Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 715/2008

referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 și art. 83 alin. 2 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice

prezumat în vigoare

Data actului
17 iunie 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 566 din 28 iulie 2008
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 12.218 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 84/1998 15 aprilie 1998 (prevederi anume) privind mărcile și indicațiile geografice

Are ca temei 3

  • Legea nr. 11/1991 29 ianuarie 1991 (prevederi anume) privind combaterea concurentei neloiale
  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 84/1998 15 aprilie 1998 (prevederi anume) privind mărcile și indicațiile geografice

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 și

art. 83 alin. 2 din Legea nr. 84/1998

privind mărcile și indicațiile geografice, excepție ridicată de Dorin Eliodor Păun în Dosarul nr. 25.204/3/2007 al Curții de Apel București - Secția I-a penală.

La apelul nominal răspunde apărătorul autorului excepției, Adrian Geavid Ibraim, cu împuternicire la dosar, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, apărătorul părții prezente solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, reiterând motivele cuprinse în notele scrise depuse la dosarul cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 25.204/3/2007, Curtea de Apel București - Secția I-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 și

art. 83 alin. 2 din Legea nr. 84/1998

privind mărcile și indicațiile geografice.

Excepția a fost ridicată de Dorin Eliodor Păun într-o cauză privind recursul declarat de acesta, Societatea Comercială "Pavone Pourfumi Internațional" - S.R.L., Lancome Parfums Et Beaute&Cie, L'Oreal Societe Anonyme, G.A. Modefine S.A. împotriva sentinței penale nr. 1.600 din 23 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în Dosarul nr. 25.204/3/2007, prin care au fost respinse plângerile formulate de recurenți împotriva Ordonanței nr. 515/P/2006 din 10 mai 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Dorin Eliodor Păun pentru infracțiunea prevăzută de art. 83 alin. 2 coroborat cu

art. 35 alin. 2 și 3 din Legea nr. 84/1998 , deoarece fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni; încetarea urmăririi penale față de Dorin Eliodor Păun pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 83 alin. 2 coroborat cu

art. 35 alin. 2 și 3 din Legea nr. 84/1998 , deoarece a lipsit împuternicirea reprezentantului titularului mărcii, compania GA Modefine SA; neînceperea urmăririi penale față de Dorin Eliodor Păun sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de

art. 5 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 11/1991

privind combaterea concurenței neloiale, modificată și completată prin

Legea nr. 298/2001 , și

art. 86 din Legea nr. 84/1998 , deoarece nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii. Totodată, prin aceeași ordonanță a Parchetului de pe lângă Tribunalul București, s-a dispus și confiscarea anumitor produse puse în circulație de Dorin Eliodor Păun și restituirea altora.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din cuprinsul motivelor de recurs și al notelor scrise, autorul acesteia susține că modalitatea în care este definită infracțiunea de contrafacere de marcă încalcă principiul constituțional al libertății economice a persoanelor, restricționează libertatea concurențială de piață și contravine principiului asigurării de către statul român a libertății comerțului. În acest sens, motivează excepția de neconstituționalitate prin argumente care privesc situația de fapt în dosarul instanței de judecată, arătând că operațiunile comerciale efectuate de acesta constituie un "import paralel", nesancționat de legislația comunitară. Totodată, consideră că textele de lege criticate încalcă principiul liberului acces al mărfurilor reținut de Tratatele Uniunii Europene și de Regulamentul Consiliului nr. 3.295/1994, fiind astfel contrare art. 148 din Constituție.

Curtea de Apel București - Secția I-a Penală apreciază că textele de lege criticate sunt în concordanță cu principiile fundamentale reglementate de Constituție. Consideră că definiția infracțiunii de contrafacere de marcă, reglementată prin

art. 83 alin. 2 din Legea nr. 84/1998 , nu contravine dispozițiilor constituționale ale art. 45, de vreme ce "libertatea economică" trebuie exercitată "în condițiile" legilor speciale. Așa fiind, apărarea drepturilor asupra mărfurilor prin

Legea nr. 84/1998 , inclusiv prin sancțiuni penale, reprezintă o aplicare în concret a libertății economice prevăzute de art. 45 din Constituție. Totodată, apreciază că prevederile criticate sunt în acord și cu dispozițiile art. 135 din Constituție, principiile economiei de piață reglementate prin textul constituțional invocat fiind promovate și protejate prin incriminarea infracțiunii de contrafacere, asigurându-se astfel o concurență loială și evitându-se provocarea, în percepția consumatorilor, a unui risc de confuzie. De asemenea, consideră că art. 148 din Constituție nu este încălcat, întrucât prin reglementarea infracțiunii de contrafacere se urmărește protejarea concurenței loiale pe piața Uniunii Europene, obiective ce se regăsesc și în art. 81 și art. 82 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că accesul liber la o activitate economică nu exclude, ci, dimpotrivă, implică stabilirea unor limite de exercitare a acestei libertăți, astfel încât textele de lege criticate sunt conforme dispozițiilor constituționale ale art. 45. Totodată, consideră că textul

art. 83 alin. 2 din Legea nr. 84/1998 , care definește infracțiunea de contrafacere de marcă, nu reprezintă decât o valorificare în plan legislativ a regulilor constituționale privind libertatea economică. Reține, de asemenea, conformitatea prevederilor criticate cu dispozițiile art. 135 și ale art. 148 din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susținerile părții prezente, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 35 și

art. 83 alin. 2 din Legea nr. 84/1998

privind mărcile și indicațiile geografice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 23 aprilie 1998, având următorul cuprins:

- Art. 35: "Înregistrarea mărcii conferă titularului său un drept exclusiv asupra mărcii.

Titularul mărcii poate cere instanței judecătorești competente să interzică terților să folosească, în activitatea lor comercială, fără consimțământul titularului:

a) un semn identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată;

b) un semn care, dată fiind identitatea sau asemănarea cu marca ori dată fiind identitatea sau asemănarea produselor sau serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în percepția publicului un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul;

c) un semn identic sau asemănător cu marca pentru produse sau pentru servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când aceasta din urmă a dobândit un renume în România și dacă, din folosirea semnului, fără motive întemeiate, s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mărcii un prejudiciu.

În aplicarea alin. 2, titularul mărcii poate cere să fie interzise terților, în special, următoarele acte:

a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje;

b) oferirea produselor sau comercializarea ori deținerea lor în alt scop sau, după caz, oferirea sau prestarea serviciilor, sub acest semn;

c) importul sau exportul produselor sub acest semn;

d) utilizarea semnului pe documente sau pentru publicitate;"

- Art. 83 alin. (2): "Săvârșirea de către un terț a oricărui act prevăzut la art. 35 alin. 2, fără consimțământul titularului mărcii înregistrate, constituie infracțiune de contrafacere."

Textele constituționale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 45 privind libertatea economică, ale art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) și g) relative la economia României și ale art. 148 referitoare la integrarea României în Uniunea Europeană.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că în realitate autorul critică modalitatea de redactare a art. 35 și a

art. 83 alin. 2 din Legea nr. 84/1998

ce reglementează contrafacerea de marcă. Acesta susține că modalitatea în care este definită infracțiunea de contrafacere de marcă încalcă principiul constituțional al libertății economice a persoanelor, restricționează libertatea concurențială de piață și contravine principiului asigurării de către statul român a libertății comerțului. Astfel, din această perspectivă, susținerile autorului excepției excedează competenței instanței de contencios constituțional, care, potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Prin urmare, Curtea Constituțională nu se poate pronunța cu privire la o eventuală redactare defectuoasă a textului de lege criticat.

Totodată, autorul motivează excepția de neconstituționalitate prin argumente care privesc situația de fapt în dosarul instanței de judecată, arătând că operațiunile comerciale efectuate de acesta constituie un "import paralel", nesancționat de legislația comunitară. Or, acest aspect nu intră în competența de soluționare a instanței de contencios constituțional, care, potrivit

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 , asigură controlul de constituționalitate prin raportare la prevederile Legii fundamentale, aplicarea reglementărilor legale revenind instanțelor judecătorești. De altfel, reglementarea operațiunilor de "importuri paralele" se regăsește și în legislația națională,

art. 37 alin. 1 din Legea nr. 84/1998

prevăzând faptul că "titularul unei mărci înregistrate nu poate cere să se interzică altor persoane deținerea, oferirea spre vânzare sau comercializarea produselor care poartă această marcă, pentru produsele care au fost puse în comerț de însuși titular sau cu consimțământul acestuia".

În consecință, prevederile legale criticate nu pot fi supuse controlului de constituționalitate sub aspectele invocate, excepția fiind inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 și

art. 83 alin. 2 din Legea nr. 84/1998

privind mărcile și indicațiile geografice, excepție ridicată de Dorin Eliodor Păun în Dosarul nr. 25.204/3/2007 al Curții de Apel București - Secția I-a penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 iunie 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.