Decizia nr. 702/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II alin. (2) și ale art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ioan Vida - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. III din Legea nr. 262/2007
pentru modificarea și completarea
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată din oficiu de Înalta Curte de Casație și Justiție Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 8.365/1/2007, cauză înregistrată pe rolul Curții Constituționale sub nr. 245D/2008.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 246D/2008, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată din oficiu de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 7.621/1/2007.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent învederează Curții că în acest dosar s-au primit prin fax concluzii scrise, formulate de părțile Ion Savu, Sabin Marieș, Ion David, Gheorghe Florin Aga, Gheorghe Mihai Ardelean, prin avocat Haica Teofil, prin care aceștia solicită, pe de o parte, judecata în lipsă, iar pe de altă parte, admiterea excepției de neconstituționalitate, întrucât prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 15 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, referitoare la principiul neretroactivității legii, respectiv al egalității cetățenilor în drepturi.
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 271D/2008, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Societatea Comercială "Proed" - S.A. din București în Dosarul nr. 9.692/1/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție Secția de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin avocat Dumitru Dobreu, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 998D/2008, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Compania Județeană "Apa Serv" din Piatra-Neamț în Dosarul nr. 9.767/1/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție Secția de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal răspund autorul excepției, prin consilier juridic Luminița Marcoci, cu delegație depusă la dosar, și partea Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamț - Direcția taxe și impozite, prin avocații Valeriu Stoica și Cătălina Dicu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.051D/2008, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (2) și ale
art. III din Legea nr. 262/2007
pentru modificarea și completarea
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Vae Apcarom" - S.A din Buzău în Dosarul nr. 8.684/1/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție Secția de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal răspunde partea Oficiul Național al Monumentelor Istorice, prin consilier juridic Gianina Filip, cu delegație depusă la dosar, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării cauzelor.
Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public, cu excepția doamnei consilier juridic Luminița Marcoci, pentru autorul excepției Compania Județeană "Apa Serv" din Piatra-Neamț, sunt de acord cu propunerea de conexare a dosarelor.
Curtea, în temeiul art. 14 și al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.051D/2008, nr. 998D/2007, nr. 271D/2007 și nr. 246D/2008 la Dosarul nr. 245D/2008, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat Dumitru Dobreu, reprezentant convențional al autorului excepției Societatea Comercială "Proed" - S.A. din București, care lasă la aprecierea Curții soluționarea acesteia.
Pentru autorul excepției Compania Județeană "Apa Serv" din Piatra-Neamț, doamna consilier juridic Luminița Marcoci pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. III din Legea nr. 262/2007
pentru modificarea și completarea
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , întrucât acestea contravin principiului neretroactivității legii și celui al stabilității raporturilor juridice.
Pentru partea Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamț Direcția taxe și impozite, domnul avocat Valeriu Stoica solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, următoarele: Curtea Constituțională s-a pronunțat deja în sensul constituționalității dispozițiilor legale criticate, prin
deciziile sale nr. 425/2008 , nr. 426/2008 și nr. 427/2008; normele legale criticate au caracter procedural, fiind, așadar, de imediată aplicare, astfel că nu se poate pune problema retroactivității acestora; în plus, acestea au, conform legii, o aplicare limitată în timp, respectiv 3 luni de la intrarea în vigoare a
Legii nr. 262/2007 ; conform deciziilor interpretative pronunțate în materie de Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile privind excepția de nelegalitate trebuie să se aplice în mod unitar în situații egale subiectelor de drept care o invocă, indiferent de data emiterii actului administrativ atacat, și nu în mod discriminatoriu, așa cum au procedat unele instanțe de judecată; nu se poate reține pretinsa încălcare a principiului separației puterilor în stat, întrucât nu există o suprapunere a competențelor puterii judecătorești cu ale celei legislative; în sfârșit, își exprimă nedumerirea față de punctul de vedere neunitar al Avocatului Poporului, care, față de aceeași excepție de neconstituționalitate, susține opinii diferite referitoare la constituționalitatea dispozițiilor legale criticate. Depune note scrise.
Doamna consilier juridic Gianina Filip solicită, pentru partea Oficiul Național al Monumentelor Istorice, respingerea excepției de neconstituționalitate, pentru aceleași argumente susținute de antevorbitorul său. În plus, arată că revizuirea este reglementată de prevederile legale criticate pentru motive speciale, care nu se regăsesc în Codul de procedură civilă, iar norma aplicabilă este cea aflată în vigoare la momentul sesizării instanței de judecată, astfel că nu se poate susține încălcarea principiului neretroactivității legii. Depune note scrise.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, indicând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin încheierile din 25 ianuarie 2008, pronunțate în dosarele nr. 8.365/1/2007 și nr. 7.621/1/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat din oficiu Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. III din Legea nr. 262/2007
pentru modificarea și completarea
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
Prin încheierile din 1 februarie 2008 și din 14 martie 2008, pronunțate în dosarele nr. 9.692/1/2007 și nr. 9.767/1/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. III din Legea nr. 262/2007
pentru modificarea și completarea
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
Excepțiile au fost ridicate de Societatea Comercială "Proed" S.A. din București și Compania Județeană "Apa Serv" - S.A. din Piatra-Neamț, în cadrul unor acțiuni privind soluționarea unor cereri de revizuire a unor decizii judecătorești.
Prin Încheierea din 20 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 8.684/1/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (2) și ale
art. III din Legea nr. 262/2007
pentru modificarea și completarea
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Vae Apcarom"- S.A. din Buzău într-o acțiune având ca obiect o cerere de revizuire.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, având conținut asemănător, atât Înalta Curte de Casație și Justiție Secția de contencios administrativ și fiscal, care a sesizat din oficiu Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. III din Legea nr. 262/2007 , ce formează obiectul dosarelor nr. 245D/2008 și nr. 246D/2008, cât și autorii excepțiilor din dosarele Curții nr. 271D/2008, nr. 998D/2008 și nr. 1.051D/2008 susțin, în esență, că dispozițiile
art. III din Legea nr. 262/2007 , prin care se instituie un nou motiv de revizuire împotriva unei decizii definitive și irevocabile, pronunțate fără soluționarea pe fond a excepției de nelegalitate, care a fost respinsă ca inadmisibilă, contravin principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, deoarece instituie o cale de atac inexistentă la momentul pronunțării acelei decizii. Este afectat, în același mod, și principiul securității juridice. În plus, în Dosarul nr. 1.051D/2008, autorul excepției susține că dispozițiile art. II alin. (2) și ale
art. III din Legea nr. 262/2007
încalcă și principiul egalității în drepturi și principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prevăzute de art. 16 alin. (1) și (2), respectiv art. 1 alin. (4) din Constituție.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate, apreciază, cu majoritate în dosarele nr. 271D/2008 și nr. 998D/2008, respectiv cu unanimitate în Dosarul nr. 1.051D/2008, că dispozițiile legale criticate, care permit invocarea excepției de nelegalitate cu privire la acte administrative unilaterale cu caracter individual indiferent de data emiterii acestora și inclusiv pentru cele emise înainte de intrarea în vigoare a
Legii nr. 554/2004 , contravin principiului neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, pentru aceleași motive arătate cu prilejul invocării din oficiu a excepției de neconstituționalitate în dosarele nr. 245D/2008 și nr. 246D/2008. În plus, în Dosarul nr. 1.051D/2008, instanța de judecată apreciază că dispozițiile art. II alin. (2) și ale
art. III din Legea nr. 262/2007
contravin și principiului priorității aplicării reglementărilor internaționale, statuat de art. 20 alin. (2) din Legea fundamentală, și au drept consecință crearea unui "climat general de incertitudine și nesiguranța juridică", așa cum a concluzionat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Păduraru contra României.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 246D/2008, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. III din Legea nr. 262/2007
este neîntemeiată. Textul de lege criticat trebuie privit în contextul modificărilor pe care actul normativ menționat le aduce instituției excepției de nelegalitate, în sensul introducerii unor garanții suplimentare în vederea asigurării unei protecții sporite a drepturilor subiective acordate justițiabililor prin lege, dar care pot fi anulate prin acte administrative. Reglementarea revizuirii, în condițiile
art. III din Legea nr. 262/2007 , are în vedere o situație specială și tranzitorie, reprezentând, așadar, o măsură asupra căreia legiuitorul, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, poate dispune, fără că prin aceasta să se încalce principiul neretroactivității legii sau principiul securității circuitului civil. Dimpotrivă, măsura instituită constituie o modalitate suplimentară de acces liber la justiție, în acord cu prevederile art. 21 din Constituție și ale art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Avocatul Poporului, exprimându-și opinia în dosarele nr. 245D/2008, nr. 246D/2008 și nr. 271D/2008, consideră că prevederile
art. III din Legea nr. 262/2007
sunt neconstituționale, acestea fiind contrare prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție. Posibilitatea formulării unei cereri de revizuire în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi împotriva tuturor hotărârilor judecătorești pronunțate în baza
Legii nr. 554/2004 , rămase definitive și irevocabile fără soluționarea pe fond a excepției de nelegalitate, permite revenirea asupra unor soluții definitive și irevocabile și, implicit, înlătură caracterul obligatoriu pe care îl capătă o hotărâre irevocabilă. În plus, textul legal examinat instituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, pronunțată anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 262/2007 . În ce privește opinia exprimată în dosarele nr. 998D/2008 și nr. 1.051D/2008, apreciază că prevederile art. II alin. (2) și ale art. III din Legea nr. 262/2008 sunt constituționale. În acest sens, arată că examinarea excepției de nelegalitate se raportează la actele care erau în vigoare la momentul emiterii actului administrativ contestat, astfel că nu se poate reține încălcarea principiului neretroactivității legii. Excepția de nelegalitate se constituie într-un mijloc eficient de apărare, justificat de înseși exigențele unui proces echitabil, astfel că nu poate fi contrară dreptului de acces la justiție și nici principiului egalității în drepturi, deoarece se aplică uniform tuturor celor aflați în ipoteza normei, fără privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare. Este indicată jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv
deciziile nr. 426/2008
și nr. 427/2008.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. II alin. (2) și ale
art. III din Legea nr. 262/2007
pentru modificarea și completarea
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, care au următorul conținut:
- Art. II alin.(2): "(2) Dispozițiile referitoare la excepția de nelegalitate și la garanțiile procesuale prevăzute de
Legea nr. 554/2004 , cu modificările ulterioare, se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a prezentei legi. Excepția de nelegalitate poate fi invocată și pentru actele administrative unilaterale emise anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 554/2004 , în forma sa inițială, cauzele de nelegalitate urmând a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.";
-
Articolul III
: "Hotărârile judecătorești pronunțate în baza Legii nr. 554/2004 , rămase definitive și irevocabile fără soluționarea pe fond a excepției de nelegalitate, care a fost respinsă ca inadmisibilă, pot forma obiectul unei cereri de revizuire, care se poate introduce în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi."
Textele constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 1 alin. (4) cu referire la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile și ale art. 16 alin. (1) referitoare la principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. De asemenea, au fost invocate Codul bunei administrații, aprobat prin Recomandarea CM/REC din 20 iunie 2007 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene, referitoare la principiul neretroactivității legii.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin
Decizia nr. 426 din 10 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 354 din 8 mai 2008, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
și ale art. II alin. (2) și
art. III din Legea nr. 262/2007
pentru modificarea și completarea
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 .
Referitor la pretinsa încălcare a principiului neretroactivității legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție, invocat și în prezenta cauză, Curtea, cu acel prilej, a reținut, în esență, că "prevederile art. II alin. (2) și ale
art. III din Legea nr. 262/2007
nu au caracter retroactiv, întrucât, deși excepția de nelegalitate poate fi invocată și în ceea ce privește actele administrative emise anterior intrării în vigoare a
Legii nr. 554/2004 , totuși, legalitatea acestora se examinează în funcție de condițiile de validitate prevăzute de reglementările cuprinse în actele normative care erau în vigoare la momentul emiterii actului contestat, iar nu prin raportare la
Legea nr. 554/2004 . În plus, textele de lege criticate conțin norme de procedură care sunt de imediată aplicare, fără a se putea reține, așadar, pretinsul caracter retroactiv." Cât privește conformitatea textelor de lege criticate față de exigențele principiului securității juridice, Curtea a reținut, cu același prilej, că "(acesta) este periclitat în situația repunerii în discuție a unor raporturi juridice bazate pe acte juridice legale sau pe hotărâri judecătorești emise în numele legii, și nu atunci când este revizuit un act administrativ unilateral cu caracter individual emis contra legii. Prin urmare, procedura invocării excepției de nelegalitate nu este contrară, ci vine chiar în ideea restabilirii echității, justiției și legalității ce trebuie să stea la temelia tuturor raporturilor juridice dintr-un stat de drept, iar un astfel de mijloc procedural nu poate fi contrar exigențelor impuse de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, sub aspectul principiului securității raporturilor juridice și a dreptului la justiție."
Cât privește invocarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Comunităților Europene și a Codului bunei administrații, aprobat prin Recomandarea CM/REC din 20 iunie 2007 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, invocat, prin raportare la art. 20 alin. (1) din Constituție, Curtea Constituțională a reținut, cu același prilej, pentru argumentele acolo arătate, că acestea nu sunt incidente în cauză.
Întrucât, sub aspectul criticilor de neconstituționalitate referitoare la încălcarea principiilor neretroactivității legii și al securității juridice, în această cauză nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea soluțiilor pronunțate în jurisprudența în materie a Curții, rezultă că cele reținute prin decizia menționată își păstrează valabilitatea și în acest dosar.
În plus, față de cele examinate de Curte în jurisprudența sa, în Dosarul nr. 1.051D/2008, autorul excepției pretinde încălcarea de către prevederile art. II alin. (2) și ale
art. III din Legea nr. 262/2007
a art. 1 alin. (4) din Constituție, cu privire la principiul separației și echilibrului puterilor, și ale art. 16 alin. (1) din aceasta, referitoare la principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
Față de aceste critici de neconstituționalitate, Curtea constată că nu le poate reține. Instituirea unui nou caz, special, de revizuire a hotărârilor judecătorești pronunțate în baza
Legii nr. 554/2004 , rămasă definitivă și irevocabilă, fără soluționarea, însă, pe fond, a excepției de nelegalitate, care a fost respinsă ca inadmisibilă, nu reprezintă "o imixtiune a puterii legiuitoare în domeniul rezervat constituțional puterii judecătorești", ci constituie expresia prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege". Având în vedere că dispozițiile de lege criticate conțin norme speciale de procedură, iar prin acestea nu se aduce atingere niciunui drept fundamental, astfel cum s-a arătat mai sus, nu se poate susține încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție. De asemenea, nu se poate reține nici pretinsa atingere a principiului egalității cetățenilor în drepturi, conținut de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, câtă vreme textele de lege examinate se aplică tuturor celor vizați în ipoteza acestor norme juridice, fără privilegii și fără discriminări pe criterii arbitrare.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II alin. (2) și ale
art. III din Legea nr. 262/2007
pentru modificarea și completarea
Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată din oficiu de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarele nr. 8.365/1/2007 și nr. 7.621/1/2007, precum și de Societatea Comercială "Proed" - S.A. din București în Dosarul nr. 9.692/1/2007, de Compania Județeană "Apa Serv" din Piatra-neamț în Dosarul nr. 9.767/1/2007 și de Societatea Comercială "Vae Apcarom" - S.A din Buzău în Dosarul nr. 8.684/1/2007, cauze aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 iunie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.