Ordinul nr. 6/2008

Articolul I

Anexa la

Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 5/2008

pentru punerea în aplicare a Normelor privind autorizarea și supravegherea reasigurătorilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 7 mai 2008, se modifică și se completează după cum urmează:

1. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 1^1, cu următorul cuprins:

"Art. 1^1. - În înțelesul prezentei norme, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

1. reasigurare - operațiunea care constă în preluarea riscurilor cedate de un asigurător/reasigurător;

2. reasigurător - persoana juridică autorizată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor sau de autoritatea competentă a statului membru de origine, care desfășoară exclusiv activitate de reasigurare și/sau operațiuni legate de aceasta;

3. reasigurător din stat terț - societatea autorizată și supravegheată într-un stat terț a cărui legislație în domeniul asigurărilor are prevederi echivalente legislației statelor membre;

4. reasigurător captiv - un reasigurător deținut fie de o societate financiară, alta decât un asigurător sau un reasigurător sau un grup de societăți de asigurare sau de reasigurare, fie de o societate nefinanciară, al cărui obiect de activitate este activitatea de reasigurare, care acoperă exclusiv riscurile entității sau ale entităților de care aparține sau ale uneia sau mai multor entități din grupul din care face parte;

5. vehicul investițional de reasigurare - societatea pe acțiuni sau societatea civilă, alta decât o societate de asigurare sau de reasigurare existentă, care:

a) preia riscurile transferate de un asigurător sau de un reasigurător în baza unui contract de reasigurare;

b) își finanțează integral expunerea la aceste riscuri, prin emisiunea unor instrumente financiare sau printr-un alt mecanism de finanțare, drepturile de rambursare ale investitorilor în astfel de instrumente sau mecanisme de finanțare fiind plătite numai după îndeplinirea obligațiilor ce decurg din contractul de reasigurare;

6. reasigurare finită - reasigurarea în cadrul căreia pierderea potențială maximă, exprimată ca risc economic maxim cedat, ce decurge dintr-un transfer semnificativ al riscului de subscriere și al riscului de sincronizare, este mai mare decât prima de reasigurare aferentă întregului contract, cu un cuantum limitat, dar semnificativ, luând în considerare cel puțin una dintre următoarele caracteristici:

a) valoarea în timp a banilor cuveniți pentru serviciile prestate este efectivă și explicit definită;

b) prevederile contractuale echilibrează în timp balanța economică a relațiilor dintre părți, astfel încât transferul riscului să atingă nivelul stabilit;

7. stat membru gazdă - statul membru în care reasigurătorul are o sucursală sau în care furnizează servicii;

8. holding de asigurare - o societate-mamă a cărei activitate principală constă în achiziționarea și deținerea de participații în filiale, atunci când aceste filiale sunt societăți de asigurare sau de reasigurare sau societăți de asigurare sau de reasigurare din state terțe, cel puțin una dintre aceste filiale fiind o societate de asigurare sau de reasigurare, și care nu este un holding financiar mixt;

9. holding mixt de asigurare - o societate-mamă, alta decât o societate de asigurare sau de reasigurare, decât o societate de asigurare sau de reasigurare dintr-o țară terță, decât un holding de asigurare sau un holding financiar mixt, care numără printre filialele sale cel puțin o societate de asigurare sau de reasigurare;

10. societate financiară - una dintre următoarele entități:

a) o instituție de credit, o instituție financiară sau o societate de servicii bancare auxiliare;

b) o societate de asigurare, o societate de reasigurare sau un holding de asigurare;

c) o firma de investiții sau o instituție financiară în sensul art. 4 alin. (1) pct. 1 din

Directiva 2004/39/CE

;

d) un holding financiar mixt;

11. rezerva tehnică brută - rezerva tehnică calculată înainte de cedările în retrocesiune;

12. rezerva tehnică netă - rezerva tehnică calculată după cedările în retrocesiune."

2. După articolul 9 se introduc trei noi articole, articolele 9^1 - 9^3, cu următorul cuprins:

"Art. 9^1. - Autoritățile competente ale statelor membre vor fi consultate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor înainte de a emite avizul prealabil, necesar înregistrării la oficiul registrului comerțului pentru un reasigurător, aflat în una dintre următoarele situații:

a) este o filială a unui asigurător/reasigurător autorizat într-un alt stat membru;

b) este o filială a unei societăți de asigurare mamă a unui asigurător/reasigurător autorizat într-un alt stat membru;

c) este controlat de aceeași persoană, fizică sau juridică, de care este controlat un asigurător sau reasigurător în respectivul stat membru.

Art. 9^2. - Autoritățile competente care supraveghează instituțiile de credit sau societățile de servicii și investiții financiare dintr-un stat membru vor fi consultate de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor înainte de a emite o autorizație de funcționare pentru un asigurător/reasigurător.

Art. 9^3. - Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va putea solicita autorităților competente în cauză orice informații considerate relevante despre acționariatul unui reasigurător sau despre reputația și experiența persoanelor semnificative ale acestuia, atât în vederea emiterii unei autorizații de funcționare, cât și în ceea ce privește evaluarea permanentă a modului de desfășurare a activității acelui reasigurător, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare."

3. După articolul 19 se introduc patru noi articole, articolele 19^1 - 19^4, cu următorul cuprins:

"Art. 19^1. - (1) Reasigurătorul trebuie să își conducă activitatea conform practicilor în reasigurări și să prevadă:

a) organizarea și desfășurarea activității cu prudență și profesionalism, în concordanță cu natura și mărimea activității prestate;

b) încadrarea unui număr suficient de persoane care îndeplinesc condițiile de calificare, pregătire și de competență profesională.

(2) Reasigurătorul trebuie să elaboreze:

a) propriile condiții de reasigurare, cu respectarea prevederilor legale referitoare la contractul de reasigurare;

b) propriile clauze de reasigurare, care pot modifica condițiile de reasigurare, în funcție de opțiunea proprie sau de cea a reasiguratului;

c) propriile criterii de stabilire a primelor de reasigurare;

d) propriile reglementări și instrucțiuni de constatare și lichidare a daunelor, în strictă concordanță cu prevederile cuprinse în condițiile și în clauzele de reasigurare;

e) reglementări interne privind constituirea și menținerea rezervelor tehnice, în funcție de propriul sistem de evidență operativă.

(3) Reasigurătorul are obligația:

a) să conducă evidența contabilă și operativă, care să permită:

- întocmirea rapoartelor cerute de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

- analiza rezultatelor tehnice pe clase de asigurări, în scopul de a stabili dacă activitatea sa în ansamblu este rentabilă;

b) să supravegheze activitatea personalului propriu, a unităților din subordine și a agenților și să instituie proceduri antifraudă, astfel încât să nu fie periclitată activitatea de reasigurare desfășurată;

c) să își organizeze procedurile de control intern;

d) să transmită bugetul de venituri și cheltuieli în fiecare an, în termen de 10 zile calendaristice de la data aprobării acestuia; orice rectificare a acestuia va fi transmisă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în același termen;

e) să își organizeze un sistem intern de management al riscului;

f) reasigurătorii cu activitate compozită au obligația să organizeze și să conducă evidența contabilă separat pentru cele două activități de reasigurare;

g) să instituie proceduri și să întreprindă măsuri de pregătire a personalului propriu pentru respectarea legislației în vigoare, emisă de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, privind combaterea terorismului și prevenirea spălării banilor prin intermediul activității de reasigurare;

h) să întocmească și să prezinte situații financiare individuale și, după caz, consolidate, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile;

i) să transmită orice alte raportări financiare, precum și alte rapoarte, situații sau analize solicitate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, avize sau decizii;

j) să țină un registru special al activelor admise să acopere rezervele tehnice constituite pentru reasigurări generale și un registru special al activelor admise să acopere rezervele tehnice constituite pentru reasigurările de viață;

k) să instituie proceduri de avizare, constatare și soluționare a daunelor;

l) să instituie proceduri de primire și soluționare a reclamațiilor, inclusiv pe cale amiabilă, să deschidă și să mențină un registru de reclamații și sesizări și să trimită raportări către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor;

m) să asigure auditarea situațiilor financiare anuale și, după caz, consolidate, de către un auditor financiar persoană juridică, autorizat de Camera Auditorilor Financiari din România, aprobat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Din echipa desemnată de auditor cel puțin o persoană trebuie să dețină calitatea de actuar sau să dovedească această calificare prin acte oficiale emise de autorități sau asociații profesionale din alte state.

n) să publice anual un raport;

o) să prezinte direcțiilor de specialitate și echipelor de control ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor toate raportările, documentele, situațiile și informațiile solicitate de acestea.

Art. 19^2. - (1) Auditorul financiar va întocmi un raport anual, însoțit de opinia sa, din care să rezulte dacă situațiile financiare prezintă o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare, a fluxurilor de trezorerie și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată, conform standardelor profesionale publicate de Camera Auditorilor Financiari din România.

(2) De asemenea, auditorul financiar va analiza practicile și procedurile controlului și auditului intern și, dacă consideră că acestea nu sunt corespunzătoare, va face recomandări reasigurătorului pentru remedierea lor și va furniza, la solicitarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, orice detalii, clarificări, explicații referitoare la datele cuprinse în situațiile financiare ale reasigurătorului.

(3) Auditorul financiar al unui reasigurător trebuie să informeze Comisia de Supraveghere a Asigurărilor de îndată ce în exercitarea atribuțiilor sale a luat cunoștință despre orice act sau fapt în legătură cu reasigurătorul ori cu entitățile care intră în perimetrul de consolidare, care:

a) constituie o încălcare a reglementărilor ori a actelor emise în aplicarea acesteia, prin care sunt stabilite condițiile de autorizare și de desfășurare a activității reasigurătorului;

b) este de natură să afecteze situația patrimonială a reasigurătorului sau buna sa funcționare;

c) poate conduce la un refuz din partea auditorului de a-și exprima opinia asupra situațiilor financiare ale reasigurătorului sau la exprimarea de către acesta a unei opinii cu rezerve.

(4) Transmiterea către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a informațiilor prevăzute la alin. (3) nu constituie o încălcare a niciunei restricții privind divulgarea de informații și nu va atrage niciun fel de răspundere asupra persoanei în cauză.

(5) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor informează Camera Auditorilor Financiari din România privind orice încălcare a prevederilor alin. (1)-(3), în vederea luării de către aceasta a măsurilor necesare pentru remedierea acestor încălcări.

Art. 19^3. - (1) Reasigurătorul care exercită o activitate de reasigurări generale are obligația să constituie și să mențină următoarele rezerve tehnice:

a) rezerva de prime - se calculează lunar prin însumarea cotelor-părți din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de reasigurare, astfel încât diferența dintre volumul primelor brute subscrise și această rezervă să reflecte primele brute alocate părții din riscurile expirate la data calculării;

b) rezerva de daune - se creează și se actualizează lunar, în baza estimărilor pentru avizările de daune primite de reasigurător, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plății acestor daune;

c) rezerva de daune neavizate - se creează și se ajustează cel puțin la încheierea exercițiului financiar, dacă reglementările interne ale reasigurătorului nu prevăd altfel, în baza estimărilor acestuia, a datelor statistice sau a calculelor actuariale, pentru daunele întâmplate, dar neavizate;

d) rezerva de catastrofă - se creează prin aplicarea lunară a unui procent de minimum 5% asupra volumului de prime brute subscrise, aferente contractelor care acoperă riscuri catastrofale, până când fondul de rezervă atinge cel puțin nivelul reținerii proprii sau 10% din acumularea răspunderilor asumate prin contractele ce acoperă riscuri catastrofale; această rezervă este destinată acoperirii despăgubirilor aferente daunelor de natură catastrofală;

e) rezerva pentru riscuri neexpirate - se calculează pe baza estimării daunelor ce vor apărea după închiderea exercițiului financiar, aferente contractelor de reasigurare încheiate înainte de acea dată, în măsura în care valoarea estimată a acestora depășește suma dintre rezerva de prime și primele care urmează să se mai încaseze la aceste contracte;

f) rezerva de egalizare - se creează în anii cu rezultate tehnice favorabile pentru constituirea surselor de acoperire a daunelor în anii în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile.

(2) În calculul rezervelor prevăzute la alin. (1) lit. b)-f) se includ sumele estimate pentru daune și costurile de lichidare a acestora, după deducerea părții ce urmează să fie recuperată de la reasigurători.

(3) Reasigurătorul care exercită o activitate de reasigurări de viață are obligația să constituie și să mențină rezerve tehnice, inclusiv rezerve matematice, pentru fondul reasigurărilor de viață.

(4) Mărimea rezervelor tehnice, constituite și menținute conform alin. (1) și (3), nu poate fi mai mică decât mărimea obținută prin calculul acestor rezerve.

(5) Sumele transferate rezervelor tehnice constituite și menținute în condițiile acestui articol reprezintă obligații ale reasigurătorului și se deduc din veniturile acestuia, pentru determinarea profitului.

(6) În cazurile în care contractul de reasigurare prevede încasarea primelor și plata despăgubirilor în valută, rezervele tehnice aferente se pot constitui și menține în valută.

Art. 19^4. - (1) Un reasigurător poate realiza, pe baza unui acord, un transfer de portofoliu, prin care o parte sau întreaga activitate este transferată altui reasigurător.

(2) Transferul de portofoliu menționat la alin. (1) va cuprinde transferul de datorii, drepturi, obligații sau proprietăți.

(3) Transferul de portofoliu nu este valabil fără aprobarea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(4) Aprobarea transferului de portofoliu se solicită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor și în cazul în care reasigurătorul fuzionează, se divizează, intră în procedura de redresare financiară, reorganizare sau lichidare, după caz."

4. Articolul 20 se abrogă.

5. Articolul 43 se modifică și va avea următorul cuprins:

"Art. 43. - Prezentele norme transpun prevederile art. 2-4, 6-8, 11, 14, 17, 18, 28, 31, 34, 35-41, 45, 57, 59 ale Directivei 2005/68/CE din 16 noiembrie 2005 privind reasigurarea și de modificare a

Directivelor 73/239/CEE

și

92/49/CEE

ale Consiliului, precum și a

Directivelor 98/78/CE

și

2002/83/CE

."

Articolul II

Direcțiile de specialitate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor vor asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin, în conformitate cu atribuțiile specifice fiecăreia.