Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 626/1997

referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3, și art. 330^4 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
9 decembrie 1997
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 21 din 22 ianuarie 1998
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 4.216 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 17/1997 17 februarie 1997 pentru modificarea articolului 330^1 din Codul de procedură civilă

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Vasilescu Elena împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 192 din 4 iunie 1997 .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 3 decembrie 1997 și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 9 decembrie 1997.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 7 martie 1997, pronunțată în Dosarul nr. 3.558/1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 330 art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 și art. 330^4 din Codul de procedură civilă, ridicată de Vasilescu Elena.

Prin Decizia nr. 192 din 4 iunie 1997 Curtea Constituțională a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate, ținând seama de practica sa jurisdicțională, precum și de Legea nr. 17/1997 prin care au fost modificate dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă.

Împotriva deciziei sus-menționate, reclamanta-intimata a declarat recurs, în termen legal, în esenta, pentru următoarele motive:

- instituția recursului în anulare, care acorda procurorului general, ca organ administrativ, posibilitatea de a ataca o hotărâre definitivă și irevocabilă, impietand asupra autorității de lucru judecat, este contrară principiului dependentei activității judiciare numai de lege;

- declararea recursului în anulare, oricând sau chiar în termen de 6 luni, contravine principiului garantarii dreptului de proprietate prevăzut de art. 41 din Constituție;

- modificarea recenta a art. 330^1 din Codul de procedură civilă face necesară determinarea incidentei în timp a acestei modificări; simpla respingere a acestei dispoziții legale, ca fiind lipsită de obiect, este contrară art. 20 alin. (2) și art. 21 alin. (1) din Constituție, precum și art. 6 pct. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția este nefondata, iar recursul este neîntemeiat.

Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330, art. 330^1, art. 330^2, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:

Argumentul potrivit căruia recursul în anulare este contrar "principiului dependentei activității judiciare numai de lege" nu poate fi acceptat, Într-adevăr, potrivit art. 128 din Constituție, împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Or, exercitarea de către procurorul general a recursului în anulare este reglementată prin lege, deopotrivă cu celelalte cai de atac, având ca menire ocrotirea și garantarea dreptului de proprietate.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Vasilescu Elena împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 192 din 4 iunie 1997 .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 9 decembrie 1997.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Doina Suliman

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.