Legea nr. 24/1998
pentru ratificarea Convenției europene cu privire la recunoașterea academica a titlurilor universitare, adoptată la Paris la 14 decembrie 1959
prezumat în vigoare
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Articol unic
Se ratifica Convenția europeană cu privire la recunoașterea academica a titlurilor universitare, adoptată la Paris la 14 decembrie 1959.
Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 28 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
PREȘEDINTELE SENATULUI
PETRE ROMAN
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 8 decembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ANDREI IOAN CHILIMAN
CONVENȚIA EUROPEANĂ
cu privire la recunoașterea academica a titlurilor universitare*)
------------
având în vedere Convenția culturală europeană, semnată la Paris la 19 decembrie 1954,
având în vedere Convenția europeană cu privire la echivalarea diplomelor ce permit accesul în universități, semnată la Paris la 11 decembrie 1953,
având în vedere Convenția europeană cu privire la echivalarea perioadelor de studii universitare, semnată la Paris la 15 decembrie 1956,
considerând ca aceste convenții trebuie completate cu dispoziții prevăzând recunoașterea academica a titlurilor universitare obținute în străinătate,
au convenit asupra celor ce urmează:
*) Traducere.
Guvernele semnatare, membre ale Consiliului Europei,
Articolul 1
Pentru aplicarea prezentei convenții:
a) termenul universități desemnează:
(i) universitățile; și
(îi) instituțiile considerate ca fiind de nivel universitar de către părțile contractante pe teritoriul cărora ele sunt situate și având dreptul sa confere titluri de nivel universitar;
b) termenul titlu universitar desemnează orice grad, diploma sau certificat eliberat de o universitate situata pe teritoriul unei părți contractante și încheind o perioadă de studii universitare;
c) nu sunt considerate titluri universitare, în accepțiunea lit. b) a prezentului articol, gradele, diplomele sau certificatele eliberate în urma unui examen parțial.
Articolul 2
1. În vederea aplicării prezentei convenții se stabilește o distincție între părțile contractante, după cum, pe teritoriul lor, autoritatea competentă în problemele de echivalare a titlurilor este:
a) statul;
b) universitatea;
c) statul sau universitatea, după caz.
2. Fiecare parte contractantă va aduce la cunoștința Secretarului general al Consiliului Europei, în interval de un an de la data intrării în vigoare a prezentei convenții, în legătură cu aceasta, care este autoritatea competentă în problema echivalării titlurilor universitare pe teritoriul sau.
Articolul 3
1. Părțile contractante vizate la lit. a) a paragrafului 1 al art. 2 al prezentei convenții vor acorda recunoașterea academica a titlurilor universitare eliberate de o universitate situata pe teritoriul unei alte părți contractante.
2. Recunoașterea academica a unui titlu universitar străin va permite titularului:
a) să urmeze studii universitare complementare și să se prezinte la examenele universitare, încheind aceste studii pentru a fi admis la pregătirea titlului sau a gradului superior, incluzând și doctoratul, în aceleași condiții ca cele care se aplică naționalilor părții contractante, în situația în care admiterea la aceste studii și examene depinde de posesia unui titlu universitar național de aceeași natura;
b) sa folosească un titlu academic, conferit de o universitate străină, precizându-i originea.
Articolul 4
În ceea ce privește lit. a) a paragrafului 2 al art. 3 al prezentei convenții, fiecare parte contractantă va putea:
a) în cazul în care regulamentul examenelor necesare pentru un titlu universitar străin nu conține anumite materii prescrise pentru titlul național corespunzător, sa nu i se acorde recunoașterea decât după trecerea cu succes a unui examen suplimentar la aceste materii;
b) sa impună deținătorilor unui titlu universitar străin o proba în limba sa oficială sau într-una dintre limbile sale oficiale, dacă studiile au fost făcute într-o alta limba.
Articolul 5
Părțile contractante vizate la lit. b) a paragrafului 1 al art. 2 al prezentei convenții vor transmite textul convenției autorităților competente, pe teritoriul lor, în problema echivalării titlurilor universitare, și le vor incuraja sa examineze cu bunavointa și să aplice principiilor enunțate la art. 3 și 4.
Articolul 6
Părțile contractante vizate la lit. c) a paragrafului 1 al art. 2 al prezentei convenții vor aplica dispozițiile art. 3 și 4, în cazurile în care echivalarea titlurilor universitare tine de competența statului, și dispozițiile art. 5, în cazul în care statul nu este autoritatea competentă în materie.
Articolul 7
Secretarul general al Consiliului Europei va putea, periodic, sa invite părțile contractante să-i prezinte o expunere scrisă a măsurilor și deciziilor luate pentru executarea dispozițiilor prezentei convenții.
Articolul 8
Secretarul general al Consiliului Europei va comunică celorlalte părți contractante informațiile primite de la fiecare dintre ele, conform cu art. 2 și 7 al prezentei convenții, și va tine la curent Comitetul de Miniștri cu privire la progresele realizate în aplicarea prezentei convenții.
Articolul 9
Nici o dispoziție a prezentei convenții nu va trebui să fie considerată susceptibilă:
a) de a afecta dispozițiile mai favorabile cu privire la recunoașterea titlurilor universitare străine, conținute într-o convenție la care vreuna dintre părțile contractante ar fi deja semnatara, sau să facă mai puțin agreată încheierea ulterioară a unei astfel de convenții de către una dintre părțile contractante; sau
b) sa prejudicieze obligația vreunei persoane de a se supune legilor și regulamentelor în vigoare pe teritoriul unei părți contractante în ceea ce privește intrarea, șederea și plecarea străinilor.
Articolul 10
1. Prezenta convenție este deschisă spre semnare membrilor Consiliului Europei. Ea va fi ratificată. Instrumentele ratificării vor fi depuse la Secretarul general al Consiliului Europei.
2. Prezenta convenție va intra în vigoare la o luna de la data depunerii celui de-al treilea instrument de ratificare.
3. Pentru orice semnatar care o va ratifica ulterior, convenția va intra în vigoare la o luna de la data depunerii instrumentului sau de ratificare.
4. După intrarea în vigoare a prezentei convenții, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei va putea sa invite orice stat nemembru al consiliului sa adere la aceasta. Orice stat care a primit aceasta invitație va putea să își dea adeziunea, depunându-și instrumentul sau de adeziune la Secretarul general al Consiliului Europei. Pentru orice stat aderent, prezenta convenție va intra în vigoare la o luna de la data depunerii instrumentului sau de adeziune.
5. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite tuturor membrilor Consiliului Europei, ca și statelor aderente depunerea instrumentelor de ratificare și adeziunea.
Articolul 11
Orice parte contractantă va putea, în momentul depunerii instrumentului sau de ratificare sau de aderare, sau în orice moment ulterior, sa declare, prin notificare adresată Secretarului general al Consiliului Europei, ca prezenta convenție se va aplica la toate sau la o parte dintre teritoriile ale căror relații internaționale aceasta le asigura.
Articolul 12
1. La expirarea unui interval de 5 ani de la intrarea sa în vigoare, prezenta convenție va putea fi, în orice moment, anulată de fiecare dintre părțile contractante.
Aceasta anulare se va face pe calea notificării adresate Secretarului general al Consiliului Europei, care va informa celelalte părți contractante.
2. Aceasta anulare va intra în vigoare pentru partea contractantă interesată la 6 luni de la data primirii sale de către Secretarul general al Consiliului Europei.
În cunoștința de cauza, subsemnații, deplin autorizați în acest sens de guvernele respective, au semnat prezenta convenție.
Elaborata la Paris la 14 decembrie 1959, în limbile franceza și engleza, ambele texte având valoare egala, într-un singur exemplar, care va fi depus în arhivele Consiliului Europei.
Secretarul general al Consiliului Europei va transmite o copie certificată fiecăruia dintre guvernele semnatare și aderente.
Pentru Guvernul Republicii Austria,
Pentru Guvernul Marelui Ducat al Luxemburgului,
Strasbourg, 25 iulie 1960,
E. Schauss
H. Reichmann
Pentru Guvernul Maltei,
Pentru Guvernul Regatului Belgiei,
Strasbourg, 7 mai 1968,
P. Wigny
George Borg Oliver
Pentru Guvernul Republicii Cipru,
Pentru Guvernul Regatului Țărilor de Jos,
Pentru Guvernul Regatului Danemarcei,
H.R. van Houten
Strasbourg, 16 martie 1961,
Pentru Guvernul Regatului Norvegiei,
W. Hammershaimb
Halvard Lange
Pentru Guvernul Republicii Franceze,
Pentru Guvernul Republicii Portugheze,
M. Couve de Murville
Strasbourg, 27 aprilie 1987,
Pentru Guvernul Republicii Federale a Germaniei,
V. Sa Machado
Strasbourg, 31 decembrie 1963,
Pentru Guvernul Regatului Suediei,
Felician Prill
Strasbourg, 27 iunie 1967,
Pentru Guvernul Regatului Greciei,
Sten Lindh
E. Averoff-Tositsas
Pentru Guvernul Confederației Elvețiene,
În momentul semnării prezentei convenții, eu declar că
Guvernul elen își rezervă dreptul de a nu aplica propriilor
Pentru Guvernul Republicii Turcia,
săi cetățeni dispozițiile prevăzute la art. 3 al convenției.
Fatin R. Zorlu
Pentru Guvernul Republicii Islanda,
Pentru Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii,
Petur Eggerz
David Ormsby-Gore
Pentru Guvernul Irlandei,
Strasbourg, 13 ianuarie 1964,
Adeziuni făcute conform art. 10 paragraful 4:
Brian Durnin
Pentru Guvernul Republicii Italiene,
Spania: 17 decembrie 1976
G. Pella
Iugoslavia: 15 septembrie 1977
Pentru Guvernul Principatului Liechtenstein,
Sfântul Scaun: 21 iunie 1979
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.