după ce-și au formatu a loru declaratiune. Nimene nu va pute intră în camera loru în timpulu deliberatiunii, ori care aru fi causa, de catu numai cu voia în scrisu a presedintelui curtii. Președintele este datoru a ordona în scrisu capului gendarmiloru de serviciu din acea di ca se pazesca esirile camerei, loru. În ordinea data de presedinte se va inscrie numele și calitatea capului gendarmiloru. Juratulu care va calca dispositiunile mai susu coprinse, va pute fi condemnatu de către judecatorii curtii la o amena pînă la cinci sute lei. Asemenea ori care altulu aru calca ordinea presedintelui, sau care nu o aru fi facutu a se esecuta, va pute fi pedepsitu cu inchisore de doue-deci și patru ore.

Articolul 368

Juratii voru delibera asupra faptului principale și apoi asupra fiecărei din circonstantele acestui faptu.

Articolul 369

Primulu juratu va citi pe randu fiecare din cestiunile puse cum s-a disu la art. 360 și votulu se va da apoi prin scrutinu secretu, atatu asupra faptului principale și asupra circonstanteloru ingreunatore, catu și asupra esistentei circonstanteloru usuratorie.

Articolul 370

Se va procede tot asemenea prin scrutinu secretu asupra cestiuniloru ce s-aru pune în casurile prevedute prin articolele 363 și 364.

Articolul 371

Decisiunea juratiloru în contra acusatului asupra faptului principale, precumu și declararea de circonstante usuratorie, se va forma, sub pedepsa de nulitate; prin majoritate de voturi. Declaratiunea juratiloru va constata, sub pedepsa de nulitate, acesta majoritate, fără a areta numerulu voturiloru. În casu de paritate de voturi asupra veri-carii cestiuni, afară de cestiunea pentru circonstante usuratorie, parerea cea mai favorabile acusatului va prevalida.

Articolul 372

Juratii voru intra după aceea în auditoriulu curtii și-și voru relua lucurile. Președintele îi va intreba care este resultatulu deliberatiunii loru. Primulu juratu se va redica și cu mana pe anima va dice; Pre consciitia și pre onorea mea, inaintea lui Dumnedeu și inaintea omeniloru, declaratiunea juratiloru este: Da, acusatulu, s.c.l. Nu, acusatulu s.c.l.

Articolul 373

Declaratiunea juratiloru va fi subscrisa de primulu juratu și sa va da de către dinsulu presedintelui. Tote aceste se voru face în presenta juratiloru. Președintele o va subscrie și va pune și pe grefiaru a o subscrie.

Articolul 374

Declaratiunea juratiloru nu va pute fi supusă nici odata la nici unu felu de recursu.

Articolul 375

În casu candu acusatulu va fi recunoscutu culpabile, și dacă curtea va fi convinsa ca juratii, de și au observat formele, s-au inselatu însă în fondu, curtea va declara ca judecata este suspensa, și va amana causa pentru sesiunea viitoria, spre a fi supusă la alti jurați, între cari nu va pute fi nici unulu din juratii cari au luatu parte la declaratiunea ce s-a anulat. Nimene nu va ave dreptu de a provoca acesta mesura. Curtea numai din oficiu va pute sa ordone, și acesta îndată ce se va fi pronutiatu în publicu declaratiunea juratiloru. După declaratiunea acestoru după urma jurați, curtea va fi datore a pronuntia îndată decisiunea, chiaru candu acesta declaratiune ar fi conforma cu a celor-alti jurați.

Articolul 376

Cercetarea și desbaterile, odata fiindu incecepute, voru trebui sa fia continuite fără intrerupere și fără nici unu felu de comunicare în afara, pînă după declaratiunea juratiloru. Președintele nu va pute să le suspenda de catu candu trebuinta va cere, ca să se repauseze judecatorii, juratii, marturii și acusatii.

Articolul 377

Candu ver-unu marturu care a fostu citatu nu se va infatisa, curtea, după cererea ministeriului publicu și mai înainte de a se deschide desbaterile prin depunerea celui dinteiu marturu iuscrisu pe lista, va pute amana procesului pentru sesiunea viitore.

Articolul 378

Dacă din causa neinfatisarii marturului, procesului se amana pentru sesiunea viitore, tote cheltuelele procesului voru fi puse, chiaru prin decisiunea de amanare, în sarcina marturului neurmatoru a veni, și după cererea ministeriului publicu se va pune la cale implinirea. Aceeasi decisiune va ordona inca ca acelu marturu sa fia adusu prin putere publică, inaintea curtii spre a fi ascultatu. Și cu tote astea, în tote casurile, marturulu care nu sa va intatisa, sau care va refusa oi de a jura, ori de a marturi, va fi condemnatu la pedepsa prescrisa prin articolulu 77.

Articolul 379

Calea opositiunii va fi deschisa în contra acestoru condemnari, în terminu de dece dile, mai multu cate o di pentru fiecare distanta de doue miriametre, socotindu-se acestu terminu din diua primirii decisiunii condemnatorie, în copia, de marturulu condemnatu sau la domiciliulu seu. Opositiunea va fi primita atunci candu marturulu va proba ca a avutu legitime împiedicări, sau ca amenda pronuntiata în contra sa trebuie se fie micsiorata.

SECȚIUNEA II: Despre judecare și esecutare

Articolul 380

Președintele va chiama din nuou pe acusatu în auditoriu, și grefiarulu va citi în alu seu audu declaratiuuea juratiloru.

Articolul 381

Dacă acusatulu este recunoscutu a nu fi culpabile, președintele va pronuntia ca este aquitatu de acusatiune, și va ordona ca sa fia îndată lasatu liberu, afara numai dacă nu va fi retinutu pentru o alta causa. Curtea va decide după aceea asupra dauneloru-interese respectivu pretinse, după ce mai anteiu părțile voru fi propusu apararile loru, și după ce ministeriulu publicu va fi fostu ascultatu. Curtea va pute cu tote astea, dacă ar judeca de cuviinta, sa insarcineze pe unulu din judecatori a asculta pe părți, a lua cunoscinta de actele loru și a face reportu la audienta, unde părțile voru pute sa mai faca inca observari și ministeriulu publicu să fie ascultatu din nuou. Acusatulu aquitatu va pute asemene cere daune interese de la denuntiatorii sei, pentru faptulu de calomnia, fără însă ca membrii autorităților constituite sa pota fi și ei urmariti, cu modulu acesta pentru pirele ce sînt datori sa faca în privinta delicteloru ce au credutu ca au descoperitu în esercitiulu functiuniloru loru; ceea ce nu împiedica de a se intenta în contra loru actiune recursoria civile. Ministeriulu publicu va fi datoru, după cererea acusatului, să-i faca cunoscuti pe denuntiatorii sei.

Articolul 382

Cererile pentru daune-interese, facute fie de către acusatu contra denuntiatoriloru sei sau contra părții civili, fie de către partea civile contra acusatului sau condemnatului, se voru adresa la judecatorii curtii juratiloru. Partea civile este datore sa formeze cererea sa de daune-interese mai înainte de darea decisiunii; mai tardiu o asemene cerere nu va mai fi primita. Totu asamene se va urma și în privinta acusatului, dacă acesta a cunoscutu pe denuntiatorulu seu, sau catatimea dauneloru-interese. La casu contrariu, elu își va indrepta cererea la tribunalele civili. Persoanele cari n-au figuratu ca parte în acelu procesu, nu voru pute adresa cereri de semenea natura de catu la tribunalulu civile.

Articolul 383

Ori ce persona aquitata după lege, nu va mai pute fi apucata nici acusata pentru acelasu faptu.

Articolul 384

Cînd, în cursulu desbateriloru, acusatulu va fi fostu inculpatu pentru ver-unu altu faptu, sau prin nescari-va aste produse sau prin depositiuni de marturi, președintele, după ce va rosti ordonanța de aquitare, va ordona sa fia urmaritu pentru faptulu celu nou: prin urmare ilu va tramite, sub mandatu de infatisare sau de aducere, după distinctiunile stabilite prin art. 93 și urmatorie, și chiaru sub mandatu de arestare, dacă cere casulu, inaintea judecatorului de instructiuue competinte, spre a se procede la o noua instructiune. Acesta dispositiune nu se va esecuta cu tote astea de catu la casu candu ministeriulu publicu-și aru fi reservatu mai înainte de închiderea desbateriloru dreptulu de urmărire.

Articolul 385

Cînd acusatulu va fi declaratu culpabile, ministeriulu publicu va cere de la curte aplicarea legii. Partea civile asemenea va face a sa cerere în privinta restitutiuniloru și a dauneloru-interese.

Articolul 386

Președintele va intreba pe acusatu dacă numai are ceva de disu. Acusatulu sau aparatorulu seu nu voru mai pute plada sau vorbi asupra faptului sustiindu ce n-aru fi adeveratu, ci numai ca acestu faptu n-aru fi popritu de lege, sau ca n-aru fi calificatu de dinsa ca delictu, sau n-aru merita pedepsa a carii aplicatiune s-a cerutu de ministeriulu publicu, sau ca faptulu nu aru trage după sine daune-interese în favorea părții civili, sau ca în fine acesta cere o pre mare suma pentru daunele-interese ce i se cuvinu.

Articolul 387

Curtea va pronuntia absolutiunea acusatului, dacă faptulu de care elu este declaratu culpabile nu este opritu prin legea penale.

Articolul 388

Dacă acelu faptu este opritu, curtea va pronunță pedepsa stabilita prin lege, chiaru la casu candu după desbateri s-aru gasi ca elu numai este de competinta curtii juratiloru. La casu de a se vedi mai multe crime sau delicte imputabili acusatului, curtea va pronunță numai pedepsa cea mai grea care s-aru aplica, după lege, la unulu din acele delicte.

Articolul 389

La casu de absolutiune, de condemnare sau de aquitare, curtea va hotari asupra dauneloru-interese pretinse de partea civile sau de acusatu; ea le va liquida prin aceeasi decisiune, sau va insarcina pe unulu din judecatori sa asculte pe părți, sa ia cunoscinta de acte și sa faca despre tote reportu, după cum se areta în art. 381. Curtea va ordona asemenea ca lucrurile ce s-au fostu luatu sa fia restituite proprietarului loru. Cu tote acestea dacă curtea a pronuntiatu condemnarea, acesta restitutiune nu sa va face de catu candu proprietarulu va justifica că nu a urmatu din partea condemnatului cerere de casatiune în terminulu legale, sau ca de și asemenea cerere a urmatu, însă causa este definitivu terminata.

Articolul 390

Dacă juratii voru fi declaratu ca acusatulu este scusabile, curtea va pronunță conformu codicelui penale.

Articolul 391

Acusatulu sau partea civile care va perde causa, va fi condemnatu la cheltuele către Statu și către cea altă parte. În procese criminali, partea civile, care nu va perde causa, nu va fi nici odata indatorata la cheltuele, și dacă în vre unu casu ea va fi depusu mai din înainte cheltuelile judecatii, i se voru restitui.

Articolul 392

Judecatorii voru delibera și-și voru da parerile în secretu, sau în sala audientei, vorbindu-și incetu, sau retragendu-se în camera de consiliu. Decisiunea va fi pronunțată cu voce tare de presedinte în fața publicului și a acusatului. Președintele mai înainte de a pronunță otarirea, este datoru a citi testulu legii, pe care este intemeiata. Grefiarulu va scrie decisiunea și va coprinde intr-însă testulu legii ce s-a aplicatu de curte sub pedepsa de o amenda de lei una suta.

Articolul 393

Originalulu decisiunii va fi subsemnatul de către judecatorii cari au dat-o chiaru în acea di sau celu multu după doue-deci și patru de ore, sub pedepsa de o amenda de una suta lei contra grefiarului și, dacă cere casulu, de actiune recursoria civile atatu în contra grefiarului catu și în contra judecatoriloru.

Articolul 394

După pronuntarea hotărîrii, președintele va pute, după circumstanțe, sa indemne pe acusatu ca să-și tie coragiulu, să se supuna aplicatiunei pedepsei cu resemnatiune și să-și reforme purtarea în viitoru. Elu îi va face cunoscutu ca legea îi da facultatea de a face recursu pentru casare, și-i va spune terminulu ce are pentru acesta.

Articolul 395

Grefiarulu va face unu procesu verbale despre sedinta pentru a constata ca formalitatile presscrise au fostu observate. Nu se va menționa iuna în acestu procesu verbale nici despre respunsurile acusatiloru, nici despre coprinsulu depositiuniloru, dar se voru areta intr-insulu scambarile, variațiunile și contradicerile marturiloru conformu articolului 343. Procesulu verbale va fi subscrisu de presedinte și de grefiaru, și nu va pute fi tiparitu de mai înainte. Dispositiunile acestui articolu voru fi executate sub pedepsa de nulitate. Lipsa acestui procesu verbale sau neesecutarea dispositiuniloru paragrafului alu treilea precedente, voru fi pedepsite cu amendă de lei doue sute în contra grefiarului.

Articolul 396

Condemnatulu va ave unu terminu de trei dile libere din diua candu s-a pronuntatu decisiunea, ca sa declare la grefa dacă face recursu pentru casatiune sau nu. Ministeriulu publicu va pute în acelasu terminu sa declare la grela ca cere casarea decisiunei. Partea civile va ave și ea acelasu terminu, dar nu va pute face recursu de catu în contra dispositiuniloru relative la interesele sale civili. În cursulu acestoru trei dile, și dacă s-a facutu recursu pentru casatiune, pînă la primirea decisiunii curtii de casatiune, esecutarea decisiunii curtii juratiloru va fi suspensa.

Articolul 397

În casurile prevedute prin art. 407 și 408 din acestu codice, ministeriulu publicu sau partea civile vor ave numai doue-deci și patru de ore spre a face recursu pentru casatiune.

Articolul 398

Condemnatiunea se va esecuta, în termimi de doue-deci și patru ore, după espirarea termineloru menționate în art. 396, dacă nu s-a facutu recursu pentru casatiune, iar în casu de recursu, în doue-deci și patru de ore de la primirea decisiunei de respingerea recursului.

Articolul 399

Condemnarea se va esecuta după ordinele ministeriului publicu; elu va ave facultate de a cere de a dreptulu asistența puterii publice, pentru acestu sfirsitu.

Articolul 400

Dacă condemnatulu voesce sa faca vr-o declaratiune, aceea va fi primita de unulu dintre judecatorii locului, unde se face esecutarea, asistatu de grefiaru.

Articolul 401

Procesulu verbale despre esecutare se va face de grefiaru, sub pedepsa de o amenda de una suta lei și sa va transcrie de dinsulu în terminu de doue-deci și patru ore în josulu originalului decisiunii. Grefiarulu va subsemna acesta transcriptiune, și va face mențiune de tote pe marginea procesului verbale, sub aceeași pedepsa. Acesta mențiune va fi asemenea subsemnata și transcriptiunea va pute face proba ca și insusi procesului verbale.

Articolul 402

Candu în cursulu desbateriloru facute cu ocasiunea otaririi de condemnare, acusatulu va fi fostu inculpatu sau prin acte, sau prin depositiuni de marturi, de niscari-va alte crime de catu cele de cari era acusatu, dacă acele crime în urma descoperite merita o pedepsa mai grea de catu cea d-anteiu, sau dacă acusatulu are complici cari se afla la casa de arestu, curtea va ordona urmarirea sa pentru aceste fapte noue, după formele prescrise în acestu Codice. În ambe aceste casuri ministeriulu publicu va suspende esesutarea otaririi care a pronuntatu cea d-anteiu condemnare, pînă candu se va statui asupra celui de alu douile procesu.

Articolul 403

Tote procesele criminali în stare de a fi judecate, în diua punerii în lucrare a acestui Codice de procedura criminale, se voru judeca de jurați, fără a trece prin camera de acusatiune.

Articolul 416

Recursulu de casatiune, facuta în contra decisiuniloru și sentinteloru preparatorie și de instructiune, nu va fi deschisu, de catu după darea celei definitive decisiuni sau sentinte, fără ca, celu ce voesce a face unu asemene recursu sa fia impedicatu sau respinsu prin aceea ca s-ar și supusu de buna voia la esecutarea unoru asemenea decisiuni sau sentinte preparatorie, pe cari le ataca. Dar decisiunile și sentintele date asupra, competentei potu fi atacate la curtea de casatiune îndată ce voru fi date și fără a se ascepta esirea celei definitive decisiuni.

Articolul 417

Candu recursulu se va face de către partea cea condemnata, acesta va trebui, sau în persona sau prin alu seu imputemicitu, sa faca, la grefa instanței judecatoresci a carii decisiune voesce a ataca declarare verbale cumca voesce a merge inaintea curtii de casatiune. Grefiarulu va constata acesta declarare în scrisu, și va ingriji ca sa fia subscrisa atatu de recurente catu și de sine insusi. Dacă recurentele nu va pute sau nu va voi s-o subscrie, grefiarulu va face mențiune de acesta. Declararea va fi înscrisă intr-unu registru destinatu la acesta, și care va fi publicu, în catu veri-cine va ave dreptulu sa cera a i se da estracte dintr-insulu. Fiindu facutu prin imputernicitu, actulu de imputernicire va remane anesatu la declaratiune.

Articolul 418

Partea civile, care va face recursu de casatiune, este datore sa alature, pe linga cererea sa de casare, și o copia adeverita de grefiaru a decisiunii sau sentintei în contra carii recurge la curtea de casatiune. Ea este datore să depună o amenda de galbeni dece, sau, dacă decisiunea ce ataca este data în lipsa ei, de galbeni cinci.

Articolul 419

Indatorirea de a depune o amenda, după distinctiunile stabilite în art. 418, cade și asupra celoru condemnati în materia corectionale și politianesca, candu acestia voru face recursu pentru casatiunea sentintei prin care au fostu condemnati.

Articolul 420

Persoanele supuse la consemnare de amenda, voru fi scutite de a depune amenda, în casu candu voru alatura la cererea loru de casatiune unu certificatu de scapataciune, conformu art. 46 din legea curtii de casatiune.

Articolul 421

Amenda se va perde de celu ce a depus-o candiu recursulu seu va fi respinsu, și i se va restitui în casulu contrariu.

Articolul 422

Cei condemnati chiar în materie corectionali sau politienesci, la o pedepsa privată de a loru libertate nu voru fi admisi a face recursu pentru casatiune de catu candu voru fi în stare de inchisore sau liberati pe cautiune. Actulu de inchisore sau de liberare pe chezasia va fi alaturatu la recursulu loru.

Articolul 423

Cu tote aceste, cînd recursulu va fi motivatu de necompetenta, va fi destulu, pentru admisiunea sa, ca recurentulu să justifice ca a intratu de buna voia în inchisorea de la reședința curtii de casatiune. Spre acesta directorulu inchisorii ilu va pute primi pe simpla infatisare a cererii sale adresate către ministeriulu publicu alu curtii de casatiune și visate de acestu magistratu.

Articolul 424

Condemnatulu sau partea civile, și după ce a facutu recursu pentru casare, va pute, în terminu de dece dile, să depună la grefa instanței a cui otarire voesce a ataca, unu memoriu coprindetoru de mijlocele sale de casatiune.

Articolul 425

Grefiarulu, dandu recurentelui o adeverinta de primirea cererii sale de casatiune, o va inainta îndată ministeriului publicu, împreună cu celelalte documente relative la recursulu de care e vorba.

Articolul 426

Ministeriulu publicu locale va transmite îndată tote chartiile primite de la grefiaru la ministeriulu justiției și acesta le va adresa, în doue-deci și patru ore, la curtea de casatiune și va informa de acesta pe magistratulu care i le va fi tramisu.

Articolul 427

Condemnatulu și partea civile voru pute sa transmita și de dreptulu la grefa curtii de casatiune cererile loru de casare.

Articolul 428

Curtea de casatiune va trebui sa dea decisiunea sa asupra recursului, celu mai tardiu intr-o luna de dile după implinirea celui de pe urma din termenile marginite în acestu capu.

Articolul 429

Cererea de casatiune fiindu respinsa, partea care o va fi formatu nu va mai pute sa o reinoesca sub nici unu pretestu și în nici unu modu.

Articolul 430

Decisiunea de respingere va fi, în terminu de trei dile, impartasita ministeriului publicu de lîngă curtea de casatiune de către grefiaru, în forma de estractu sub semnatura acestuia. Ministeriulu publicu va indrepta acelu estractu la ministeriulu publicu alu instantiei a cui decisiune va fi fostu atacata.

Articolul 431

Candu curtea de casatiune va anula o sentinta sau o decisiune; fie în materia corectionale, fie în materia de politia, ea va tramite procesului și pe părți inaintea unei curti sau tribunalu de aceeasi calitate cu instanța a cui sentinta sau decisiune va fi anulata.

Articolul 432

Candu curtea de casatiune va anula o decisiune data în materia criminale, se va procede intocmai precumu se areta în cele septe article urmatore.

Articolul 433

Curtea de casatiune va pronunță tramiterea procesului: la o alta curte de apelu de cea care a regulatu competintia, sau care o pronuntatu punerea sub acusatiune, dacă decisiunea s-a anulatu pentru vre una din causele cuprinse în articolulu 324; La o alta curte de jurați de cea care va fi datu decisiunea, dacă decisiunea și instructiunea s-a anulatu pentru causa de nulitati comise de curtea de jurați; La unu altu tribunalu de celu în care se va fi aflatu judecătorului de instructiune, dacă decisiunea și instructiunea, sînt anulate numai în ceea ce privesce interesele civili.

Articolul 434

Dacă decisiunea și procedura sînt anulate pentru causa de necompetenta, curtea de casatiune va desemna tribunalulu sau curtea care trebuie a cerceta procesului. Cu tote aceste, dacă competența aru fi a tribunalului pe linga care se afla jadecatorulu care va fi facutu cea d-anteiu instructiune, curtea va tramite procesului la unu altu tribunalu.

Articolul 435

Dacă decisiunea a fostu anulata pentru causa ca faptulu condemnatu se găsește a nu fi delictu calificatu prin lege, curtea nu va pronunță tramiterea procesului de catu dacă se afla o parte civile; în casulu acesta tramiterea se va face la unu altu tribunalu de celu la care se va fi aflatu judecătorului de instructiune.

Articolul 436

În tote casurile candu curtea de csasatiune este autorisata a alege o curte sau unu tribunalu pentru judecarea procesului de densa tramisu ea va trebui sa faca acesta alegere, dapa o deliberatiune speciale în camera de consiliu, îndată după pronuntarea decisiunii de casatiune, în care să va și face mențiune de acesta.

Articolul 437

Candu tramiterea s-a facutu la o curte de apelu, acesta după ce va indrepta, în ceea ce o privesce instructiunea, va tramite procesului inaintea curtii juratiloru care va trebui sa judece procesului.

Articolul 438

Candu procesului se va tramite inaintea curtii juratiloru, și se voru afla complici cari nu voru fi în stare de acusatiune, unu judecatoru de instructiune, insarcinatu de acesta curte, și ministeriulu publicu voru face, fiecare în ceea ce-lu privesce instructiunea. Actele acestei instrucțiuni se voru adresa după aceea la curtea de apelu, a carii camera de punerea sub acusatiune va pronunță de este sau de nu este locu de punere sub acusatiune.

Articolul 439

Dacă decisiunea a fostu anulata pentru motivu ca a pronuntiatu o alta pedepsa de catu cea după legi aplicabile la natura crimei, judecatorii curtii juratiloru, la cari se va fi tramisu procesului, voru trebui să se marginesca numai în a pronuntia decisiunea, aplicandu pedepsa legiuita în urmarea declaratiunii de mai-nainte a juratiloru. Dacă decisiunea va fi anulata pentru alta causa, sa va procede la noue desbateri inaintea curtii juratiloru la care s-a tramisu procesului. Curtea de casatiune va anula decisiunea numai în parte, dacă nulitatile comise atingu numai unele din dispositiunile sale.

Articolul 440

Acusatulu, a cui condemnatiune va fi fostu anulata și care va trebui să se supuna la noua judecata criminale, va fi tradusu fără a fi liberatu de la inchisore, inaintea curtii de apelu sau a curtii juratiloru la care s-a tramisu procesului.

Articolul 441

Partea civile alu carii recursu va fi respinsu în materia criminale, corectionale sau politianesca, va fi condemnata a plati celei-l-alte părți o desdaunare de lei una suta cinci-deci și cheltuelele judecatii. Partea civile va fi inca condemnata către statu a perde amenda depusa în virtutea articolului 418. Administratiunile sau regiele Statului și agentii publici nu voru fi nici odata condemnati la amenda către statu, în casu candu recursula loru aru fi respinsu, ci numai la desdaunari și cheltuele.

Articolul 442

După respingerea unei cereri de casatiune, partea ce o va fi formatu nu va mai pute face recusu în contra aceleiasi decisiuni sau sentinte sub nici unu pretestu și pentru nici unu mijlocu.

Articolul 443

Candu, după o ordine formale a ministeriulul justiției către ministeriulu publicu alu curtii de casatiune, acesta va denunta la secțiunea criminale acte judecatoresci, decisiuni sau sentinte contrarie legii, ele voru pute fi anulate și atorii loru urmariti, dacă cere casulu după capu III, de la titlu IV alu acestei cărți.

Articolul 444

Candu se va fi datu vre o decisiune sau sentinta supusă la casatiune și nici una din părți nu va fi facutu recursu în terminulu legiuitu, ministeriulu publicu de lîngă curtea de casatiune va pute face recursu din oficiu chiar după espirarea terminului. Dacă în aseminea casu, decisiunea sau sentinta va fi casata, părțile nu voru pute să se intemeeze pe acesta, spre a se opune la esecutarea ei.

Articolul 445

Candu unu acusatu va fi fostu condemnatu pentru o crima, și unu altu acusatu va fi fostu, printr-o alta decisiune, condemnatu ca autoru alu aceleiasi crime, dacă aceste doue decisiuni nu se potu concilia, în catu a loru coesistentia probeza ca unulu sau altulu dintre condemnati este inocinte, esecutarea ambor decisiuniloru se va suspende, chiaru și dacă recursulu facutu pentru casarea loru sau a unei dintr-insele, va fi fostu respinsu, sau chiaru dacă în lipsa de vre unu recursu, decisiunile voru fi dobanditu autoritate nerevocabile. Ministeriulu Justiției, sau din officiu, sau după cererea ministeriului publicu, sau după reclamatiunea unui sau amboru condemnatiloru va insarcina pe ministeriulu publicu alu curtii de casatiuue sa denunte la area curte ambe decisiunile. Curtea de casatiuue secțiunea criminale, după ce va verifica ca cele doue condemnatiuni nu se potu concilia, le va casa, și va tramite pe acusati inaintea unei curti alta de cele ce au pronuntiatu decisiunile casate.

Articolul 446

Cînd, în urma unei condemnatiuni pentru omucidu, se voru adresa, din ordinea espresa a Ministeriului Justiției, către curtea de casatiune, secțiunea criminale, acte presentate în urma condemnarii și de natura a produce indicie indestulatore despre esistenta persoanei a carii morte presupusa a datu locu la condemnatiune, curte de casatiune va pute insarcina o curte de apelu a face o cercetare pregatitore spre a recunosce esistenta și identitatea persoanei presupuse ucisa, și a constata acesta prin interogatoriulu ce va face acelei persoane, prin ascultare de marturi, și prin tote mijlocele proprie de a pune în evidenta faptulu prin care s-aru desfiinta condemnarea. Esecutarea condemnatiunii va fi de dreptu suspensa, prin ordinea Ministeriului Justiției, pînă ce va pronuntia curtea de casatiune, iar în urma, de se va cuveni, prin decisiunea preparatoria a acestei curti. Curtea de apelu pronuntiandu simplu asupra cestiunii de identitatea persoanei, va tramite decisiunea și actele cercetării sale la curtea de casatiune, care va pute sa caseze decisiunea condemnatoria, și chiaru, cerendu casulu, sa tramita procesului în cercetarea unei alte curti de jurați de cea care va fi pronuntiatu mai-nainte condemnarea.

Articolul 447

Candu după condemnarea unui acusatu, unulu sau mai mulți din marturii ce au depusu în contra sa voru fi urmariti ca marturi mincinosi, în acelu procesu, dacă acusatiunea de marturia mincinosa este primita în contra loru sau chiar dacă s-au datu în contra loru mandate de arestare, esecutarea condemnatiunii se va suspinde, chiaru și candu curtea de casatiune ar fi respinsu recursulu celui condemnatu. Dacă marturii voru fi după acesta condemnati ca marturi mincinosi în contra acusatului, Ministeriulu Justiției, sau din oficiu, sau după cererea ministeriului publicu, sau după reclamarea individului condemnatu prin cea d-anteiu decisiune, va insarcina pe ministeriulu publicu alu curtii de casatiune sa denuntia curtii acelu faptu. Curtea de casatiune, verificandu declaratiunea juratiloru în urmarea carii s-a pronuntatu cea d-alu doile decisiune, va aunla pe cea d-inteiu, dacă prin aceia declaratiune s-au doveditu mincinose marturiele aduse în contra celui d-inteiu condemnatu; iaru spre a se procede în contra acusatului pe basa actului de acusatiune în fiinta, curtea de casatiune ilu va tramite inaintea unei curti de jurați care nu va pute fi nici cea care a judecatu pe condemnatu nici cea care a judecatu pe marturi. Dacă cei acusati ca marturi mincinosi sînt aquitati, suspensiunea decisiunii condemnatorie va inceta de dreptu și condemnarea se va esecuta.

Articolul 448

Marturii cei condemnati pentru marturie mincinose, un voru pute sa mai faca nici o depositiune la cea de a doua cercetare a procesului.

Articolul 449

În casu de revisiunea nuei condemnatiuni pentru causa indicată în art. 445, dacă condemnatulu va fi muritu, curtea de casatiune va numi unu curatoru memoriei sale, și acesta va esercita drepturile condemnatului. Dacă în urma acestei noue procedure se va descoperi ca cea d-antiiu condemnatiune a fostu pronuntiata pe nedreptu, noua decisiune a curtii va usura memoria condemnatului de acusarea ce i s-a fostu adusu.

Articolul 450

Falsulu în scripturi se poate defaima sau prin actiune principale sau incidinte, și, în acestu după urma casu, sau pe cale criminale sau pe cale civile.

Articolul 451

În tote procesele pentru falsu, inscrisulu atacatu, îndată ce se va produce, se va depune la grefa, subsemnatul pe tote paginele de grefiiaru, și de persona care l-a depusu, dacă va sci sa subscrie. Grefiarulu va face unu procesu verbale detaiatu de starea materiale a inscrisului, și în care va menționa, fiindu casu, de neputinta sau nesciinta persoanei ce a infatisatu inscrisulu de a-lu subsemna. Grefiarulu care va priimi asemenea inscrisu fără indeplinirea susu diseloru formalitati, se va supune la o amenda de lei cinci-deci.

Articolul 452

Dacă inscrisulu atacatu se va lua din vre unu locu publicu, functionarulu, care-lu va da, ilu va subsemna și elu precum s-a disu mai susu, iaru de nu, se va pedepsi cu aceeasi amenda de lei cinci-deci.

Articolul 453

Inscrisulu atacatu de falsu se va subsemna inca de oficiarulu politiei judiciarie și de partea civile, dacă acesta se infatiseza; asemene se va subsemna și de prevenitu în momentulu infatisarii. Dacă aceste persoane sau unele dintr-insele nu potu sau nu voru a subsemna, se va face mențiune în procesului verbale; în casu de negligenta sau de omisiune, grefiarulu se va pedepsi cu amendă de cinci-deci lei.

Articolul 454

Veri-care depositariu publicu ori particulariu alu unui scrisu atacatu ca falsu este datoru sa-lu predea în urma ordonantei ce aru priimi pentru acesta, sau de la ministeriulu publivu sau de la judecatoriulu de instructiune, iar nevoindu va fi silitu prin constringere corporale. Acea ordonanța și actulu ce se va da depositariului despre predarea inscrisului fi voru servi de aparare către cei interesati de acelu inscrisu.

Articolul 455

Inscrisurile ce se voru aduce spre a servi de comparatiune voru fi subsemnate, precum s-a disu în articolele 450, 451 și 452, și sub aceleasi pedepse.

Articolul 456

Veri ce depositariu publicu de inscrisuri cari potu servi de comparatiune, este datoru să le produca sub pedepsa de constringere corporale. Ordonanța și actulu ce voru priimi pentru a loru predare, le voru servi de aperare către cei ce aru pute să aibă interesu de acele inscrisuri.

Articolul 457

Dacă trebuinta aru cere să se stramute unu actu autenticu, se va lasă depositariului o copia dupe dinsulu verificata și adeverita de președintele tribunalului care va face procesu verbale de acesta. Dacă depositariulu este publicu, acesta copia o va pune în loculu originalului ca sa serve dreptu originalu și va pute libera alte copie dupe acea copia, facendu mențiune despre procesului verbale care constata luarea originalului, pînă candu acela i se va inapoia. Cu tote aceste, dacă acelu inscrisu face parte dintr-unu registru, în catu nu poate fi scosu de acolo, tribunalulu va pute, ordonandu a i se aduce registrulu, sa dispenseze de formalitatea stabilita în acestu articolu.

Articolul 458

Scripturile private potu servi și ele ca inscrisuri de comparatiune, dacă părțile le recunoscu. Cu tote aceste, particularii, cari voru marturi insii ca posedu asemeni inscrisuri, nu voru pute fi îndată constrinsi prin inchisoria ca să le produca, dar dacă, după ce voru fi fostu chiamati inaintea tribunalului, care se afla în cercetarea procesului, pentru a preda acele inscrisuri sau a areta motivele refusului loru, nu li se voru incuviinta acele motive, decisiunea sau sentinta va pute pronunță în contra loru constringerea corporale.

Articolul 459

Candu marturii se voru esplica asupra unui actu alu procesului, ci ilu voru parafa și subsemna sau, neputendu, se va constata acesta prin procesului verbale.

Articolul 460

Dacă, în cursulu unei instrucțiuni sau procedure, unu actu produsu se va defaima ca falsu de una din părți, acesta va interpela pe cea lalta sa declare, dacă voesce să se servesca de actu.

Articolul 461

Dacă adversarulu va declara că nu voesce a se servi de acelu inscrisu, sau, dacă, în terminu de optu dile libere de candu a fostu interpelatu, nu va face nici o declarare, va inceta orice cercetare și judecata asupra acelui inscrisu, care se va scote din procesu. Dacă acelu adversariu va declara ca voesce a se servi de acelu inscrisu, iustructiunea asupra falsului se va urma în modu incidente dinaintea curtii sau tribunalului care se afla în cercetarea procesului principale.

Articolul 462

Dacă partea care a defaimatu inscrisulu de falsu, sustiue ca celu ce l-a produsu este autorulu sau complicele falsului, sau dacă resulta din procedura ca autorulu sau complicele falsului este viu și actiunea crimei inca nu e stinsa prin prescriptiune, acusatiunea se va urma pe cale criminale, după formele mai susu prescrise.

Articolul 463

Dacă procesului, în cursulu cărui s-a nascutu incidentele de falsu criminale, este unu procesu civile, se va amana procedura sa pînă candu instantele criminali voru da decisiuuea loru asupra falsului. Iar dacă procesului principale este de natura criminale, corectionale sau politianesca, curtea sau tribunalulu ce se afla în cercetarea sa este datoru sa decida mai inteiu după ce va ascuta pe ministeriulu publicu, dacă trebuinta procesului principale cere a se amana sau nu judecata pînă la cercetarea și judicata falsului.

Articolul 464

Prevenitulu sau acusatulu se va pute indatora a produce o scriere a sa, și a scrie cu mana sa propria inaintea judecatii. În casu de refusu sau tacere din parte-i, procesului verbale va face mențiune de acesta.

Articolul 465

Dacă o curte sau unu tribunalu afla, în cercetarea unui procesu chiaru civile, niscari-va indicie asupra vre-unui falsu, și asupra persoanei care-lu va fi facutu, ministeriulu publicu sau președintele ori judecătorului va transmite actele ministeriului publicu de linga judecătorului de instructiune din circonscriptiunea unde se va pare ca s-ar fi facutu delictulu sau unde celu prevenitu aru pute fi prinsu, și va pute sa și dea în contra lui unu mandatu de aducere.

Articolul 466

Candu acte publice se voru declara false, în totu sau în parte, curtea sau tribunalulu care va fi judecatu falsulu va ordona să se indrepteze acele acte, stergendu-se sau adaogindu-se, și despre tote acestea se va face procesu verbale.

Articolul 467

Inscrisurile de comparatiune se voru tramite inapoi la locurile de unde s-au luatu sau se voru intorce la acele persoane cari le voru fi comunicatu. Acesta tramitere se va face în terminu de cinci-spre-dece dile de la data decisiunii sau a sentintei, supunendu-se grefiarulu la o amenda de lei cinci-deci pentru neobservarea acestei formalitati.

Articolul 468

În tote celelalte, instructiunea falsului se va face ca a tutoru celoru-alte delicte afară de următoarea dispositiune, care este speciale la falsu. Presedintii curtiloru de jurați, ministeriulu publicu ale acelorasi curti și judecatorii de instructiune, pentru indeplinirea unei instrucțiuni incepute în circonscriptiunea loru, voru pute pasi și afara din acea circumscriptiune, spre continuirea cercetariloru necesarie la persoanele prepuse ca aru fi fabricatu, introdusu, impartitu moneda mincinosa, fie de metalu, fie de hartia, sau ca aru fi contrafacutu sigiluilu Statului.

Articolul 469

Plangerea și denuntarea pentru falsulu unei scripturi va pute ave urmare, chiaru și dacă inscrisulu în contra cărui este adusu va fi servitu de temeiu la niscari-va acte publice sau private.

Articolul 470

Candu, în urma unei decisiuni de punere sub acusatiune, acusatulu nu se va fi pututu prinde sau nu se va infatisa la judecata, în terminu de dece dile libere, după notificarea facuta la domiciliulu seu, sau candu, după ce s-au infatisatu ori s-a prinsu, se va fi facutu nevedutu, președintele curtii juratiloru, sau, în lipsa lui, judecătorului care îi tine loculu, va da o ordonanța în care se va coprinde: ca acusatulu e datoru să se intatiseze intr-unu altu terminu de dece dile de la dina pablicarii acelei ordonantie, iar de nu, ca va fi declaratu rebelu legii, ca va fi suspensu din esercitiulu drepturiloru cetatianesci, ca averea sa va fi sequestrata în cursulu instructiunii contumaciei, ca ver-ce actiune către judecatorii îi va fi oprita în curgerea aceluiasu timpul, ca se va procede în contra lui, și ca ver-cine este daturu sa arete loculu unde se afla. Acea ordonanța va face inca mențiune despre crima și despre ordonanța pentru punerea la poprela a acusatului.

Articolul 471

Acea ordonanța va fi publicata prin toba în cea d-inteiu duminica urmatore, și afipta la porta locuinței acusatului, la a primariei, și la porta auditorului curtii juratiloru. Ministeriulu publicu va tramite aceeasi ordonanța la tribunalulu în a cărui circonscriptiune se afla averea ce urmeza a se sequestra.

Articolul 472

După dece dile de la publicare se va procede la judecata contumacelui.

Articolul 473

Nici unu advocatu nu se va pute infatisa spre a apera pe acusatulu contumace. Dacă acusatulu se va fi aflandu afara din România, sau în absoluta neputinta de a veni, rudele sau amicii sei voru pute sa arete împiedicarea în care se afla de a veni și sa sustina legitimitatea ei.

Articolul 474

Dacă curtea va judeca împiedicarea legitima, va face să se amane judecata acusatului și sequestrarea averii sale, pentru unu terminu ce va gasi cu cale, după natura împiedicării și distanta locuriloru.

Articolul 475

Afara de casulu precedinte, curtea va pasi de îndată la judecarea causei prin citirea decisiunei de tramitere la curtea juratiloru, a ordonantei prescrise prin art. 227, și a proceseloru verbali facute pentru constatarea publicarii și afigerii acelei ordonante. După acesta lectura, curtea, asupra conclusiuniloru ministeriului publicu, va pronunță despre contumace. Dacă instructiunea contumaciei nu este conformu reguleloru mai susu aretate, curtea o va declara nula și va ordona să se reincepa din nou de la celu mai vechiu actu nelegale. Dacă instructiunea este regulata, curtea va pronunță asupra acusatului și va decide și asupra desdaunarii reclamantelui. Tote acestea însă se voru face fără asistența sau intervenirea juratiloru.

Articolul 476

Dacă contumacele este condemnatu, averea sa va fi, din diua esecutarii decisiunii, considerata și administrata ca averea de absente. Atatu despre dinsa catu și de a sa administrare se va da sema cui se va cuveni, după ce condemnatiunea va fi devenitu irevocabile prin espirarea terminului de purgatiunea contumaciei.

Articolul 477

În terminu de optu dile după darea decisiunii, unu estractu dintr-însă va fi inseratu, după staruinta ministeriului publicu, în foia oficiale și afiptu: 1. la porta celui după urma domiciliu alu condemnatului; 2-lea la porta primariei locului unde s-a comisu crima; 3-lea în sala auditorului curtii cu jurați. Asemenea estractu se va tramite în acelasu terminu la tribunalulu în a cărui circonscriptiune se afla averea contumacelui. Efectele legali ale esecutarii unei decisiuni date în contumacia, se voru produce de la data dilei celui mai după urma procesu verbale, constatatoriu de formalitatea afigerii prescrise prin acestu articolu.

Articolul 478

Recursulu de casatiune în contra decisiunii date în contumacia, nu va fi deschisu de catu ministeriului publicu și părții civili, în ceea ce se atinge de interesulu ei.

Articolul 479

În nici unu casu contumacia unui acusatu nu va suspinde nici intardia, prin sine insasi, instructiunea în privinta coacusatiloru sei presinti; curtea va pute ordona, după judecata acestora, ca lucrarile depuse la greta dreptu acte inculpatorie să se intorca, cînd se voru cere, proprietariloru loru, sau celui în dreptu a le lua. Curtea va pute ordona asemenea intorcerea aceloru acte, sub condițiune de a fi din nou infatisate, dacă va cere trebuinta. La intorcerea loru se va face de grefiaru unu procesu verbale descriptivu de starea loru materiale, sub pedepsa, contra grefiarului pentru neurmare, de o amenda de lei cinci-deci.

Articolul 480

În cursulu sequestrului, se voru intretine, din starea sequestrata, sotia, copiii, tatalu și mama contumacelui, dacă nu au mijloace proprie indestule. Autoritatea judeciara va regula acesta.

Articolul 481

Dacă acusatulu se da prinsu, ori dacă se va aresta mai înainte de stingerea pedepsei prin prescriptiune, decisiunea data în contumacia și procedurele facute în contra lui, incependu de la ordonanța de iachisore sau de reinfatisare, voru fi de sine nimicite și se va procede în privinta lui după formele ordinarie.

Articolul 482

În casulu prevedutu prin articolulu precedinte, dacă marturii nu potu fi produsi inaintea judecatii din vre o causa ore-care, incredintarile loru scrise, precumu și respunsurile scrise ale celoru-alti acusati de acelasu delictu, voru fi citite l-a infatisare. Asemene se va urma și cu cate alte acte se voru socoti de presedinte de natura a lumina pe judecatori asupra crimei și asupra celoru culpabili.

Articolul 483

Contumacele care, după ce se va fi reinfatisatu, va questiga aquitarea sau absolvirea sa, va fi condemnatu la plata cheltueliloru ocasionate prin contumacia sa.

Articolul 484

Recunoscerea identității unui individu care, după ce a fostu condemnatu, a scapatu, și apoi s-a reprinsu, va fi facutu totu de acea judecatoria sau curte care va fi pronuntatu condemnarea sa. Acea judecatoria sau curte, pronuntandu identitatea, va otari totu-de-o-data și pedepsa legiuita pentru fuga lui, dacă legea o cere.

Articolul 485

Curtea sau tribunalulu va asculta pe marturii, adusi sau după cererea ministeriului publicu, sau după cererea individului reprinsu, dacă acesta va fi aretatu ca are marturi. Cercetarea identității se va face în audienta publică, și prinsulu va trebui sa fia fața, iar la din contra urmare, voru fi nule tote cate se voru lucra. Decisiunile curtii în asemene materia se voru da fără asistența juratiloru.

Articolul 486

Ministeriulu publicu și reprinsulu voru pute face recursu la curtea de casatiune în forma și în terminii aretati în acestu Codice în contra otaririi date asupra urmaririi pentru recunoacerea identității.

Articolul 487

Candu în urmarea unui incendiu, a unei inundatiuni sau a ori carii alte cause estraordinare, niscari-va originale de otariri date în materia corectionale sau criminale și inca ne executate, sau niscari-va procedure inca neindeplinite, se vor fi stricatu, se voru fi rapitu sau voru fi peritu, și nu va fi fostu cu putinta ca să se restabilesca, se va procede asa precum urmeza.

Articolul 488

Dacă esiste vre o copia autentica a decisiunii, acea va fi considersta ca originalu și prin urmare va fi data la depositulu destinatu pentru conservarea decisiuniloru. Spre acestu, scopu, ori cine, fia particulariu fia fonctionariu, aru fi depositariu alu unei copie autentice a decisiunii, este datoru sa o depuna la grefa curtii care o va fi datu, în urmarea ordinii ce i se va da pentru acesta de președintele acelei curti; iar nefiind urmatoriu, va pute fi supusu chiar la constringere corporale. Acea ordine a presedintelui îi va servi de aperare către cei ce voru ave interesu de acelu documentu. Depositariulu disei copie autentice va pute dand-o la depositariulu publicu, sa cera a i se da dupe dansa o copia legalisata.

Articolul 489

Candu, în materia criminale, nici originalulu, nici vre-o copia autentica a decisiunii nu va esiste, iar originalulu sau vre o copia autentica a declaratiunii juratiloru va esiste, se va procede după acea declaratiune la alta din nou judecata.

Articolul 490

Iar dacă declaratiunea juratiloru nu se va mai pute intatisa sau dacă causa s-a fostu judecatu fără jurați, și nu se va mai fi aflandu nici un actu scrisu, instructiunea procesului se va reincepe de la celu din urma actu în fiinta originale sau în copia autentica.

Articolul 491

Funcționarii de ori ce ramu, pentru crime și delicte comise de dinsii afara din functiunile loru, se voru urmări și judeca după legea comuna, dandu-se mai antaiu în cunoscinta ministeriului respectivu.

Articolul 492

Agentii administrativi ai guvernului, afară de ministrii, de consiliarii de statu, de membrii și procuratorulu curtii de compturi, nu voru pute fi urmariti pentru delicte relative la functiunile loru, decatu după o decisiune incuviintatoria a consiliului de statu. În acestu casu urmarirea se va face inaintea tribunaleloru ordinarie. Nu se prejudeca prin acesta dispositiunile art. 46 și 47, din legea consiliului de statu.

Articolul 493

Candu unu oficiaru de politia judiciara, unu judecatoriu politianescu sau unu judecatoru de tribunalu comerciale ori judetianu, unu membru alu ministerului publicu de pe linga vre-una din aceste autorități, va fi prevenitu ca faptuitoru, în esercitiulu functiuniloru sale, de unu delictu care trage după sine o pedepsa corectionale, ministeriulu publicu de pe linga curtea de apelu ilu va cita inaintea acestei curti care va pronunță fără apelu.

Articolul 494

Candu fontionarii aretati în art. precedinte voru fi preveniti ca faptuitori, în esercitiulu functiunii loru, de o crima care trage după sine pedepsa destitutiunii sau alta, mai mare, insarcinarile cari, în casuri ordinarie, cadu esupra judecatorului de instructiune și asupra ministeriului publicu de pe linga tribunalu, voru fi indeplinite de președintele curtii de apelu și de ministeriulu publicu de linga acesta curte, de fiecare din acestia în ceea ce-lu privesce, ele voru pute fi indeplinite și de ori cari alti oficiari a nume numiti pentru acesta, unulu de către presedinte și altulu de ministeriulu publicu ai curtii apelative. Pînă să se faca acesta delegare și în casu candu aru esiste unu corpu de delictu, aceata va pute fi constatatu de ori ce oficiaru alu politei judiciare, iar pentru restulu procedurei se voru urma dispositiunile generali ale acestui codice.

Articolul 495

Candu crima comisa în esercitiulu functiuniloru, și care aru trage după sine pedepsa destituirii sau alta mai mare, va fi imputata sau unui tribunalu intregu, sau individuale unui sau mai multoru membri de curte, sau unui membru alu ministeriului publicu de pe linga o curte, se va procede precum urmeza.

Articolul 496

Crima va fi denuntiata ministeriului justiției care va da ordine ministeriului publicu de pe lîngă curtea de casatiune a urmări după denuntiare. Crima va pute asemene fi denuntiata de dreptulu curtii de casatiune de către persoanele cari se voru pretinde vetemate, dar acesta numai atunci candu ele voru cere a esercita actiune recursoria civile în contra acelui tribunalu sau judecatoru, ori candu denuntiarea va fi incidente intr-unu procesu pendinte la curtea de casatiune.

Articolul 497

Ministerulu publicu de la curtea de casatiune, ori după ordinile ce va priimi de la ministrulu justiției, ori după denuntiarea facuta de părți, va face lucrarile cuvenite spre urmărire. Primulu presedinte va numi pe unulu din membrii curtii ca sa proceda la ascultarea marturiloru și la facerea tutuloru acteloru de instructiune, cari potu fi trebuinciose a se face în orasulu unde este curte de casatiune.

Articolul 498

Candu voru fi marturi de ascultatu sau acte de instructiune de facutu afara din orasulu unde este reședința curtii de acusatiune, primulu presedinte alu acestei curti va face pentru acesta tote delegatiunile necesarie la unu judecatoru de instructiune luatu chiaru și afara din judetulu unde se afla tribunalulu sau judecatoriulu prevenitu.

Articolul 499

După ce va fi ascultatu pe marturi, și va fi terminatu instructiunea, care i s-a fostu delegatu, judecătorului de instructiune mentionatu în articolulu precedente va tramite procesele verbali și celelalte acte închise și sigilate la primulu presedinte alu curtii de casatiune.

Articolul 500

Asupra acteloru tramise de ministeriulu justiției sau produse de părți, sau asupra informariloru anteriori ce-și va fi procuratu, primulu presedinte va da mandatu de depunere, dacă cere casulu. Acestu mandatu va areta casa de arestu în care prevenitulu va trebui sa fi depusu.

Articolul 501

Primulu presedinte alu curtii de casatiune va ordona îndată să se comunice procedura ministeriului publicu, care în cele cinci dile urmatore va adresa secțiunii civili requisitoriulu seu coprindetoru de denuntarea prevenitului.

Articolul 502

Fie preceduta sau nu de unu mandatu de depunere denuntiarea adresata la secțiunea civile, în puterea articolului precedente, numita secțiune, transformata în camera de punere în acasatiune, pronutia asupra acestei cestiuni mai înainte de ori ce alta. Dacă respinge denuntiarea, va ordona liberarea prevenitului. Dacă o admite, va tramite pe tribunalu sau pe judecătorului prevenitu inaintea secțiuniIoru unite.

Articolul 503

Denuntiarea incidente intr-unu procesu pendinte la curtea, de casatiune, se va face inaintea secțiunii care se afla în cercetarea acelui procesu; dacă este admisa, ea va fi tramisa la cea alta secțiune, care va procede precumu se areta la articolulu precedente.

Articolul 504

Curtea de casatiune, secțiuni unite, transformata în înaltă curte de justiția, va infatisa pe acusatu sau pe acusati, va da citirea în audulu publicului decisiunii prin care s-a pronuntiatu punerea sub acusatiune, precumu și actului de acusatiune alu ministerului publicu, va asculta pe marturi, conclusiunile ministeriului publicu, aperarea, și va pronuntia decisiunea cu majoritatea voturiloru.

Articolul 505

Candu asupra cercetării unui procesu ore care, sau în urmarea unei cereri de actiune recursoria civile, una din secțiunile curtii de casatiune va da, fără denuntare nici directa nici incidente, peste vre unu delictu de natura a atrage după sine urmărire criminale în contra unui tribunalu sau unui judecatoru dintre cei enumerati în art. 493, ea va pute din oficiu, sa ordone tramiterea sa în cercetarea celei alte secțiuni, care va pronuntia asupra punerii sub acusatiune, conform art. 503.

Articolul 506

Procesulu care se afla în cercetarea secțiuniloru unite, se va tramite, la casulu prevedutu în precedentele articolu, inaintea secțiunii civili.

Articolul 507

În tote casurile, secțiunea la care s-a tramisu o causa, sau după denuntiare sau din oficiu, va pronuntia asupra punerii sub acusatiune. Președintele seu va face functiuni de judecatoru de instructiune.

Articolul 508

Acestu presedinte va pute delega ascultarea marturiloru și interogatoriulu prevenitiloru la unu altu judecatoru de instructiune, luatu chiar și afara din judetulu în care se va afla prevenitulu.

Articolul 509

Mandatulu de arestare ce va da președintele va areta casa de arestare în care prevenitulu va trebui sa fia condusu.

Articolul 510

Sedinta secțiunii nu va fi publică; judecatorii voru fi în numeru fără sotiu. Dacă majoritatea nu afla casu de punere sub acusatiune, denuntiarea va fi respinsa printr-o decisiune, și ministeriulu publicu va ordona liberarea prevenitului.

Articolul 511

Dacă majoritatea judecatoriloru este pentru punerea sub acusatiune, acesta va fi pronunitiata printr-o decisiune, care va coprinde și ordinea de arestarea prevenitului. Tramiterea în judecata se va face sau la curtea juratiloru, sau la curtea de casatiune transformata în curte de justiția, conformu discinctiuniloru facute în acestu capu.

Articolul 512

Instructiunea fiindu facuta cu modulu acesta inaintea curtii de casatiune, ea nu va pute fi atacata în catu pentru forma. Ea se va aplica și la complicii tribunalului sau judecatorului, chiar și candu aceia nu voru fi în functiuni judiciare.

Articolul 513

Voru ave asemenea aplicare tote acele dispositiuni ale acestui codice cate nu voru fi contrarie formeloru de procedura prescrise în acestu capu.

Articolul 514

În casu de recursu contra decisiunii curtii juratiloru, în a carii corcetare s-a fostu tramisu unu procesu de secțiunea curtii de casatiune care a pronuntiatu punerea sub acusatiune, dacă în secțiunea criminale, competinte pentru acelu recursu, s-aru afla judecatori, cari voru fi luatu parte la judecata în care s-a pronuntiata punerea sub acusatiune, acei judecatori nu voru lua parte la cercetarea recursului, ci voru fi inlocuiti prin altii. Cu tote acestea în casulu unui alu douile recursu care va da locu la impreunarea secțiuniloru curtii, toți judecatorii voru pute lua parte la judecata acelui recursu.

Articolul 515

Dacă, în sala sedinteloru tribunalului sau în ori care altu locu unde se face publice o instructiune judecatoresca, unulu sau mai mulți asistenti voru da semne publice sau de aprobare sau de desaprobare, sau voru face sgomotu în ori ce modu, președintele sau judecătorului le va ordona respectulu cuvenitu, și dacă desordinea se va continui, elu va ordona aprodiloru sa-lu scota afara, și dacă după acesta se opune de a esi, sau dacă după ce a esitu intra iarasi, președintele sau judecatoriulu va ordona sa puna la oprela pe turburatoru; se va face mențiune de acesta ordine în procesului verbale, și după infatisarea acestui procesu verbale la directorulu inchisorii, turburatorii voru fi primiti la casa de arestu și retinuti doue-deci și patru ore.

Articolul 516

Candu sgomotulu va fi fostu insotitu de injurii sau de porniri de faptu, cari aru fi de natura a da locu la aplicare de pedepse corectionali sau politianesci, judecata se va pute face chiar în acea sedinta, și îndată, ce acele fapte voru fi fostu constatate. Însă, fiindu casu de pedepsa politianesca, o va pronuntia fără apelu ori care altu tribunalu sau ori care judecatoriu; iar fiindu casu de pedepsa corectionale, nu o poate pronuntia de catu cu dreptu de apelu unu tribunalu de prima instanța sau unu singuru judecatoriu.

Articolul 517

Dacă se va fi comisu o crima la audienta unui singuru judecatoriu sau a unui tribunalu ale cui sentinte sînt supuse apelului, judecatoriulu sau tribunalulu, după ce voru aresta pe culpabile și voru face procesu verbale de faptele petrecute, voru tramite chartiele și pe prevenitu inaintea judecatoriloru competinti.

Articolul 518

În privirea porniriloru de faptu cari voru fi degeneratu în crime, sau a ori caroru altoru crime comise la audienta curtii de casatiune sau a unei curti apelative, curtea va procede îndată și fără intrerupere la judecata. Ea va asculta pe marturi, pe delinquente și pe advocatulu ce-și va fi alesu, sau care i se va fi datu de presedinte, și după ce va fi constatatu faptele și va fi ascultatu pe ministeriulu publicu, în sedinta publică, va aplica pedepsa printr-o decisiune motivata.

Articolul 519

Crimele comise, în circonstantele prevedute prin articolulu precedinte, dinaintea unei curti de jurați, le va judeca secțiunea curtii de apelu din care făcut parte judecatorii curtii juratiloru.

Articolul 520

În casulu articlului 518, condemnarea nu se va pute pronuntia decatu cu unanimitate de voturi; iar la din contra, se voru începe urmariri comformu dreptului comunu.

Articolul 521

Prefectii, sub-prefectii, primarii comunali și oficiarii de polița administrativa sau judiciara precumu asemenea și președintele de dreptu sau prin alegere alu unei adunări publice ce s-a intrunitu ca sa eserciteze după legi prin votu unu dreptu politicu, candu se voru afla intru indeplinirea publică de niscari-va acte ale functiunii loru, voru ave tote acele caderi legiuite prin art. 514, și după ce voru ordona să se puna mana pe turburatori, dacă faptulu acestora va fi datu nascere la unu delictu, voru face procesu verbale și-lu voru tramite, precumu și pe preveniti, inaintea judecaturiloru competinti.

Articolul 522

Candu doue tribunale politianesci, veri cari se voru afla în cercetarea aceleasi contraventiuni, sau a doue conese (inclinate) contraventiuni, părțile voru pute cere regularea competintei de la tribunalulu de prima instanța sub a carii jurisdictiune stau ambe tribunalile politianesci. Dacă cele doue tribunale politianesci stau sub jurisdictiunea a diferite tribunale de prima instanța, părțile se voru adresa la curtea apelativa sub a carii jurisdictiune stau acele tribunale de prima instanța, și voru ave dreptu de recursu de casatiune. Dacă și cele doue tribunale politianesci între cari s-a ivitu conflictulu stau sub jurisdictiunea a diferite tribunale de prima instanța, și aceste după urma, sub jurisdictiunea a diterite curti apelative, părțile se voru adresa de dreptulu la curtea de casatiune spre a cere regularea competintei.

Articolul 523

Candu doui judecatori de instructiune, sau doue tribunale de prima instanța, stabilite în circonscriptiunea aceleiasi curti apelative, se voru afla în cercetarea aceluia-și delictu sau a diverse dar conese (inclinate) delicte, părțile se voru adresa la acea curte spre a cere unu regulamentu de competinta, și voru ave dreptu de recursu de casatiune.

Articolul 524

Candu prevenitulu sau acusatulu, ministeriulu publicu sau partea civile va fi propusu necompetenta tribunalului de prima instanța sau a judecatorului de instructiune, primita sau respinsa de aru fi acesta esceptiune, nimeni nu va pute recurge la curtea de casatiune spre a cere regularea de competinta; dar se va pute apela în contra sentintei tribunalului sau a judecatorului de instructiune la curtea apelativa și a se face recursu la curtea de casatiune în contra decisiunii acestei curti, dacă cere casulu.

Articolul 525

Curtea de casatiune este de dreptalu chiamata a pronunță în casu de conflicte în materia criminale, corectionale și politianesca regulamente de competinta:

a. candu mai multe triburale ordinarie de ori ce gradu, nesupuse la jurisdictiunea vre-unei instante ordinare sau supuse la jurisdictiunea a deferite instante ordinare, se voru afla în cercetarea aceluiasu delictu sau a delicte conese ori a aceleiasi contraventiuni;

b. candu unu tribunalu militaru, eclesiasticu sau ori care altu tribunalu esceptionale de o parte, și o curte apelativa sau una tribunalu corectionale sau unu tribunalu politianescu sau unu judecatoriu de instructiune de altă parte, se voru afla în cercetarea aceluiasiu delictu sau a delicte conese ori a aceleiasi contraventiuni.

Articolul 526

Tote cererile pentru regulamente de competinta voru fi instruite și judecate în modu sumariu, și după simple memorie, intocmai precum mai josu se reguleda pentru curtea de casatiune.

Articolul 527

Priimindu cererea și actele, curtea de casatiune sectunea criminale, va pute sau a decide îndată definitivu, lasandu dreptulu de opositiune părții interesate, sau, nefiindu indestulu de lumiuata, a ordona să se faca partiloru comunicare de actele ce i s-au pusu înainte asupra conflictului.

Articolul 528

Recursulu pentru conflictu fiindu facutu, de prevenitu, acusatu sau de partea civile, decisiunea, prin care curtea va fi ordonatu comunicatiunea, va pune indatorire functionariloru insarcinati cu ministeriulu publicu pe lîngă autoritățile între cari se pretinde ca esiste conflictulu, sa transmita tote chartiele procesului și parerea loru motivata asupra conflictului.

Articolul 529

Candu comunicatiunea va fi fostu ordonata în urma recursului vre unui din acesti functionari, decisiunea curtii va pune indatorire celui altu sa transmita chartiele și parerea sa motivata.

Articolul 530

Decisiunea de comunicare va areta pe scurtu actele din cari se nasce conflictulu și va otari, după distanta locurilloru, terminulu în care voru trebui să fie aduse la grefa chartiele procesului și parerile motivate. Notificarea ce se va face partiloru de acesta decisiune va suspeude de dreptu judecata procesului, și, în materia criminale, punerea sub acusatiune, sau, dacă acesta este pronunțată, compunerea comisiunii juratiloru. Nu se voru suspinde însă actele și procedurele conservatorie sau de instructiune. Prevenitulu sau acusatulu și partea civile voru pute presenta temeiurile loru asupra conflictului după forma și regulele de la Capu II: Titlulu III. din acestu codice, pentru recursulu de casare.

Articolul 531

Candu, după o simpla cerere, se va fi datu decisiune asupra regularii de competinta, acea decisiune, după staruinta ministeriului publicu alu curtii de casatiune și prin ministrulu justiției, va fi notificata functionarului insarcinatu cu ministerulu publicu pe linga curtea, sau tribunalulu, sau magistratulu care trebuie să inceteze cercetarea procesului în care intrase. Se va notifica acesta decisiune și prevenitului sau acusatului, precumu și părții civili.

Articolul 532

Prevenitulu sau acusatulu și partea civile voru pute face opositiune la decisiunea data, în terminu de trei dile de la notificarea ei și după formele prescrise la Capu II. Titlu III. din acestu codice, pentru recursulu de casare.

Articolul 533

Opositiunea de care se vorbesce în articlulu precedente are putere de a suspende judecarea procesului, precumu se dice în articolulu 529.

Articolul 534

Prevenitulu care nu se va gasi arestatu, acusatulu care nu se va fi pusu la proprela și partea civile nu voru fi admisi a face opositiune, dacă nu și-au alesu sau mai înainte sau în terminulu otaritu prin art. 532, domiciliu la loculu resedentei unei din autoritățile judecatoresci în conflictu. Nefiindu facuta acesta alegere de domiciliu din partea celoru susu aretati, promotorulu conflictului va fi și elu scutitu de ori ce comunicare în privinta loru, asia în catu numitii nu voru pute să se prevalideze de neindeplinirea acestei forme.

Articolul 535

Curtea de casatiune, judecandu conflictulu, va decide asupra tutuloru acteloru ce aru pute sa fi fostu facute de curtea, tribunalulu sau magistratulu pe care ea va gasi necompetente.

Articolul 536

Decisiunile date asupra conflicteloru nu voru pute fi atacate prin opositiune, candu, mai-nainte de densele, va fi intervenitu o decisiune de comunicare care se va fi esecutatu intocmai precumu mai susu se areta.

Articolul 537

Decisiunea ce se va da, sau în urma celei de comunicare; sau după opositiune, va fi notificata acelorasi părți și în aceeasi forma ca și decisiunea ce o va fi precedutu.

Articolul 538

Partea civile, prevenitulu sau acusatulu, care nu va reusi în cererea ce va fi introdusu pentru regularea competintei, va pute fi condemnatu la o amenda, care nu va trece peste trei sute lei, și din care jumetate va fi pentru adversariulu seu.

Articolul 539

În materia criminale, corectianale și politianesca, curtea de casatiune poate, după requisitiunea ministerului publică de linga acesta curte, sa stramute cercetarea unui procesu de la o curte apelativa sau de jurați la alta, de la unu tribunalu corectionale sau politianescu la altulu de aceeasi qualitate, de la unu judicatoru de instructiune la unu altu judicatoru de instructiune pentru cuvinte de siguranță publică sau de legitima suspiciune. Acesta stramutare poate fi ordonata și după requisitiunea partiloru interesate, însă numai pentru causa de legitima suspiciune.

Articolul 540

Partea interesata care va fi procesu de buna voia inaintea unei curti, a unui tribunale sau a unui judicatoru de instructiune, nu va fi priimita sa cera stramutarea procesului, de catu pentru circumstanțe intemplate în urma, dacă ele voru fi de natura a da nascere la o legitima suspiciune.

Articolul 541

Funcționarii insarcinati cu ministeriulu publicu voru pute face recursu de dreptulu la curtea de casatiune, spre a cere stramutarea procesului pentru causa de legitima suspiciune, dar candu cererea de stramutare va ave de causa sicuranta publică, ei voru fi datori sa o adreseze, împreună cu cuvintele și dovedile ce voru ave, la ministrulu justiției, care le va transmite dacă cere casulu, la curtea de asatiune.

Articolul 542

Curtea de casatiune, secțiunea criminale pete sa decida definitive după cerere și după acte și sa lase dreptu de o opositiune celui interesatu; ea poate asemene sa ordone ca să se comunice mai inteiu celu interesatu cererea de stramutare și temeiurile pentru cari este facuta, asa precum se areta în articlele urmatore.

Articolul 543

Cînd trammutarea va fi ceruta de prevenitu de acusatu sau de partea civile, și curtea de casatiune nu va judica de cuviinta nici sa priimesca acea cerere nici sa o respinga îndată, decisiunea va ordona comunicarea acestei cereri la oficiarulu insarcinatu cu ministeriulu publicu pe linga judicatorulu de instructiune insarcinatu cu cercetarea delictului, și-lu va indatora sa tramita actele împreună cu parerea sa motivata asupra cererii de stramutare. Decisiunea va ordona inca, dacă cere trebuinta, ca comunicarea să se faca și celei-l-alte părți.

Articolul 544

Candu cererea de stramutare va fi facuta de către ministeriulu publicu, curtea de casatiune, dacă nu va decide definitive asupra ei îndată, va ordona, cerendu casulu, ca acea cerere să se comunice partiloru sau va pronuntia oru ce alta dispositiune preparatoria aru judica trebuinciosa.

Articolul 545

Ori ce decisiune a curtii de casatiune, prin care în nefiinta părții interesate și numai după cerere și acte, se va fi statuitu definitive asupra unei cereri de stramutare, va fi, prin staruinta ministerului publicu de la curtea de casatiune și prin ministeriulu justiției, notificata sau ministeriulu publicu de Iinga curtea, tribunalulu ori judecătorului de instructiune celu desarcinatu, sau părții civili, prevenitului ori acusatului în persona sau la domiciliulu alesu.

Articolul 546

Opositiunea nu va fi priimita dacă nu e facuta în terminulu și după regulele prescrise la capu. I alu acestui titlu.

Articolul 547

Opositiunea priimita suspinde de dreptu cursulu judecatii, precumu s-a disu la articolulu 529.

Articolul 548

Articolele 526, 529, 530, 533, 534, 535, 536, 537, și 538, voru fi aplicabili și la cererile de stramutarea unui procesu de la unu tribunalu la altulu.

Articolul 549

Decisiunea care va fi respinsu o cerere de stramutare, nu va esclude o noua cerere de stramutare fundata pe fapte intimplate în urma.

Articolul 550

Ver-ce judicatoru poate fi recusatu pentru urmatorele cause:

1) Dacă judicatorulu este consangenu sau afinu (cuscru) cu părțile sau cu una dintr-insele pînă la alu patrule gradu inclusivu.

2) Dacă sotia judicatorului este consangena sau afina cu una dintre părți, sau dacă judicatorulu este consangenu sara afinu cu sotia unei dintre părți, pînă la gradulu mai susu aretetu, în casu candu acea femeia este În vieta sau candu, fiindu morta, sînt copii dintr-însă. În casu candu acea femeia este morte și nu sînt copii dintr-însă, socrulu, ginerele și cumnatulu nu voru pute fi judicatori. Dispositiunea relativa la femeia cea morta se va aplica și la femeia despartita, dacă sînt copii din căsătoria ei.

3) Dacă judicatorulu este consangenu sau afinu pînă la a doua spita inclusivu cu advocatii partiloru sau alu unei dintr-insele.

4) Dacă judicatorulu, sotia sa, ascendenții, descedentii sau afinii sei în aceeasi linia, au vre o prigonire asemenata cu ceea ce urmeza între părți.

5) Dacă cei mai susu numiti au vre unu procesu alu loru propriu la tribunalulu unde vre una din părți este judicatoru.

6) Dacă în cursu de cinci ani inaintea recusatiunii a mijlocitu procesu criminale între ei și vre una din părți, sotia, consangenii sau afinii aceleia în linia dreapta;

7) Dacă între judicatoru, sotia, ascendenții, descedentii sau afinii sei în aceeasi linia și una dintre părți se urmeza sau s-a urmatu în cele sese luni mai-nainte de recusatiune vr-unu procesu civile. În casu de asemenea procesu intentatu de una din părți în contra judicatorului, nu va fi admisibile recusatiunea propusa de acea parte, fără numai dacă procesului civile va fi inceputu mai-nainte de instanța în care se propune recusatiunea.

8) Dacă judicatorulu este tutoru sau curatoru; sau mostenitoru presumptivu, sau donataru, sau stapenu alu unei dintre părți; dacă mananca obicinuitu la masa unei din părți sau una din părți la a sa; dacă este administratoru alu vre unui stabilimentu, societăți sau directiuni care este parte în procesu; dacă una din părți este mostenitorea sa presumptiva.

9) Dacă judecătorului a aperatu în judecata acelasi procesu, numai dacă a scrisu sau a datu consultatiune asupra prigonirii; dacă a participatu la acelu procesu mai-nainte, ca judicatoru, ca arbitru sau ca marturu; dacă de la inceputulu procesului a priimitu daruri de la vre-una din părți.

10) Dacă este inimicitia capitale între judicatoru și una din părțile litiganti; dacă din partea judicatorului a urmatu în contra vre unei din părți, în cele sesse luni din-aintea recusatiunii, agresiuni, injurie sau amenintari, verbale sau inscrisu.

Articolul 551

Nu va fi casu de recusatiune candu judicatorulu aru fi consangenu alu tutorului sau curatorului vre unei din părți sau alu membriloru oru administratoriloru unui stabilimentu, societăți, directiuni sau uniuni, care aru fi parte în procesu, afara numai dacă disii tutori, administratori sau interesati n-aru ave unu interesu distinctu și personale.

Articolul 552

Ver care judicatoru va cunosce în persona sa o causa în recusatiune va fi datoru s-o declare către judecatoria din care face parte, și care va otari dacă trebuie să se abstina.

Articolul 553

Causele de recusatiune relative la judecatori, sînt aplicabili la ministerulu publicu candu acesta figureza în calitate de parte alaturata; dar nu este recusabile candu figureza ca parte principale.

Articolul 554

Celu ce va voi se recuse va trebui sa eserciteze acestu dreptu mai-nainte de inceputulu desbateriloru contradictorie la audienta, afara numai candu causa de recusatiune s-a ivitu în urma.

Articolul 555

Recusatiunea în contra judecatoriloru insarcinati cu cercetari în fața locului, instrucțiuni sau alte asemeni lucrari, nu va pute fi propusa de catu în terminu de trei dile, incepute:

1. Din diua otaririi preparatorie, în casu candu judecata a fostu contradictoria.

2. Din diua espirarii terminului de opositiune, în casu candu judecata s-a facutu în lipsa și opositiune din partea celui în dreptu nu a urmatu.

3. Din diua respingerii opositiunei, chiaru în lipsa de aru fi pronuntiatu acea respingere, în casu candu judecata s-a facutu în lipsa, și opositiunea facuta de celu în dreptu nu s-a admisu.

Articolul 556

Recusatiunea va fi propusa în scrisu; împreună cu mijlocele sale, de către chiar partea litigante sau de unu alu seu imputemicitu prin procurațiune speciale, care va remane alaturata la actu.

Articolul 557

Veri ce propunere de recusatiune va trebui sa fia facuta în forma ce se areta în articolulu precedinte, cu sese dile mai înainte de diua infatisarii; la din contra, și în lipsa de vre unu cuventu impedicatoru admisibile, o asemenea propunere nu va pute fi primita.

Articolul 558

Îndată ce o va primi, sau celu multu la următoarea audienta, tribunalulu sau curtea, judecandu admisibilitatea cererii, va otari, după ce va asculta conclusiunile ministerului publicu, sau respingerea sa candu nu o aru judeca admisibile, sau, la casulu contrariu, comunicarea sa:

1. la judecătorului recusatu, spre a se esplica asupra fapteloru în terminu scurtu, defiptu în otarirea de admisiune;

2. la minisreriulu publicu.

Articolul 559

Judecătorului recusatu va face declararea sa în josulu actului de recusatiune.

Articolul 560

Dacă judecătorului recusatu recunosce faptele cari au motivatu recusatiunea sa, sau dacă acele fapte sînt probate, tribunalulu sau curtea va ordona prin otarire ca să se abstina.

Articolul 561

Dacă recusantele n-aduce proba în scrisu sau unu inceputu de proba despre causele recusatiunii, va remane la prudinta tribunalului, sau sa ordone proba testimoniale, sau sa respinga recusatiunea, pe simpla declarare a judicatorului.

Articolul 562

Tote formalitatile prescrise prin cele cinci articole precedinti voru trebui sa fia terminate în cele sese dile urmatorie după propunerea recusatiunii.

Articolul 563

Dacă recusantele, aflandu-se în casulu esceptionale de împiedicare mentionatu la art. 557, aru propune recusatiunea tocmai asupra infatisarii procesului, tribunalulu sau curtea va delibera îndată și va otari, ascultandu conclusiunile ministeriului publicu, asupra admisibilitatii propunerii de recusare, și în casu de admisiune, va statui asupra recusatiunii sau chiaru în acea di sau la una din urmatorele audiente, după împrejurări.

Articolul 564

În tote casurile, cercetarea procesului principale nu va pute începe de catu după ce se va statui asupra propunerii de recusare. Nici o propunere de recusare nu va fi admisibile după începerea aperariloru în fondu la audienta ale partiloru litiganti.

Articolul 565

Asupra unei propuneri de recusare, judicatorulu recusatu nu va pute sa asiste nici la audienta nici în camera de consiliu, pînă candu se va statui definitive asupra acestui incidente.

Articolul 566

Recusantele care nu va reusi sa faca a se admite recusatiunea, va fi condemnatu la o amenda de lei una suta.

Articolul 567

Otaririle date asupra recusatiunii voru fi supuse apelului, în terminu de cinci dile, de la data loru.

Articolul 568

Otarirea asupra recusatiunii în contra carii s-a facutu apelu, va deveni esecutoria după doue-deci și cinci de dile de la data sa, dacă în terminulu acesta recusantele nu presenta copia după otarirea instanței de apelu care o va fi reformatu.

Articolul 569

În cacu candu recusatiunea s-a priimitu sau de instantia inaintea carii a fostu propusa sau de instantia de apelu în terminulu celoru doue-deci și cinci de dile prescrise în art. precedinte, judicatorulu recusatu se va inlocui, pentru acelu procesu, printr-un altu judicator sau printr-unu suplentu dintr-o secțiune a aceleiasi instantie.

Articolul 570

Apelulu se va face printr-unu actu subscrisu de parte sau de unu imputemicitu alu seu prin procurațiune speciale, și depusu la instantia în contra otaririi carii se apeleda.

Articolul 571

Apelulu se va priimi fără plata de taxa. Grefiarulu va transmite chiaru în acea di la instanța către care s-a facutu apelu, actulu de recusare și procuratiunile de voru fi, declaratiunea judecatorului, otaririle pronuntiate și ver ce alte acte relative. La din contra urmare grefiarulu va fi pasibile de o amenda de una suta lei, și va pute fi supusu și la actiune recursoria civile.

Articolul 572

Apelulu va trebui sa fia judicatu în cursu de cinci-spre-dece dile de la a sa priimire, sub pedepsa de actiune recursoria civile în contra judicatoriloru.

Articolul 573

Grefiarii tribunaleloru corectionali și ai curtiloru de jurați voru fi datori a inscrie, pe ordine alfabetica, intr-unu registru speciale, numele, profesiunea, etatea și locuinta celoru condemnati la o inchisore corectionale sau la o pedepsa mai mare. Acestu registru va cuprinde o notitia sumaria despre procesu și despre condemnare; grefiarulu se va supune la o amenda de lei cinci-deci pentru fiecare procesu netrecutu.

Articolul 574

La fie care trimestru grafiarulu va tramite o copia de pe acestu registru la ministrulu justiției și o alta la ministrulu din intru: urmarea din contra supune pe grefiaru la o amenda de lei cinci-deci.

Articolul 575

Acesti doui ministrii voru tine, după forma mai susu aretata, unu registru generale compusu de aceste copie primite de la grefiari.

Articolul 576

Afara de inchisorile intocmite pentru pedepse, va fi linga fiecare tribunalu cate o casa de arestu, unde se voru tine prevenitii, și linga fiecare curte de jurați cate o casa de oprela unde se voru inchide acei în contra caroru se va fi datu o ordonanța de punere la oprela.

Articolul 577

Aceste doue locuri de inchisore voru fi cu totulu distinse de casele de inchisore pentru pedepse.

Articolul 578

Prefectii voru veghia ca aceste diferite case sa fia nu numai sicure, dar inca sanetose și curate.

Articolul 579

Directorii acestoru diferite case voru fi datori sa tina unu registru. Acestu registru va fi subsemnatul și parafatu pe tote paginele de judecătorului de instructiune, pentru casele de arestu; de președintele curtii de jurați pentru casele de oprela, și de prefectu pentru inchisorile pedepsitorie.

Articolul 580

Ori ce esecutatoru alu unui mandatu de arestare, alu unei ordonante de oprela sau alu unei decisiuni ori sentinte de condemnatiune, este datoru, mai-nainte de a da în mana directorelui inchisorii persona ce conduce, sa staruiasca a se inscrie în registru actulu în virtutea cărui se face închiderea; actulu de darea acelei persoane se va inscrie inaintea lui. Aceste inscrieri voru fi subsemnate atatu de elu catu și de directoare.

Articolul 581

Nici unu directoru nu va pute sa primească, nici sa retina la inchisore o persona de catu în virtutea sau a unui mandatu de depunere sau a unui mandatu de arestare, datu după formele prescrise prin lege, sau a unei decisiuni de tramitere inaintea curtii de jurați, sau a unei decisiuni ori sentinte de condemnare la o pedepsa de inchisore criminale ori corectionale, și numai după ce va transcrie în registrulu seu actulu care ordona inchisorea. La din contra urmare, elu va fi urmaritu și pedepsitu ca culpabile de detentiune arbitraria.

Articolul 582

Registrulu directorului va cuprinde asemine, pe marginea actului de darea în mana sa a persoanei închise, data esirei arestatului, precumu și ordonanța, decisiunea sau sentinta în puterea carii arestatulu a esitu de la inchisore.

Articolul 583

Judicatorulu de instructiune e datoru sa visiteze celu putinu odata pe luna pe arestatii din casa de arestu a tribunalului; președintele curtii de jurați e datoru sa visiteze pe arestatii din casa de poprela a acelei curti celu putinu odata în curgerea unei sesiuni; prefectulu e datoru sa visitere celu putinu de doue ori pe anu atatu casa de oprela catu și casa de arestu și tote inchisorile din judetulu seu.

Articolul 584

Primariulu fiecărei comune și politaiulu ori comisarulu sînt datori asemenea sa visiteze tote inchisorile ce se voru afla în acea comuna, spre a se asicura de buna observare a reguleloru prescrise în acele case, precumu și de buna întreținere a arestatiloru.

Articolul 585

Primariulu, politaiulu sau comisarulu de politia voru ave privighiarea ca hrana arestatiloru sa fia suficiente și sanetosa; ei voru ave politia acestoru case de oprela sau de arestu. Cu tote acestea judecătorului de instructiune și președintele curtii de jurați voru pute da, fiecare în ceea ce-lu privesce, ordinele ce voru trebui a se esecuta în aceste case, și pe cari le voru crede ei necesarie sau pentru instructiunea sau pentru judecata procesului.

Articolul 586

Dacă vre-unulu dintre arestati intrebuinteza amenintari, injurie sau violente fie în contra directorului ori a subalterniloru sei, fie în contra celoru-alti arestati, elu va fi după ordinile cui se va cuveni, pusu în mai mare strimtorare, inchisu singuru și chiaru aruncatu în fere în casu de furore sau violenta grava, deosebitu de urmarirea, judecatoresca, la care aru pute sa dea locu purtarea sa.

Articolul 587

Pentru ca unu actu, care ordona arestarea sau punerea la oprela a unei persoane, sa pota fi esecutatu, trebuie:

a. ca acelu actu sa arete formale motivulu arestarii și legea în puterea carii este ordonata arestarea;

b. ca elu sa fia esitu de la unu functionaru, cărui legea a datu formale acea putere;

c. ca elu sa fia notificatu persoanei arestate și sa i se lase copia după dinsulu.

Articolul 588

Toți cei cari, neavendu data de lege puterea de a aresta, voru ordona, voru subscrie, voru esecuta arestatiunea unei persoane; toți cei cari chiaru în casurile cînd arestatiunea este autorisata prin lege, voru priimi sau voru retine o persona areatata intr-unu altu locu de cele destinate prin lege pentru acesta, se voru supune la pedepsa legiuita pentru crima de arestatiune arbitraria.

Articolul 589

Ori cine va ave cunoscinta ca o persona se afla arestata intr-unu altu locu de cele destinate prin lege pentru acesta, este datoru sa insciinteze pe ministeriulu publicu, sau pe sub-prefectu, politaiu, ori pe primaru, sau pe judecătorului de instructiune, sau pe ministeriulu publicu de linga curtea de apelu.

Articolul 590

Ori care din functionaru enumerati în art. precedinte este datoru, de oficiu, sau după incunosciintarea ce va fi primitu, să se duca îndată la casa unde se afla arestatulu, și sa-lu libereze, sau în casu candu aru intimpina o alegatiune de ori ce causa legale de arestare sa-lu tramita, fără intardiare, la magistratulu competinte. La din contra urmare, numitii functionari voru fi urmariti și pedepsiti ca complici de detentiune arbitraria. De tote acestea sînt datori a face procesu verbale.

Articolul 591

Dacă va cere casulu, functionaru mai susu numiti potu sa dea mandate de infatisare, de aducere sau de arestare. Numitii functionari voru pute cere asistența puterii publice, și ori ce persona chiamata este datore sa dea atutoru, în casu de resistenta sau din partea persoanei deținute de a merge la magistratulu competinte, sau din partea autorloru acestei arestari nelegali ori a compliciloru loru.

Articolul 592

Ori ce custode sau directoru, care va re fusa de a areta pe persona inchisa acelui care are ordinea unui functionaru insarcinatu cu politia inchisorii sau a casei de oprela, sau dacă nu va intemeia refusulu seu pe aretarea unui ordinu care-lu opresce de a presenta pe inchisu, sau dacă nu va areta unui oficiaru politienescu, ministeriului publicu sau judecatorilui de instructiune registrele ce i se voru cere, ori dacă nu va lasă pe acestia sa ia copia după o parte din aceste registre se va urmări ca culpabile sau complice de arestare arbitraria.

Articolul 593

Actiunea publică și actiunea privată cari resulta dintr-o crima se voru prescrie prin dece ani impliniti, socotindu-se acestu terminu din diua candu crima a fostu comisa, dacă în acestu intervalu nu s-a facutu nici unu actu de instructiune nici de urmărire. Dar dacă în intervalulu acesta se voru fi facutu niscari-va acte de instructiune sau de urmărire, fără sa fi fostu urmate de o decisiune, cei dece ani de prescriptiune se voru numera incependu de la celu după urma actu și acesta chiar în privinta personeloru cari nu voru fi fostu implicate în acelu actu de instructiune sau de urmărire.

Articolul 594

În ambe casurile articolului precedente și după deosebirile de epoce acolo stabilite, curgerea prescripțiunii se marginesce la trei ani pentru delictele cari se pedepsescu cu pedepse corectionali.

Articolul 595

Actiunea publică și actiunea privată pentru o contraventiune politianesca se voru prescrie printr-unu anu implinitu din diua în care s-a comisu, chiar și dacă se va fi urmatu în acestu decursul de timpul vre o cercetare sau lucrare fără sa fi mijlocitu sentinta de condemnare.

Articolul 596

Pedepsele pronuntate printr-o decisiune în materia criminale se voru prescrie prin doue-deci de ani impliniti de la data decisiunii care le a pronuntatu, ori dacă s-a facutu sau nu recursu pentru casare în contra aceleia. Cu tote acestea condemnatulu nu va pute să-și aiba locuinta în judetulu unde locuesce sau celu asupra cărui ori în contra proprietății cărui s-a facutu crima sau mostenitoru sei în linia dreapta. Gubernulu va pute otari condemnatului loculu domicuiului seu.

Articolul 597

Pedepsele pronuntiate printr-o decisiune sau sentinta, în materia corectionale, se voru prescrie prin cinci ani impliniti de la data decisiunii sau a sentintiei care le a pronuntatu în ultima instanța. Pentru pedepsele pronuntate de tribunale în prima instanța termenulu de cinci ani va începe a curge din diua în care sentinta nu se va mai pute ataca pe calea apelului.

Articolul 598

Pedepsele pronuntate pentru contraventiuni politianesci se voru prescrie după doui ani impliniti, însă: pentru cele pronuntate în ultima instanța, din diua sentintiei; iar pentru cele pronuntate în prima instanța, din diua candu sentintia nu se va mai pute ataca pe calea apelului.

Articolul 599

Condemnatiunile civili coprinse în decisiunile date în materia criminale, corectionale sau politianesca și devenite nerevocabili, se voru prescrie după regulele codicelui civile.

Articolul 600

În nici unu casu condemnatii în contumacia, sau în lipsa, nu voru pute fi primiti a se infatisa ca să se descarce de condemnarea ce a fostu pronunțată în contra loru.

Dispositiuni transitorie

Articolul 601

În terminu de trei luni de la promulgarea acestui codice, se voru determina, prin regulamente de administratiune publică, diversele specie de cheltuieli de justiția în materia criminale, corectionale și politianeaca, tarifulu loru, locurile de unde și modulu cumu trebuie să se faca a loru implinire, fia provisoria, fia definitivă. Acele regulamente se voru tipari la finele acestui codice.

Articolul 602

Acestu codice de procedura criminale nu se va pune în lucrare de catu după sese luni din diua promulgarii codicelui penale. Prin urmare tote procesele ce se voru intenta după espirarea aceloru sese luni se voru instrui și se voru judeca după dispositiunile acestui codice.

Dispositiuni generali

Articolul 603

Tote dispositiunile legiloru de procedura penale anteriori, tote ordonantele domnesci, tote instrucțiunile ministeriali și tote datinele ce se aplică în trecutu sînt și remanu abrogate, intru totu ce aru coprinde contrariu dispositiuniloru acestui codice. Facemu cunoscutu și ordonamu ca cele de fața, investite cu sigiliulu Statului și trecute în Monitorulu Oficiale, sa fia adresate curtiloru, tribunaleloru și autoritățiloru administrative, ca să le inscrie în registrele loru, să le observe și sa faca a le observa, și Ministrulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiției, Culteloru și Instructiunii Publice, este insarcinatu a priveghia publicarea loru. Datu în Bucuresci la unu-spra-dece Noembre, anul una miia optu sute sese-deci și patru.

ALECSANDRU IOAN

L.S.