Decizia nr. 606/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată, direct, de Avocatul Poporului.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 6 mai 2008 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 13 mai 2008 și apoi, având în vedere imposibilitatea întrunirii completului, pentru data de 20 mai 2008.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Cu Adresa nr. 001811 din 27 februarie 2008, Curtea Constituțională a fost sesizată de Avocatul Poporului cu excepția de neconstituționalitate a

art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile de lege criticate contravin art. 1 alin. (3), art. 8 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 29 alin. (1) teza întâi, art. 30 alin. (1), art. 40 alin. (1) și art. 53 din Constituție, astfel:

- sesizarea "privește o formă de participare la procesul electoral și de exprimare a voinței populare care nu se regăsește în programele și platformele politice". Or, în temeiul art. 1 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate", "un grup de independenți reuniți pe aceeași listă electorală exprimă într-o manieră proprie, specifică, programul unui segment de cetățeni. Acest grup poate fi considerat ca fiind un veritabil intermediar între popor și putere.";

- prevederile constituționale ale art. 8 alin. (1), conform cărora "(1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale", nu reduc "ca posibilitate exprimarea ideilor numai la partidele politice pentru că, fără îndoială, și grupul de independenți, în procesul electoral, poate exprima voința politică a cetățenilor într-o dimensiune proprie";

- art. 30 alin. (1) din Constituție prevede că "Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile". Or, "prin listele de candidați independenți se realizează și libertatea de exprimare în procesul electoral";

- lista de candidați independenți, dacă este admisă în mod legal, constituie o formulă de asociere în vederea realizării drepturilor lor constituționale, astfel cum prevede art. 40 alin. (1) din Legea fundamentală, care stabilește că "Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere". Sub acest aspect, în comentariile la Legea electorală a României din anul 1990, București 1990, pag. 21, se precizează că pentru candidații independenți legea prevede și posibilitatea asocierii lor pe liste de candidați independenți;

- dispozițiile constituționale ale art. 53 referitoare la "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți" nu cuprind și segmentul electoral, iar reglementarea criticată "este de fapt o restrângere a exercițiului unor drepturi constituționale care nu se justifică într-o societate democratică și care este discriminatoriu față de cetățenii cu drept de vot ce formează corpul electoral".

În legătură cu încălcarea art. 16 alin. (1) - "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări" - și art. 29 alin. (1) teza întâi - "Libertatea gândirii și a opiniilor, [...] nu pot fi îngrădite sub nicio formă" nu sunt formulate motive de neconstituționalitate.

Autorul excepției mai arată că "situația pe care o semnalăm apare în mare măsură identică cu asocierea cetățenilor prevăzută de art. 74 alin. (1) din Constituție care reglementează inițiativa populară", precum și cu dispozițiile constituționale ale art. 150 care permit "asocierea cetățenilor în vederea inițiativei revizuirii Constituției".

În sfârșit, consideră că declararea neconstituționalității

art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004

"nu atrage obligații în plus pentru stat, nu obligă la nicio subvenție bugetară electorală ca la partidele politice, ci, dimpotrivă, creează obligații doar în sarcina candidaților independenți", și "nici riscuri pentru alegerile locale, doar candidații independenți își asumă toate riscurile, dar, în același timp, își pot prospecta șansele lor electorale". Oricum, apreciază că prevederile art. 48 alin. (3) din legea criticată "sunt și inutile".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, care prevăd "(3) Nu se admit liste de candidați independenți pentru funcția de consilier ".

În susținerea neconstituționalității acestui text de lege, invocă încălcarea următoarelor texte din Constituție: art. 1 alin. (3) potrivit căruia "România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate"; art. 8 alin. (1) conform cu care "(1) Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale"; art. 16 alin. (1) care privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări; art. 29 alin. (1) teza întâi care prevede că "Libertatea gândirii și a opiniilor, [...] nu pot fi îngrădite sub nicio formă"; art. 30 alin. (1) în conformitate cu care "Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile"; art. 40 alin. (1) care stabilește că "Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere" și art. 53 referitor la "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

În esență, în opinia autorului excepției, dispoziția cuprinsă în art. 48 alin. (3) din legea criticată, care prevede că "Nu se admit liste de candidați independenți pentru funcția de consilier", este neconstituțională deoarece încalcă dreptul fundamental al cetățenilor la asociere și are caracter discriminator întrucât stabilește condiții mai grele pentru candidații independenți decât pentru candidații propuși de partidele politice.

Analizând criticile formulate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse pentru următoarele considerente:

1. Precedentul legislativ constând în prevederile

art. 11 alin. (4) din Decretul-lege nr. 92/1990 , conform cărora candidații independenți aveau posibilitatea de a se asocia pe liste de candidați independenți, nu are concludență în soluționarea excepției de neconstituționalitate.

- Textul de lege se referea numai la alegerile parlamentare din 20 mai 1990, astfel cum rezultă din art. 99 al acestui act normativ;

-

Decretul-lege nr. 92/1990

a fost o reglementare complexă - și constituțională, și electorală -, temporară și tranzitorie și cu referire expresă la Constituția ce urma să fie adoptată;

- Constituția din 1991 și forma revizuită din 2003 prevăd, în art. 72 alin. (3) lit. a) și, respectiv, în art. 73 alin. (3) lit. a), că sistemul electoral se reglementează prin lege organică;

- Legile organice care au reglementat sistemul electoral în baza Constituției nu au admis o astfel de modalitate de exercitare a dreptului de a fi ales prin liste de candidați independenți;

- Rațiunile justificative ale neacceptării listei de candidați independenți pentru funcția de consilier se regăsesc în dezbaterile parlamentare care au avut loc în procedurile legislative respective;

- Lista de candidați independenți avea accepțiunea că reprezintă un număr de persoane fizice care nu aparțineau niciunui partid politic și care se organizau într-o grupare ad-hoc, pe o listă de independenți care doreau să obțină în alegerile parlamentare mandate de deputat sau de senator; experiența a eșuat și nu s-a repetat.

2. Expunerea excepției face referire și la unele texte ale Constituției, și anume:

- art. 1 alin. (3) - statul de drept, democratic și social;

- art. 8 alin. (1) - pluralismul politic;

- art. 16 alin. (1) - egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice;

- art. 29 alin. (1) teza întâi - libertatea gândirii și a opiniilor;

- art. 30 alin. (1) - libertatea de exprimare;

- art. 53 - restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți.

Enunțarea textelor constituționale menționate nu are și motivarea care să demonstreze încălcarea lor prin prevederile

art. 48 alin. (3) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale; lipsa motivării nu poate fi suplinită.

Complementar la enunțările menționate, se mai face referire și la asocierea cetățenilor în cazurile de inițiativă legislativă, potrivit art. 74 alin. (1), precum și la revizuirea Constituției, potrivit art. 150 din Constituție. Aceste enunțări reprezintă reglementări constituționale determinate, din care însă nu se poate deduce o similitudine de rezolvare sau o soluție de împrumut pentru temeinicia excepției de neconstituționalitate.

3. În fine, este invocată încălcarea dispozițiilor art. 40 alin. (1) din Constituție, dreptul la asociere al cetățenilor.

Cu privire la dreptul la asociere al cetățenilor, Curtea are în vedere și reține următoarele: