Decizia nr. 616/1997
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330, ale art. 330^1, ale art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, precum și ale art. 24 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 112/1995 25 noiembrie 1995 (prevederi anume) pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute …
- Legea nr. 17/1997 17 februarie 1997 pentru modificarea articolului 330^1 din Codul de procedură civilă
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Muraru - președinte
Costica Bulai - judecător
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Mihai Constantinescu - judecător
Lucian Stangu - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Baculea Ion împotriva
Deciziei Curții Constituționale nr. 137 din 26 mai 1997 .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 2 decembrie 1997 și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 9 decembrie 1997.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 25 februarie 1997, pronunțată în Dosarul nr. 3.045/1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330, art. 330^1, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, precum și ale
art. 24 alin. 2 din Legea nr. 112/1995 , ridicată de Baculea Ion.
Prin Decizia nr. 137 din 26 mai 1997, Curtea Constituțională a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate, ținând seama de practica sa jurisdicțională, precum și de Legea nr. 17/1997, prin care a fost modificat textul art. 330^1 din Codul de procedură civilă.
Împotriva deciziei sus-menționate, reclamantul-intimați a declarat recurs, în termen legal, în esenta, pentru următoarele motive:
- vădită ilegalitate a deciziei sub aspect procedural, constând în soluționarea cauzei fără citarea autorului excepției de neconstituționalitate;
- faptul ca recursul în anulare este rezervat în exclusivitate Parchetului General "creează o putere superioară cu drept de decizie" în stat, incalcand principiul "egalității armelor", consacrat în Declarația Universala a Dreptului Omului, la care România a aderat.
Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția este nefondata, iar recursul este neîntemeiat.
Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330, art. 330^1, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:
Motivul de recurs privind necitarea părților la judecata în fond este neîntemeiat, deoarece, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, atunci când excepția de neconstituționalitate este vadit nefondata, soluția este adoptată cu unanimitatea voturilor membrilor completului de judecată, fără citarea părților.
Împotriva deciziei s-a declarat recurs, care s-a soluționat cu citarea părților și a Ministerului Public, asigurându-se astfel posibilitatea părților de a-și formula apărările în fața Curții Constituționale.
Cat privește faptul ca recursul în anulare poate fi exercitat numai de procurorul general, creandu-se astfel inegalitati între părțile din proces, se retine că nu este contrar Constituției. De altfel, celelalte părți din proces au posibilitatea exercitării căilor de atac prevăzute de art. 304 pct. 4 și art. 317 din Codul de procedură civilă.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Baculea Ion împotriva
Deciziei Curții Constituționale nr. 137 din 26 mai 1997 .
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 9 decembrie 1997.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof.univ.dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Doina Suliman
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.